Solomona 13
1 O KE keiki akamai, aia no ia ma ke aoia e kona makuakane; O ka mea hoowahawaha, aole ia e hoolohe i ke aoia mai.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Ma ka hua o ka waha e ai ai ke kanaka i ka maikai: E ai ka uhane o ka poe aia i ka poino.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 O ka mea malama i kona waha, malama no ia i kona uhane; O ka mea hoohamama i ka waha, e loaa ia ia ka make.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 Makemake wale ka uhane o ka mea hiamoe, aole i loaa; O ka uhane o ka poe hana mau, e maona no ia.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Ua inaina mai ka mea pono i ka olelo wahahee; O ka mea hewa la, he hoopailua ia a me ka hilahila.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Na ka pono e kiai i ka mea hele pololei; Na ka hewa hoi e hoohiolo i ka mea lawehala.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Hoowaiwai kekahi ia ia iho, aole nae he wahi mea ia ia; Hoonele hoi kekahi ia ia iho, a nui no nae kana waiwai.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 O ka panai ana o ko ke kanaka ola, o kona waiwai no ia; O ka mea ilihune, aole ia e hoolohe i ke aoia mai.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 O ka malamalama o ka poe pono, he mea hoohauoli ia; O ke kukui o ka poe hewa, e pio auauei ia.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Ma ka haaheo wale no ka hakaka; Ma ka poe kukakuka pono ka naauao.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 E hele liilii ka waiwai i haapuka wale ia; O ka mea hoiliili ma ka hana, e mahuahua no.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 O ka manaolana i hoopaneeia, oia ka mea e maule ai ka naau; A hiki mai ka mea i makemakeia, oia ka laau o ke ola.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 O ka mea hoowahawaha i ka olelo, e make no ia; O ka mea makau aku i ke kanawai, e ukuia oia,
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 O ke ao ana o ke kanaka naauao, he punawai ola ia, He mea hoi e pakele ai i na pahele o ka make.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Ma ka noonoo pono i loaa'i ka lokomaikaiia mai; O ka aoao o ka poe aia, he pilikia ia.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 E haua no na mea noonoo a pau ma ka ike; O ka naaupo hoi ka i hoike aku i ka lapuwale.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 O ke kukini hewa, haule oia i ka lalau, O ka elele oiaio hoi, oia ka mea e pono ai.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 He ilihune a he hilahila i ka mea haalele i ke aoia mai; O ka mea malama i ke aoia mai, e hoomaikaiia mai oia.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 O ka makemake i loaa mai, he ono no ia i ka uhane; He mea hoowahawaha i ka poe lapuwale, ka haalele i ka hewa.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 O ka mea hele pu me ka poe akamai, akamai no ia; O ka hoalauna o ka poe lapuwale, e mahuahua ka hewa.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Hahai ka poino i ka poe hewa; E ukuia ka poe pono i ka pomaikai.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 E hooili mai ko ka mea maikai no kana poe mamo; Ua waihoia hoi na ka poe pono ka waiwai o ka mea hewa.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 O ka ai nui, aia ma ka mahiai o ka poe ilihune; Lilo wale hoi kekahi no ka noonoo ole.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 O ka mea hookaaokoa i ka laau hahau, oia ke aloha ole i kana keiki; O ka mea aloha ia ia, imi no ia i ke aoia mai nona.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 E ai no ka poe pono, a maona kona uhane, O ka opu o ka poe hewa, e nele ia i ka ai ole.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
