Mareko 5
1 A LAILA, holo ae la lakou i kela kapa o ka moanawai i ka aina o Gadara.
Și au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 I kona lele ana ae, mai ka moku ae, halawai koke me ia kekahi kanaka i uluhia e ka uhane ino, no na ilina mai.
După ce a ieșit din corabie, îndată i-a ieșit în întâmpinare un om cu un duh necurat din morminte.
3 Ma na ilina no kona wahi e noho ai, aole me na kaulahao e hiki ai ke hoopaa ia ia a paa.
El locuia în morminte. Nimeni nu-l mai putea lega, nici măcar cu lanțuri,
4 Ua hoopaa pinepine ia oia i ke kupee ana a me na kaulahao, a moku ia na kaulahao e ia, a kakihakiia no hoi na kupee, aole no i hiki i kekahi ke hoolakalaka ia ia.
pentru că fusese de multe ori legat cu lanțuri și lanțuri, iar lanțurile fuseseră rupte de el și lanțurile rupte în bucăți. Nimeni nu mai avea puterea să-l îmblânzească.
5 Mau loa no ia i ka po a me ke ao ma na kuahiwi, a ma na ilina e uwalaau ana, a e okioki ana ia ia iho no i na pohaku.
Întotdeauna, zi și noapte, în morminte și în munți, striga și se tăia cu pietre.
6 I kona ike ana ia Iesu ma kahi mamao aku, holo ae la ia a moe iho la imua ona;
Când l-a văzut de departe pe Isus, a alergat și s-a plecat în fața lui,
7 Kahea ae la ia me ka leo nui, i ae la Heaha kau ia'u, e Iesu, e ke Keiki a ke Akua kiekie loa? Ke papa aku nei au ia oe ma ke Akua, mai hoomainoino mai ia'u.
și, strigând cu glas tare, a zis: “Ce am eu de-a face cu tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!”.
8 No ka mea, na olelo e aku Iesu ia ia, E ka ubane ino, e hele aku oe pela iwaho o ia kanaka.
Căci El i-a zis: “Ieși din om, duh necurat!”
9 Ninau aku la Iesu ia ia, Owai la kou inoa? Hai mai kela, i mai la, O Legeona ko'u inoa, no ka mea, na nui loa makou.
Și l-a întrebat: “Cum te cheamă?” El i-a spus: “Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulți.”
10 Nonoi nui ae la kela ia ia, i kipaku ole oia ia lakou, mailoko aku o ia aina.
Și l-a rugat mult ca să nu-i trimită afară din țară.
11 Ma ia wahi aku, ma ka pun, he nui ka poe puaa e ai ana.
Or, pe coasta muntelui era o turmă mare de porci care se hrănea.
12 Nonoi ae la na daimonio a pau ia ia, i aku la, E hoouna ae oe ia makou i na puaa, i komo aku ai makou iloko o lakou.
Toți demonii îl implorau, zicând: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei”.
13 Ae koke ae la Iesu ia lakou. Alaila, puka aku la na uhane ino iwaho, a komo aku la iloko o na puaa; a holo kiki iho la lakou ilalo ma kahi pali, iloko o ka moanawai, (elua paha tausani lakou, ) a make iho la iloko o ka wai.
Atunci Isus le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci. Turma de aproximativ două mii de porci s-a repezit pe malul abrupt în mare și au fost înecați în mare.
14 Holo aku la ka poe i kanai ia lakou, a hai ae la ma ke kulanakauhale, a ma na kauhale; a haelo ae la lakou iwaho, e ike i na mea i hanaia'i.
Cei care hrăneau porcii au fugit și au povestit în oraș și în țară. Oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.
15 A hiki mai la lakou io Iesu la, a ike i ka mea i uluhia e ka daimonio, nona ka legeona, e noho ana me ka aahu, a me ka manao pono; makau ae la lakou.
