מִשְׁלֵי 15
| מענה-רך ישיב חמה ודבר-עצב יעלה-אף | 1 |
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
| לשון חכמים תיטיב דעת ופי כסילים יביע אולת | 2 |
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
| בכל-מקום עיני יהוה צפות רעים וטובים | 3 |
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
| מרפא לשון עץ חיים וסלף בה שבר ברוח | 4 |
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
| אויל--ינאץ מוסר אביו ושמר תוכחת יערים | 5 |
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
| בית צדיק חסן רב ובתבואת רשע נעכרת | 6 |
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
| שפתי חכמים יזרו דעת ולב כסילים לא-כן | 7 |
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
| זבח רשעים תועבת יהוה ותפלת ישרים רצונו | 8 |
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
| תועבת יהוה דרך רשע ומרדף צדקה יאהב | 9 |
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
| מוסר רע לעזב ארח שונא תוכחת ימות | 10 |
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
| שאול ואבדון נגד יהוה אף כי-לבות בני-אדם (Sheol h7585) | 11 |
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
| לא יאהב-לץ הוכח לו אל-חכמים לא ילך | 12 |
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
| לב שמח ייטב פנים ובעצבת-לב רוח נכאה | 13 |
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
| לב נבון יבקש-דעת ופני (ופי) כסילים ירעה אולת | 14 |
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
| כל-ימי עני רעים וטוב-לב משתה תמיד | 15 |
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
| טוב-מעט ביראת יהוה-- מאוצר רב ומהומה בו | 16 |
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
| טוב ארחת ירק ואהבה-שם-- משור אבוס ושנאה-בו | 17 |
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
| איש חמה יגרה מדון וארך אפים ישקיט ריב | 18 |
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
| דרך עצל כמשכת חדק וארח ישרים סללה | 19 |
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
| בן חכם ישמח-אב וכסיל אדם בוזה אמו | 20 |
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
| אולת שמחה לחסר-לב ואיש תבונה יישר-לכת | 21 |
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
| הפר מחשבות באין סוד וברב יועצים תקום | 22 |
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
| שמחה לאיש במענה-פיו ודבר בעתו מה-טוב | 23 |
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
| ארח חיים למעלה למשכיל-- למען סור משאול מטה (Sheol h7585) | 24 |
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
| בית גאים יסח יהוה ויצב גבול אלמנה | 25 |
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
| תועבת יהוה מחשבות רע וטהרים אמרי-נעם | 26 |
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
| עכר ביתו בוצע בצע ושונא מתנת יחיה | 27 |
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
| לב צדיק יהגה לענות ופי רשעים יביע רעות | 28 |
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
| רחוק יהוה מרשעים ותפלת צדיקים ישמע | 29 |
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
| מאור-עינים ישמח-לב שמועה טובה תדשן-עצם | 30 |
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
| אזן--שמעת תוכחת חיים בקרב חכמים תלין | 31 |
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
| פורע מוסר מואס נפשו ושומע תוכחת קונה לב | 32 |
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
| יראת יהוה מוסר חכמה ולפני כבוד ענוה | 33 |
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
