< Mareko 1 >
1 O KA mua o ka euanelio no Iesu Kristo, ke Keiki a ke Akua;
Anfang des Evangeliums von Jesus Christus, dem Sohne Gottes.
2 E like me ia i palapalaia e ke kaula, e Isaia, Aia hoi, ke hoouna aku nei au i ko'u elele mamua o kou alo, nana no e hoomakaukau i kou alanui mamua ou.
Wie geschrieben steht in Jesaja, dem Propheten: «Siehe, ich sende meinen Boten vor deinem Angesicht her, der deinen Weg bereiten wird.
3 Ka leo o ka mea e kala ana ma ka waonahele, E hoomakaukau oukou i ke alanui no ka Haku, e hana i kona mau kuamoo, i pololei.
Eine Stimme ruft in der Wüste: Bereitet den Weg des Herrn, machet seine Pfade eben!»
4 Bapetizo ae la o Ioane ma ka waonahele, me ke ao mai i ka bapetizo ana no ka mihi, i mea e kalaia mai ai ka hala.
So begann Johannes in der Wüste, taufte und predigte eine Taufe der Buße zur Vergebung der Sünden.
5 Hele aku la io na la ko ka aina a pau o Iudea, a me ko Ierusalema a pau, a bapetizoia iho la lakou e ia iloko o ka muliwai o Ioredane, me ka hai ana mai i ko lakou hewa.
Und es ging zu ihm hinaus das ganze jüdische Land und alle Bewohner von Jerusalem, und sie wurden im Jordan von ihm getauft, wenn sie ihre Sünden bekannten.
6 Ua aahuia o loane i ke kapa hulu kamelo, a he kaei ili ma kona puhaka; a he uhini kana ai, a me ka meli o ka nahelehele.
Johannes aber war bekleidet mit Kamelhaaren und trug einen ledernen Gürtel um seine Lenden und aß Heuschrecken und wilden Honig.
7 Ao mai la ia, i mai la, E hele mai ana kekahi mahope nei o'u, ua oi aku ia mamua o'u, aole au e pono ke kulou iho, e wehe i ke kaula o kona mau kamaa.
Und er predigte und sprach: Es kommt einer nach mir, der stärker ist als ich, für den ich nicht gut genug bin, gebückt seinen Schuhriemen aufzulösen.
8 Ua bapetizo aku no wau ia oukou i ka wai; aka, nana oukou e bapetizo aku i ka Uhane Hemolele.
Ich habe euch mit Wasser getauft; er aber wird euch mit heiligem Geiste taufen.
9 Eia kekahi, ia mau la, hele mai la o Iesu, mai Nazareta o Galilaia mai, a bapetizoia iho la ia e Ioane iloko o Ioredane.
Und es begab sich in jenen Tagen, daß Jesus von Nazareth in Galiläa kam und sich von Johannes im Jordan taufen ließ.
10 A i kona pii koke ana, mai ka wai mai, ike aku la ia i na lani, ua hamama, a i ka Uhane me he manu nunu la e iho mai ana maluna ona.
Und alsbald, da er aus dem Wasser stieg, sah er die Himmel zerrissen und den Geist gleich einer Taube auf ihn herabsteigen.
11 A pae mai la ka leo, mai ka lani mai, O oe no ka'u Keiki punahele, ka mea a'u i lealea nui aku ai.
Und eine Stimme erscholl aus dem Himmel: Du bist mein geliebter Sohn, an dir habe ich Wohlgefallen gefunden!
12 Ia wa iho, kipaku ae la ka Uhane ia ia i ka waonahele.
Und alsbald treibt ihn der Geist in die Wüste hinaus.
13 Malaila no ia ma ka waonahele, hookahi kanaha la i hoowalewaleia mai e Satana, mawaena o na holoholona hihiu; a malama mai na anela ia ia.
Und er war in der Wüste vierzig Tage und wurde vom Satan versucht; und er war bei den Tieren, und die Engel dienten ihm.
14 Mah ope iho o ka paa ana o Ioane iloko o ka halepaahao, hele mai la Iesu i Galilaia, me ka hai ana mai i ka euanelio no ke aupuni o ke Akua;
Nachdem aber Johannes überantwortet worden war, kam Jesus nach Galiläa und predigte das Evangelium vom Reiche Gottes
15 I mai la, Ua hiki mai nei ka manawa, ua kokoke mai nei ke aupuni o ke Akua. E mihi oukou a e manaoio i ka euanelio.
und sprach: Die Zeit ist erfüllt, und das Reich Gottes ist nahe: Tut Buße und glaubet an das Evangelium!
