קֹהֶלֶת 10
| זבובי מות יבאיש יביע שמן רוקח יקר מחכמה מכבוד סכלות מעט | 1 |
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
| לב חכם לימינו ולב כסיל לשמאלו | 2 |
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
| וגם בדרך כשהסכל (כשסכל) הלך לבו חסר ואמר לכל סכל הוא | 3 |
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
| אם רוח המושל תעלה עליך מקומך אל תנח כי מרפא יניח חטאים גדולים | 4 |
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
| יש רעה ראיתי תחת השמש--כשגגה שיצא מלפני השליט | 5 |
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
| נתן הסכל במרומים רבים ועשירים בשפל ישבו | 6 |
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
| ראיתי עבדים על סוסים ושרים הלכים כעבדים על הארץ | 7 |
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
| חפר גומץ בו יפול ופרץ גדר ישכנו נחש | 8 |
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
| מסיע אבנים יעצב בהם בוקע עצים יסכן בם | 9 |
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
| אם קהה הברזל והוא לא פנים קלקל וחילים יגבר ויתרון הכשיר חכמה | 10 |
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
| אם ישך הנחש בלוא לחש ואין יתרון לבעל הלשון | 11 |
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
| דברי פי חכם חן ושפתות כסיל תבלענו | 12 |
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
| תחלת דברי פיהו סכלות ואחרית פיהו הוללות רעה | 13 |
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
| והסכל ירבה דברים לא ידע האדם מה שיהיה ואשר יהיה מאחריו מי יגיד לו | 14 |
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
| עמל הכסילים תיגענו--אשר לא ידע ללכת אל עיר | 15 |
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
| אי לך ארץ שמלכך נער ושריך בבקר יאכלו | 16 |
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
| אשריך ארץ שמלכך בן חורים ושריך בעת יאכלו בגבורה ולא בשתי | 17 |
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
| בעצלתים ימך המקרה ובשפלות ידים ידלף הבית | 18 |
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
| לשחוק עשים לחם ויין ישמח חיים והכסף יענה את הכל | 19 |
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
| גם במדעך מלך אל תקלל ובחדרי משכבך אל תקלל עשיר כי עוף השמים יוליך את הקול ובעל הכנפים (כנפים) יגיד דבר | 20 |
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
