יחזקאל 24

1 ויהי דבר יהוה אלי בשנה התשיעית בחדש העשירי בעשור לחדש לאמר׃

Și în anul al nouălea, în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

2 בן אדם כתוב לך את שם היום את עצם היום הזה סמך מלך בבל אל ירושלם בעצם היום הזה׃

Fiu al omului, scrie-ți numele zilei, al acestei zile: împăratul Babilonului se îndreaptă împotriva Ierusalimului în această zi.

3 ומשל אל בית המרי משל ואמרת אליהם כה אמר אדני יהוה שפת הסיר שפת וגם יצק בו מים׃

Și rostește o parabolă casei răzvrătite și spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Pune o oală, pune-[o] și de asemenea toarnă apă în ea;

4 אסף נתחיה אליה כל נתח טוב ירך וכתף מבחר עצמים מלא׃

Adună bucățile ei în ea, fiecare bucată bună, coapsa și umărul; umple-[o] cu oase alese.

5 מבחר הצאן לקוח וגם דור העצמים תחתיה רתח רתחיה גם בשלו עצמיה בתוכה׃

Ia pe cele mai alese din turmă și arde de asemenea oasele sub ea [și] fă-o să fiarbă bine și lasă oasele ei să clocotească în ea.

6 לכן כה אמר אדני יהוה אוי עיר הדמים סיר אשר חלאתה בה וחלאתה לא יצאה ממנה לנתחיה לנתחיה הוציאה לא נפל עליה גורל׃

De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Vai cetății sângeroase, [vai] de oala a cărei depunere [este] în ea și a cărei depunere nu a ieșit din ea! Scoateți-o bucată cu bucată; să nu cadă niciun sorț pe ea.

7 כי דמה בתוכה היה על צחיח סלע שמתהו לא שפכתהו על הארץ לכסות עליו עפר׃

Pentru că sângele ei este în mijlocul ei: ea l-a pus pe vârful unei stânci; nu l-a turnat pe pământ pentru a-l acoperi cu țărână;

8 להעלות חמה לנקם נקם נתתי את דמה על צחיח סלע לבלתי הכסות׃

Ca să facă să vină furia pentru a se răzbuna; eu am pus sângele ei pe vârful unei stânci, ca să nu fie acoperit.

9 לכן כה אמר אדני יהוה אוי עיר הדמים גם אני אגדיל המדורה׃

De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Vai cetății sângeroase! Eu, chiar eu voi mări grămada pentru foc.

10 הרבה העצים הדלק האש התם הבשר והרקח המרקחה והעצמות יחרו׃

Îngrămădește lemne, aprinde focul, mistuie carnea și înmiresmeaz-o bine și lasă oasele să fie arse.

11 והעמידה על גחליה רקה למען תחם וחרה נחשתה ונתכה בתוכה טמאתה תתם חלאתה׃

Apoi pune-o goală pe cărbunii ei, ca arama ei să fie fierbinte și să ardă [și ca] murdăria ei să fie topită în ea, [ca] depunerea ei să fie mistuită.

12 תאנים הלאת ולא תצא ממנה רבת חלאתה באש חלאתה׃

Ea [s]-a ostenit cu minciuni și depunerea ei mare nu a ieșit din ea; depunerea ei [va fi] în foc.

13 בטמאתך זמה יען טהרתיך ולא טהרת מטמאתך לא תטהרי עוד עד הניחי את חמתי בך׃

În murdăria ta [este] desfrânare; deoarece eu te-am curățit și tu nu ai fost curățată, nu vei mai fi curățată de murdăria ta, până nu îmi voi fi făcut furia mea să se odihnească asupra ta.

14 אני יהוה דברתי באה ועשיתי לא אפרע ולא אחוס ולא אנחם כדרכיך וכעלילותיך שפטוך נאם אדני יהוה׃

Eu DOMNUL am vorbit [aceasta]: se va întâmpla și eu [o] voi face; nu mă voi întoarce, nici nu voi cruța, nici nu mă voi pocăi; conform cu căile tale și conform cu facerile tale, te vor judeca ei, spune Domnul DUMNEZEU.

