< תהילים 137 >

על נהרות בבל--שם ישבנו גם-בכינו בזכרנו את-ציון 1
Lângă râurile Babilonului, acolo ne-am așezat, da, am plâns când ne-am amintit de Sion.
על-ערבים בתוכה-- תלינו כנרותינו 2
Ne-am atârnat harpele noastre în sălcii în mijlocul lor.
כי שם שאלונו שובינו דברי-שיר-- ותוללינו שמחה שירו לנו משיר ציון 3
Pentru că acolo cei ce ne-au dus în captivitate ne cereau cântare; și cei ce ne-au risipit, ne cereau bucurie, spunând: Cântați-ne din cântările Sionului.
איך--נשיר את-שיר-יהוה על אדמת נכר 4
Cum să cântăm noi cântarea DOMNULUI într-o țară străină?
אם-אשכחך ירושלם-- תשכח ימיני 5
Dacă te voi uita, Ierusalime, dreapta mea să uite iscusința ei.
תדבק-לשוני לחכי-- אם-לא אזכרכי אם-לא אעלה את-ירושלם-- על ראש שמחתי 6
Dacă nu îmi voi aminti de tine, să mi se lipească limba de cerul gurii mele; dacă nu voi înălța Ierusalimul mai presus de bucuria mea dintâi.
זכר יהוה לבני אדום-- את יום ירושלם האמרים ערו ערו-- עד היסוד בה 7
Amintește-ți, DOAMNE, de copiii Edomului în ziua Ierusalimului; ei care au spus: Radeți-l, radeți-l, până la temeliile sale.
בת-בבל השדודה אשרי שישלם-לך-- את-גמולך שגמלת לנו 8
Fiică a Babilonului, sortită nimicirii; ferice de cel ce îți răsplătește așa cum ne-ai făcut tu nouă.
אשרי שיאחז ונפץ את-עלליך-- אל-הסלע 9
Ferice de cel ce ia și zdrobește pe micuții tăi de pietre.

< תהילים 137 >