< מִשְׁלֵי 24 >
אל-תקנא באנשי רעה ואל-תתאו להיות אתם | 1 |
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
כי-שד יהגה לבם ועמל שפתיהם תדברנה | 2 |
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
בחכמה יבנה בית ובתבונה יתכונן | 3 |
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
ובדעת חדרים ימלאו-- כל-הון יקר ונעים | 4 |
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
גבר-חכם בעוז ואיש-דעת מאמץ-כח | 5 |
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
כי בתחבלות תעשה-לך מלחמה ותשועה ברב יועץ | 6 |
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
ראמות לאויל חכמות בשער לא יפתח-פיהו | 7 |
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
מחשב להרע-- לו בעל-מזמות יקראו | 8 |
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
זמת אולת חטאת ותועבת לאדם לץ | 9 |
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
התרפית ביום צרה-- צר כחכה | 10 |
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
הצל לקחים למות ומטים להרג אם-תחשוך | 11 |
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
כי-תאמר-- הן לא-ידענו-זה הלא-תכן לבות הוא-יבין ונצר נפשך הוא ידע והשיב לאדם כפעלו | 12 |
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
אכל-בני דבש כי-טוב ונפת מתוק על-חכך | 13 |
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
כן דעה חכמה--לנפשך אם-מצאת ויש אחרית ותקותך לא תכרת | 14 |
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
אל-תארב רשע לנוה צדיק אל-תשדד רבצו | 15 |
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
כי שבע יפול צדיק וקם ורשעים יכשלו ברעה | 16 |
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
בנפל אויביך (אויבך) אל-תשמח ובכשלו אל-יגל לבך | 17 |
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
פן-יראה יהוה ורע בעיניו והשיב מעליו אפו | 18 |
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
אל-תתחר במרעים אל-תקנא ברשעים | 19 |
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
כי לא-תהיה אחרית לרע נר רשעים ידעך | 20 |
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
ירא-את-יהוה בני ומלך עם-שונים אל-תתערב | 21 |
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
כי-פתאם יקום אידם ופיד שניהם מי יודע | 22 |
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
גם-אלה לחכמים הכר-פנים במשפט בל-טוב | 23 |
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
אמר לרשע--צדיק אתה יקבהו עמים יזעמוהו לאמים | 24 |
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
ולמוכיחים ינעם ועליהם תבוא ברכת-טוב | 25 |
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
שפתים ישק משיב דברים נכחים | 26 |
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
הכן בחוץ מלאכתך--ועתדה בשדה לך אחר ובנית ביתך | 27 |
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
אל-תהי עד-חנם ברעך והפתית בשפתיך | 28 |
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
אל-תאמר--כאשר עשה-לי כן אעשה-לו אשיב לאיש כפעלו | 29 |
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
על-שדה איש-עצל עברתי ועל-כרם אדם חסר-לב | 30 |
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
והנה עלה כלו קמשנים--כסו פניו חרלים וגדר אבניו נהרסה | 31 |
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
ואחזה אנכי אשית לבי ראיתי לקחתי מוסר | 32 |
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
מעט שנות מעט תנומות מעט חבק ידים לשכב | 33 |
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
ובא-מתהלך רישך ומחסריך כאיש מגן | 34 |
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.