15 ויהי דבר יהוה אלי לאמר׃

De asemenea cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

16 בן אדם הנני לקח ממך את מחמד עיניך במגפה ולא תספד ולא תבכה ולוא תבוא דמעתך׃

Fiu al omului, iată, eu iau de la tine dorința ochilor tăi cu o lovitură; totuși să nu jelești nici să nu plângi, nici să nu îți curgă lacrimile.

17 האנק דם מתים אבל לא תעשה פארך חבוש עליך ונעליך תשים ברגליך ולא תעטה על שפם ולחם אנשים לא תאכל׃

Abține-te să plângi, să nu jelești pentru morți, leagă-ți tiara capului tău pe tine și pune-ți sandalele în picioare și nu [îți] acoperi buzele și nu mânca pâinea oamenilor.

18 ואדבר אל העם בבקר ותמת אשתי בערב ואעש בבקר כאשר צויתי׃

Astfel am vorbit poporului dimineața; și seara soția mea a murit; iar eu am făcut dimineața precum mi se poruncise.

19 ויאמרו אלי העם הלא תגיד לנו מה אלה לנו כי אתה עשה׃

Și poporul mi-a spus: Nu ne vei spune ce [sunt] aceste [lucruri] pentru noi, pe care [astfel] le faci?

20 ואמר אליהם דבר יהוה היה אלי לאמר׃

Atunci le-am răspuns: Cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

21 אמר לבית ישראל כה אמר אדני יהוה הנני מחלל את מקדשי גאון עזכם מחמד עיניכם ומחמל נפשכם ובניכם ובנותיכם אשר עזבתם בחרב יפלו׃

Vorbește casei lui Israel: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, voi spurca sanctuarul meu, maiestatea puterii voastre, dorința ochilor voștri și pe aceea de care se îndură sufletul vostru; și fiii voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat vor cădea prin sabie.

22 ועשיתם כאשר עשיתי על שפם לא תעטו ולחם אנשים לא תאכלו׃

Și veți face precum eu am făcut: nu [vă] veți acoperi buzele, nici nu veți mânca pâinea oamenilor.

23 ופארכם על ראשיכם ונעליכם ברגליכם לא תספדו ולא תבכו ונמקתם בעונתיכם ונהמתם איש אל אחיו׃

Și tiarele voastre [vor fi] pe capetele voastre și sandalele voastre în picioarele voastre; nu veți jeli nici nu veți plânge; ci veți lâncezi pentru nelegiuirile voastre și veți jeli unul față de altul.

24 והיה יחזקאל לכם למופת ככל אשר עשה תעשו בבאה וידעתם כי אני אדני יהוה׃

Astfel Ezechiel este un semn pentru voi: conform cu toate câte el a făcut veți face voi; și când acest [lucru] va veni, veți cunoaște că eu [sunt] Domnul DUMNEZEU.

25 ואתה בן אדם הלוא ביום קחתי מהם את מעזם משוש תפארתם את מחמד עיניהם ואת משא נפשם בניהם ובנותיהם׃

De asemenea, tu, fiu al omului, nu [se va întâmpla aceasta] în ziua când voi lua de la ei puterea lor, bucuria gloriei lor, dorința ochilor lor și spre ce își îndreaptă mințile, pe fiii lor și pe fiicele lor,

26 ביום ההוא יבוא הפליט אליך להשמעות אזנים׃

[Că] cel care scapă în acea zi va veni la tine, pentru a [te] face să auzi [aceasta] cu urechile [tale]?

27 ביום ההוא יפתח פיך את הפליט ותדבר ולא תאלם עוד והיית להם למופת וידעו כי אני יהוה׃

În acea zi gura ta va fi deschisă spre cel scăpat și vei vorbi și nu vei mai fi mut; și vei fi un semn pentru ei; iar ei vor cunoaște că eu [sunt] DOMNUL.