< איוב 29 >

ויסף איוב שאת משלו ויאמר׃ 1
Mai mult, Iov și-a continuat parabola și a spus:
מי יתנני כירחי קדם כימי אלוה ישמרני׃ 2
O, de aș fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
בהלו נרו עלי ראשי לאורו אלך חשך׃ 3
Când candela lui strălucea peste capul meu și când prin lumina lui umblam prin întuneric;
כאשר הייתי בימי חרפי בסוד אלוה עלי אהלי׃ 4
Cum eram în zilele tinereții mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
בעוד שדי עמדי סביבותי נערי׃ 5
Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
ברחץ הליכי בחמה וצור יצוק עמדי פלגי שמן׃ 6
Când îmi spălam pașii cu unt și stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
בצאתי שער עלי קרת ברחוב אכין מושבי׃ 7
Când ieșeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
ראוני נערים ונחבאו וישישים קמו עמדו׃ 8
Tinerii mă vedeau și se ascundeau; și bătrânii se ridicau și stăteau în picioare.
שרים עצרו במלים וכף ישימו לפיהם׃ 9
Prinții își opreau vorbirea și își puneau mâna la gura.
קול נגידים נחבאו ולשונם לחכם דבקה׃ 10
Nobilii își rețineau vocea și limba li se lipea de cerul gurii.
כי אזן שמעה ותאשרני ועין ראתה ותעידני׃ 11
Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; și când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;
כי אמלט עני משוע ויתום ולא עזר לו׃ 12
Pentru că am eliberat pe cel sărac care striga și pe cel fără tată și pe cel ce nu avea pe nimeni să îl ajute.
ברכת אבד עלי תבא ולב אלמנה ארנן׃ 13
Binecuvântarea celui ce era gata să piară venea peste mine și făceam inima văduvei să cânte de bucurie.
צדק לבשתי וילבשני כמעיל וצניף משפטי׃ 14
Mă îmbrăcam cu dreptate și ea mă înveșmânta; judecata mea era ca o robă și o diademă.
עינים הייתי לעור ורגלים לפסח אני׃ 15
Eram ochi celui orb și picioare pentru șchiop.
אב אנכי לאביונים ורב לא ידעתי אחקרהו׃ 16
[Eram] tată celor săraci; și cauza pe care nu o cunoșteam, am cercetat-o în amănunțime.
ואשברה מתלעות עול ומשניו אשליך טרף׃ 17
Și am frânt fălcile celui stricat și am smuls prada din dinții lui.
ואמר עם קני אגוע וכחול ארבה ימים׃ 18
Atunci am spus: Voi muri în cuibul meu și voi înmulți zilele mele precum nisipul.
שרשי פתוח אלי מים וטל ילין בקצירי׃ 19
Rădăcina mea era întinsă lângă ape și roua se așeza toată noaptea pe ramura mea.
כבודי חדש עמדי וקשתי בידי תחליף׃ 20
Gloria mea era proaspătă în mine și arcul meu era înnoit în mâna mea.
לי שמעו ויחלו וידמו למו עצתי׃ 21
Mă ascultau oamenii și așteptau și tăceau la sfatul meu.
אחרי דברי לא ישנו ועלימו תטף מלתי׃ 22
După cuvântarea mea nu mai vorbeau; și vorbirea mea picura peste ei.
ויחלו כמטר לי ופיהם פערו למלקוש׃ 23
Și mă așteptau ca pe ploaie; și își deschideau larg gura ca după ploaia târzie.
אשחק אלהם לא יאמינו ואור פני לא יפילון׃ 24
[Dacă] râdeam de ei, nu credeau; și lumina înfățișării mele nu o doborau.
אבחר דרכם ואשב ראש ואשכון כמלך בגדוד כאשר אבלים ינחם׃ 25
Le alegeam calea și ședeam drept mai mare conducător și locuiam ca un împărat în armată, ca unul care mângâie pe cei ce jelesc.

< איוב 29 >