Au venit la Isus și au văzut pe cel care fusese posedat de demoni stând jos, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale, pe cel care avea legionul; și s-au temut.
16 O ka poe i ike pono, hai aku la ia lakou i na mea i hanaia'i i ka mea i uluhia o ka daimouio, a no na puaa hoi.
Cei care l-au văzut le-au povestit ce s-a întâmplat cu cel care era posedat de demoni și despre porci.
17 A hoomaka ae la lakou e nonoi ia ia i haalele ai ia i ko lakou aina.
Ei au început să-l roage să plece din regiunea lor.
18 I kona ee ana iluna o ka moku, hele aku la io na la ka mea i ulahia e ka daimonio, nonoi aku la ia ia, e noho pu oia me ia.
Pe când se urca în corabie, cel ce fusese posedat de demoni l-a rugat să fie cu el.
19 Aole Iesu i ae, i mai la no nae ia ia, E hoi oe i kou hale, i kou poe hoahanau, e hai aku ia lakou i na mea nui a ka Haku i hana'i nou, a me kona lokomaikai ia oe.
El nu i-a îngăduit, ci i-a zis: “Du-te la casa ta, la prietenii tăi, și spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.”
20 Hele ae la ia, a hoomaka ae la e hai aku ma Dekapoli i na mea a Iesu i hana'i nona; a kahaha iho la ka naau o na kanaka a pau.
El a plecat și a început să vestească în Decapole cum a făcut Isus lucruri mari pentru el, și toată lumea se mira.
21 I ka hoi ana o Iesu ma ka moku, a hiki i kela kapa, nui loa iho la na kanaka i akoakoa mai la io na la; a aia no ia ma kapa o ka moanawai.
După ce a trecut Isus cu corabia pe partea cealaltă, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni, și El era pe malul mării.
22 Aia hoi, hele mai la kekahi luna halehalawai, o Iaero kona inoa, a ike oia ia ia, haule iho la ia ma kona mau wawae.
Iată că a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și, văzându-L, a căzut la picioarele Lui
23 A nonoi nui ae la ia ia, i ae la, Ke waiho la kuu kaikamahine i ka welau o ka make; e hele ae oe, e kau iho i kon lima maluna ona, a e ola no ia.
și L-a rugat mult, zicând: “Fetița mea este în pragul morții. Te rog, vino și pune-ți mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască”.
24 A hele pu aku la Iesu me ia, he nui loa na kanaka i hahai pu aku la, a hooke iho la ia ia.
El a mers cu El și o mare mulțime de oameni Îl urmau și Îl strângeau din toate părțile.
25 Aia hoi he wahine heekoko, he umi na makahiki a me kumamalua;
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 A ua nui kona kaumaha no na kahuna lapaau he nui loa, a ua hoopau loa i kona waiwai, aole nae i maha iki, ua mahuahua no ka mai.
și care suferise multe de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu se simțea mai bine, ci mai mult se înrăutățea,
27 A lohe aku la ia no Iesu, alaila, hele mai la ia mahope, a iloko o ka ahakanaka, hoopa aku la i kona kapa.
și care, după ce a auzit cele despre Isus, s-a apropiat de El în mulțime și s-a atins de hainele Lui.
28 No ka mea, ua nalu iho no ia, Ina paha e hoopa au i kona kapa wale do, e ola au.
Căci ea zicea: “Dacă mă voi atinge de hainele Lui, mă voi face bine.”
29 Maloo koke ae la ke kumu o kona koko; a ike iho la ia iloko o kona kino, ua ola ia i kela mai.
Imediat, curgerea sângelui ei a secat și ea a simțit în trupul ei că este vindecată de suferința ei.
30 Alaila, ike koke iho la o Iesu iloko ona, ua puka aku kekahi mane, mai ona aku la, huli ae la ia maloko o ka ahakanaka, i mai la, Owai la ka mea hoopa mai i kuu aahu?
