מִשְׁלֵי 19
| טוב-רש הולך בתמו-- מעקש שפתיו והוא כסיל | 1 |
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
| גם בלא-דעת נפש לא-טוב ואץ ברגלים חוטא | 2 |
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
| אולת אדם תסלף דרכו ועל-יהוה יזעף לבו | 3 |
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
| הון--יסיף רעים רבים ודל מרעהו יפרד | 4 |
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
| עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים לא ימלט | 5 |
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
| רבים יחלו פני-נדיב וכל-הרע לאיש מתן | 6 |
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
| כל אחי-רש שנאהו-- אף כי מרעהו רחקו ממנו מרדף אמרים לא- (לו-) המה | 7 |
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
| קנה-לב אהב נפשו שמר תבונה למצא-טוב | 8 |
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
| עד שקרים לא ינקה ויפיח כזבים יאבד | 9 |
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
| לא-נאוה לכסיל תענוג אף כי-לעבד משל בשרים | 10 |
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
| שכל אדם האריך אפו ותפארתו עבר על-פשע | 11 |
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
| נהם ככפיר זעף מלך וכטל על-עשב רצונו | 12 |
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
| הות לאביו בן כסיל ודלף טרד מדיני אשה | 13 |
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
| בית והון נחלת אבות ומיהוה אשה משכלת | 14 |
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
| עצלה תפיל תרדמה ונפש רמיה תרעב | 15 |
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
| שמר מצוה שמר נפשו בוזה דרכיו יומת (ימות) | 16 |
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
| מלוה יהוה חונן דל וגמלו ישלם-לו | 17 |
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
| יסר בנך כי-יש תקוה ואל-המיתו אל-תשא נפשך | 18 |
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
| גרל- (גדל-) חמה נשא ענש כי אם-תציל ועוד תוסף | 19 |
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
| שמע עצה וקבל מוסר-- למען תחכם באחריתך | 20 |
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
| רבות מחשבות בלב-איש ועצת יהוה היא תקום | 21 |
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
| תאות אדם חסדו וטוב-רש מאיש כזב | 22 |
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
| יראת יהוה לחיים ושבע ילין בל-יפקד רע | 23 |
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
| טמן עצל ידו בצלחת גם-אל-פיהו לא ישיבנה | 24 |
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
| לץ תכה ופתי יערם והוכיח לנבון יבין דעת | 25 |
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
| משדד-אב יבריח אם-- בן מביש ומחפיר | 26 |
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
| חדל-בני לשמע מוסר לשגות מאמרי-דעת | 27 |
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
| עד בליעל יליץ משפט ופי רשעים יבלע-און | 28 |
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
| נכונו ללצים שפטים ומהלמות לגו כסילים | 29 |
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
