< מִשְׁלֵי 2 >
בני אם-תקח אמרי ומצותי תצפן אתך | 1 |
Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
להקשיב לחכמה אזנך תטה לבך לתבונה | 2 |
Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
כי אם לבינה תקרא לתבונה תתן קולך | 3 |
Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
אם-תבקשנה ככסף וכמטמונים תחפשנה | 4 |
Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
אז--תבין יראת יהוה ודעת אלהים תמצא | 5 |
Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
כי-יהוה יתן חכמה מפיו דעת ותבונה | 6 |
Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
וצפן (יצפן) לישרים תושיה מגן להלכי תם | 7 |
El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
לנצר ארחות משפט ודרך חסידו ישמר | 8 |
El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
אז--תבין צדק ומשפט ומישרים כל-מעגל-טוב | 9 |
Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
כי-תבוא חכמה בלבך ודעת לנפשך ינעם | 10 |
Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
מזמה תשמר עליך תבונה תנצרכה | 11 |
Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
להצילך מדרך רע מאיש מדבר תהפכות | 12 |
Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
העזבים ארחות ישר-- ללכת בדרכי-חשך | 13 |
De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
השמחים לעשות רע יגילו בתהפכות רע | 14 |
Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
אשר ארחתיהם עקשים ונלוזים במעגלותם | 15 |
Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
להצילך מאשה זרה מנכריה אמריה החליקה | 16 |
Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
העזבת אלוף נעוריה ואת-ברית אלהיה שכחה | 17 |
Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
כי שחה אל-מות ביתה ואל-רפאים מעגלתיה | 18 |
Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
כל-באיה לא ישובון ולא-ישיגו ארחות חיים | 19 |
Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
למען--תלך בדרך טובים וארחות צדיקים תשמר | 20 |
Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
כי-ישרים ישכנו-ארץ ותמימים יותרו בה | 21 |
Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
ורשעים מארץ יכרתו ובוגדים יסחו ממנה | 22 |
Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.