< איוב 24 >
מדוע--משדי לא-נצפנו עתים וידעו לא-חזו ימיו | 1 |
De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
גבלות ישיגו עדר גזלו וירעו | 2 |
Unii mută pietrele de hotar; ei cu violență iau turme și pășunea lor.
חמור יתומים ינהגו יחבלו שור אלמנה | 3 |
Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanție.
יטו אבינים מדרך יחד חבאו עניי-ארץ | 4 |
Ei abat pe nevoiaș de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
הן פראים במדבר-- יצאו בפעלם משחרי לטרף ערבה לו לחם לנערים | 5 |
Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să își facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei și pentru copiii lor.
בשדה בלילו יקצירו (יקצורו) וכרם רשע ילקשו | 6 |
Ei își culeg fiecare nutrețul său în câmp și adună recolta viei celor stricați.
ערום ילינו מבלי לבוש ואין כסות בקרה | 7 |
Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
מזרם הרים ירטבו ומבלי מחסה חבקו-צור | 8 |
Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munților și îmbrățișează stânca din lipsa unui adăpost.
יגזלו משד יתום ועל-עני יחבלו | 9 |
Ei smulg pe cel fără tată de la piept și iau garanție de la sărac.
ערום הלכו בלי לבוש ורעבים נשאו עמר | 10 |
Îl fac să meargă gol, fără haină, și iau snopul de la cel flămând.
בין-שורתם יצהירו יקבים דרכו ויצמאו | 11 |
Ei fac ulei înăuntrul zidurilor lor și calcă teascurile lor de vin și suferă de sete.
מעיר מתים ינאקו-- ונפש-חללים תשוע ואלוה לא-ישים תפלה | 12 |
Oamenii din cetate gem și sufletul celui rănit țipă; totuși Dumnezeu nu le pune la socoteală nebunia.
המה היו--במרדי-אור לא-הכירו דרכיו ולא ישבו בנתיבתיו | 13 |
Ei sunt dintre cei care se revoltă împotriva luminii, ei nu cunosc căile ei, nici nu locuiesc în cărările ei.
לאור יקום רוצח--יקטל-עני ואביון ובלילה יהי כגנב | 14 |
Ucigașul, ridicându-se odată cu lumina, ucide pe sărac și pe nevoiaș și în timpul nopții este ca un hoț.
ועין נאף שמרה נשף לאמר-- לא-תשורני עין וסתר פנים ישים | 15 |
De asemenea ochiul celui adulter așteaptă amurgul, spunând: Niciun ochi nu mă va vedea; și își deghizează fața.
חתר בחשך בתים יומם חתמו-למו לא-ידעו אור | 16 |
În întuneric ei sparg casele pe care le-au însemnat pentru ei în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
כי יחדו בקר למו צלמות כי-יכיר בלהות צלמות | 17 |
Căci dimineața este pentru ei întocmai ca umbra morții, dacă cineva îi cunoaște, ei sunt în terorile umbrei morții.
קל-הוא על-פני-מים-- תקלל חלקתם בארץ לא-יפנה דרך כרמים | 18 |
El este iute ca apele; partea lor este blestemată pe pământ; nu privește calea viilor.
ציה גם-חם יגזלו מימי-שלג שאול חטאו (Sheol ) | 19 |
Secetă și arșiță mistuie apele zăpezilor; la fel mormântul celor care au păcătuit. (Sheol )
ישכחהו רחם מתקו רמה-- עוד לא-יזכר ותשבר כעץ עולה | 20 |
Pântecul îl va uita; viermele se va înfrupta din el; nu va mai fi amintit; și stricăciunea va fi frântă ca un pom.
רעה עקרה לא תלד ואלמנה לא ייטיב | 21 |
El se poartă rău cu cea stearpă care nu naște și nu face bine văduvei.
ומשך אבירים בכחו יקום ולא-יאמין בחיין | 22 |
El atrage de asemenea pe cel puternic cu puterea sa; se ridică și niciun om nu este sigur de viață.
יתן-לו לבטח וישען ועיניהו על-דרכיהם | 23 |
Deși îi este dat să fie în siguranță acolo unde se odihnește, totuși ochii lui sunt peste căile lor.
רומו מעט ואיננו והמכו ככל יקפצון וכראש שבלת ימלו | 24 |
Ei sunt înălțați pentru puțin timp, dar apoi sunt înjosiți; sunt scoși de pe cale ca toți ceilalți și retezați ca vârfurile spicelor.
ואם-לא אפו מי יכזיבני וישם לאל מלתי | 25 |
Și dacă nu este așa acum, cine mă va face mincinos și va face vorbirea mea fără valoare?