Îndată Isus, văzând că puterea a ieșit din El, s-a întors în mulțime și a întrebat: “Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 I aku la kana poe haumana ia ia, Ke ike mai nei no oe i ka ahakanaka, e hooke ana ia oe, a ke ninau mai nei anei oe, Owai ka i hoopa mai ia'u?
Ucenicii Lui I-au zis: “Vezi mulțimea care Te strânge și zici: “Cine S-a atins de Mine?””
32 Alawa ae la ia e nana ae i ka mea nana i hana ia mea.
S-a uitat în jur ca să o vadă pe cea care făcuse acest lucru.
33 Aka, o ua wahine la, hele mai la ia me ka makau, a me ka haalulu, no ka mea, ua ike pono ia i ka mea i banaia'e iloko ona, a hai pololei aku la ia ia.
Dar femeia, temându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit, a căzut înaintea lui și i-a spus tot adevărul.
34 I mai la oia ia ia, E kuu kaikamahine, ua ola oe i kou manaoio! e hele pomaikai oe, me ke ola ana o kon mai.
El i-a zis: “Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace și vindecă-te de boala ta.”
35 A i kana olelo ana, hele mai la kekahi mea, no ka luna halehalawai, i mai la, Ua make kou kaikamahine, no ke aha la oe e hooluhi hou aku ai i ke kumu?
Pe când vorbea El încă, au venit niște oameni de la casa conducătorului sinagogii și au zis: “Fiica ta a murit. De ce să-l mai deranjezi pe Învățător?”
36 A lohe Iesu ia olelo i oleloia'e, i mai la ia i ka luna halehalawai, Mai makau oe, e manaoio wale mai no.
Dar Isus, când a auzit mesajul rostit, a zis îndată conducătorului sinagogii: “Nu te teme, ci crede!”
37 Aole ia i ae mai i kekahi kanaka e ae e hahai aku ia ia, o Petero wale no, a me Iakobo, a me Ioane, ke kaikaina o Iakobo.
Și nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, decât pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 A hiki ae la ia i ka hale o ua luna halehalawai la, ike ae la ia i ka haunaele, a me ka poe alala, e uwe nui ana.
A ajuns la casa conducătorului sinagogii și a văzut zarvă, plânsete și jale mare.
39 A i kona komo ana iloko, i mai la oia ia lakou, No ke aha la oukou e makena'i me ka uwe iho? Aole i make ke kaikamahine, aka, e hiamoe ana no.
După ce a intrat înăuntru, le-a zis: “De ce faceți zarvă și plângeți? Copilul nu este mort, ci a adormit”.
40 Hoo wahawaha aku la lakou ia ia: aka, kipaku ae la oia ia lakou a pau iwaho, alaila lawe ae la ia i ka makuakane a me ka makuwahine o ua keiki la, a me kona poe iho, a komo ae la iloko o kahi i moe ai ke keiki.
L-au batjocorit. Dar el, după ce i-a scos pe toți afară, a luat pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat în locul unde zăcea copila.
41 Lalau ae la ia i ka lima o ua keiki la, i mai la ia ia, Talitakoumi, oia hoi keia ma ka hoohalike ana, E ke kaikamahine, ke olelo aku nei au ia oe, e ala iluna.
Luând copila de mână, i-a zis: “Talitha cumi!”, ceea ce înseamnă, interpretându-se: “Fetiță, îți spun, ridică-te!”.
42 Ala koke ae la ke kaikamahine, a hele ae la; no ka mea, he umikumamalua kona mau makahiki: a kahaha nui loa iho la ko lakou naau.
Imediat fata s-a ridicat și a mers, căci avea doisprezece ani. Ei au rămas uimiți cu mare uimire.
43 Papa ikaika mai la oia ia lakou, mai hai aku i keia i kekahi: alaila, kauoha mai la ia, e haawiia kekahi mea nana e ai ai.
El le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe acest lucru și a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