16 I kona hele ana ae mai ka moanawai o Galilaia, ike mai la oia ia Simona, a me kona kaikaina, o Anederea, e kuu ana i ka upena ma ka moanawai; no ka mea, he mau lawaia laua.
Und als er am galiläischen Meere wandelte, sah er Simon und dessen Bruder Andreas; die warfen das Netz aus im Meer; denn sie waren Fischer.
17 I mai la Iesu ia laua, E hahai olua mamuli o'u, a e hoolilo wau ia olua i mau lawaia kanaka.
Und Jesus sprach zu ihnen: Folget mir nach, so will ich euch zu Menschenfischern machen!
18 Haalele koke iho la laua i ka laua mau upena, a hahai aku la ia ia.
Da verließen sie alsbald ihre Netze und folgten ihm nach.
19 A hele iki ae la ia, ike mai la oia ia Iakobo a Zebedaio, a me kona kaikaina o Ioane, iluna pu laua o ka moku e hono ana i na upena.
Und als er von da ein wenig weiter ging, sah er Jakobus, des Zebedäus Sohn, und seinen Bruder Johannes, welche auch im Schiffe die Netze bereitmachten.
20 Kahea koke mai la ia laua; a haalele iho la laua i ko laua makuakane, ia Zebedaio, iluna o ka moku, me na kanaka paaua, a hahai aku la laua ia ia.
Und alsbald berief er sie; und sie ließen ihren Vater Zebedäus samt den Taglöhnern im Schiff und folgten ihm nach.
21 Hele ae la lakou i Kaperenauma, komo koke ae la ia iloko o ka halehalawai i ka la Sabati, a ao mai la.
Und sie begaben sich nach Kapernaum; und er trat alsbald am Sabbat in die Synagoge und lehrte.
22 Mahalo iho la lakou i kana ao ana, no ka mea, ao mai la oia ia lakou, me he mea mana la, aole like me ka poe kakauolelo.
Und sie erstaunten über seine Lehre; denn er lehrte sie wie einer, der Vollmacht hat, und nicht wie die Schriftgelehrten.
23 A maloko o ko lakou halehalawai kekahi kanaka i loohia e ka uhane ino, a walaau ae la ia;
Und alsbald war in ihrer Synagoge ein Mensch mit einem unreinen Geiste, der schrie
24 I ae la, Ea, heaha kau ia makou, e Iesu no Nazereta? I hele mai nei anei oe e luku mai ia makou? Ua ike no au ia oe; o oe no ka mea hoano a ke Akua.
und sprach: Was haben wir mit dir zu schaffen, Jesus von Nazareth? Bist du gekommen uns zu verderben? Ich weiß, wer du bist: der Heilige Gottes!
25 Papa ae la Iesu ia ia, i ae la, Hamau, e puka mai oe iwaho ona.
Aber Jesus bedrohte ihn und sprach: Verstumme und fahre aus von ihm!
26 Hookaawili iho la ka uhane ino ia ia, walaau ae la ia me ka leo nui, a paka mai la ia iwaho ona.
Da riß der unreine Geist ihn hin und her, schrie mit lauter Stimme und fuhr von ihm aus.
27 Mahalo aku la lakou a pau, nolaila, nalu lakou ia lakou iho no, i ae la, Heaha la keia? Heaha la hoi keia ao hou ana? No ka mea, me ka leo mana no oia e kauoha aku nei i na uhane ino, a hoolohe io aku no lakou ia ia.
Und sie erstaunten alle, so daß sie sich untereinander befragten, und sprachen: Was ist das? Eine neue Lehre! Mit Vollmacht gebietet er auch den unreinen Geistern, und sie gehorchen ihm.
28 Kui koke aku la kona kaulana ma na mokuna a pau o Galilaia.
Und das Gerücht von ihm verbreitete sich alsbald in die ganze umliegende Landschaft von Galiläa.
29 I ko lakou puka ana iwaho o ka halehalawai, komo koke ae la lakou me Iakobo, a me Ioane iloko o ka hale o Simona laua o Anederea,
Und alsbald verließen sie die Synagoge und gingen in das Haus des Simon und Andreas, mit Jakobus und Johannes.
30 E moe ana ka makuahunoaiwnhine o Simona, i ka mai kuni; a hai koke ae la lakou ia Iesu nona.
Simons Schwiegermutter aber lag krank am Fieber darnieder, und alsbald sagten sie ihm von ihr.
