< שיר השירים 2 >
אני חבצלת השרון שושנת העמקים | 1 |
Eu sunt trandafirul din Saron şi crinul văilor.
כשושנה בין החוחים כן רעיתי בין הבנות | 2 |
Ca şi crinul printre spini, astfel este iubita mea printre fiice.
כתפוח בעצי היער כן דודי בין הבנים בצלו חמדתי וישבתי ופריו מתוק לחכי | 3 |
Ca şi mărul printre copacii pădurii, astfel este preaiubitul meu printre fii. M-am aşezat sub umbra lui cu mare desfătare şi rodul lui a fost dulce pentru cerul gurii mele.
הביאני אל בית היין ודגלו עלי אהבה | 4 |
El m-a adus la casa de ospăţ şi steagul lui peste mine a fost dragoste.
סמכוני באשישות--רפדוני בתפוחים כי חולת אהבה אני | 5 |
Întăriţi-mă cu ulcioare, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragoste.
שמאלו תחת לראשי וימינו תחבקני | 6 |
Mâna lui stângă este sub capul meu şi mâna lui dreaptă mă îmbrăţişează.
השבעתי אתכם בנות ירושלם בצבאות או באילות השדה אם תעירו ואם תעוררו את האהבה עד שתחפץ | 7 |
Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi pe cerboaicele câmpului, nu stârniţi, nici nu treziţi iubirea mea, până când el doreşte.
קול דודי הנה זה בא מדלג על ההרים--מקפץ על הגבעות | 8 |
Vocea preaiubitului meu! Iată, el vine sărind peste munţi, săltând peste dealuri.
דומה דודי לצבי או לעפר האילים הנה זה עומד אחר כתלנו--משגיח מן החלנות מציץ מן החרכים | 9 |
Preaiubitul meu este ca o căprioară sau un căprior tânăr; iată, el stă în picioare în spatele zidului nostru, se uită la ferestre, arătându-se printre zăbrele.
ענה דודי ואמר לי קומי לך רעיתי יפתי ולכי לך | 10 |
Preaiubitul meu a vorbit şi mi-a spus: Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea şi vino departe.
כי הנה הסתו עבר הגשם חלף הלך לו | 11 |
Căci, iată, iarna a trecut, ploaia s-a terminat şi s-a dus;
הנצנים נראו בארץ עת הזמיר הגיע וקול התור נשמע בארצנו | 12 |
Florile se arată pe pământ; timpul cântării păsărilor a venit şi vocea turturicii se aude pe pământul nostru;
התאנה חנטה פגיה והגפנים סמדר נתנו ריח קומי לכי (לך) רעיתי יפתי ולכי לך | 13 |
Smochinul îşi dă smochinele verzi şi viile în floare dau un miros bun. Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, şi vino departe.
יונתי בחגוי הסלע בסתר המדרגה הראיני את מראיך השמיעני את קולך כי קולך ערב ומראיך נאוה | 14 |
Porumbiţa mea, ce stai în crăpăturile stâncii, în ascunzătorile treptelor, lasă-mă să îţi văd înfăţişarea, lasă-mă să îţi aud vocea; căci vocea ta este dulce şi înfăţişarea ta este frumoasă.
אחזו לנו שעלים--שעלים קטנים מחבלים כרמים וכרמינו סמדר | 15 |
Prindeţi-ne vulpile, vulpile mici, care strică viile, căci viile noastre sunt în floare.
דודי לי ואני לו הרעה בשושנים | 16 |
Preaiubitul meu este al meu şi eu sunt a lui; el paşte printre crini.
עד שיפוח היום ונסו הצללים סב דמה לך דודי לצבי או לעפר האילים--על הרי בתר | 17 |
Până când ziua se revarsă şi umbrele fug, întoarce-te preaiubitul meu şi fii ca o căprioară sau un căprior tânăr peste munţii Beterului.