31 Alaila, hele mai la ia, lalau iho la i kona lima, hoala mai la ia ia; a haalele koke iho la ke kuni ia ia, a lawelawe ae la ia na lakou.
Und er trat hinzu, ergriff ihre Hand und richtete sie auf; und das Fieber verließ sie alsbald, und sie diente ihnen.
32 A ahiahi ae la, i ke komo ana a ka la, halihali mai la lakou io na la i na mea a pau i loohia i ka mai a me na daimonio.
Als es aber Abend geworden und die Sonne untergegangen war, brachten sie zu ihm alle Kranken und Besessenen.
33 Akoakoa mai la ko ke kulanakauhale a pau ma ka ipuka.
Und die ganze Stadt war vor der Türe versammelt.
34 He nui na mea mai ana i hoola mai ai, na mea i loohia i kela mai, i keia mai, a nui no hoi na daimonio ana i mahiki aku ai; aole ia i ae mai ia lakou e olelo iki ae, no ka mea, ua ike lakou ia ia.
Und er heilte viele, die an mancherlei Krankheiten litten, und trieb viele Dämonen aus und ließ die Dämonen nicht reden, denn sie kannten ihn.
35 A i ka pili o ke ao ae, i ka wa poeleele, ala ae la ia, hele aku la iwaho, a hiki i kahi mehameha, ilaila oia i pule ai.
Und am Morgen, als es noch sehr dunkel war, stand er auf, ging hinaus an einen einsamen Ort und betete daselbst.
36 A hahai aku la o Simona ia ia a me ka poe me ia pu.
Und Simon eilte ihm nach, samt denen, die bei ihm waren;
37 A loaa mai la oia ia lakou, i aku la lakou ia ia, Ke imi nei na kanaka a pau ia oe.
und als sie ihn gefunden, sprachen sie zu ihm: Jedermann sucht dich!
38 I mai la oia ia lakou, E hele kakou ma kela mau kulanakauhale, e ao aku ai au malaila. O ko'u mea ia i hele mai ai iwaho nei.
Und er spricht zu ihnen: Laßt uns anderswohin, in die nächsten Flecken gehen, damit ich auch dort predige; denn dazu bin ich ausgegangen.
39 A ao mai la ia ma ko lakou halehalawai ma Galilaia a pau, a mahiki aka la hoi i na daimonio.
Und er ging und predigte in ganz Galiläa in ihren Synagogen und trieb die Dämonen aus.
40 Hele aku la kekahi mai lepera io na la, kukuli iho la, nonoi aku ia ia, i aka la, Ina makemake oe, e hiki no ia oe ke huikala mai ia'u.
Und es kam ein Aussätziger zu ihm, bat ihn, fiel vor ihm auf die Knie und sprach: Wenn du willst, kannst du mich reinigen!
41 Haehae ae la ko Iesu aloha, o aku la kona lima, a hoopa aku la ia ia, i ae la, Ua makemake au, e huikalala oe.
Da erbarmte sich Jesus seiner, streckte die Hand aus, rührte ihn an und sprach zu ihm: Ich will; sei gereinigt!
42 A i kana olelo ana, haalele koke aku la ka lepera ia ia, a huikalaia oia.
Und während er redete, wich der Aussatz alsbald von ihm, und er wurde rein.
43 Kauoha ikaika aku la Iesu ia ia, alaila, kuu iho la.
Und er bedrohte ihn und schickte ihn alsbald fort
44 I aku la ia ia, E ao oe, mai hai iki aku i kekahi; aka, e hele aku oe e hoike aku ia oe iho i ke kahuna, a e mohai aku no kou huikalaia i ka mea a Mose i kauoha mai ai, i mea e ike ai lakou.
und sprach zu ihm: Siehe zu, sage es niemand; sondern gehe hin, zeige dich dem Priester und opfere für deine Reinigung, was Mose befohlen hat, ihnen zum Zeugnis!
45 A hiki aku ua kanaka la iwaho, hoolaha ae la ia, a hookaulana loa ia mea, nolaila, i ole ai e hiki ia Iesu ke komo maopopo iloko o ke kulanakauhale, iwaho aku no ia i na wahi mehameha; a hele aku la ko kela wahi, ko keia wahi io na la.
Er aber ging und fing an, es vielfach zu verkündigen und breitete die Sache überall aus, so daß Jesus nicht mehr öffentlich in eine Stadt hineingehen konnte, sondern er war draußen an einsamen Orten; und sie kamen von allen Seiten zu ihm.