Luka 7
1 A HOOKI ae la oia i kana mau olelo a pau i ka lohe ana o na kanaka, alaila komo ae la ia iloko o Kaperenauma.
Kănd u fost gata ku svatu šje svite alu lumi, jăl u mers ăm varuš dă Kafarnaum.
2 A, he mai ko kekahi kauwa a ka lunahaneri, kokoke no ia e make, he punahele nana.
Akulo are stotnik kari ave sluga pă kari ăl cjenile šă kari are aša bičag dă are pă morči.
3 A lohe ae la ka lunahaneri ia Iesu, hoouna aku la oia i na lunakahiko o ka poe Iudaio io na la, nonoi aku la ia ia e hele mai e hoola i kana kauwa.
Stotnik u auzăt da Isus šă u mănat pă orikic Židov kari asre glavni la jăl, šă să să arožji, să vijă să ăntremi pă sluga aluj.
4 A hiki aku la lakou io Iesu la, nonoi ikaika aku la lakou ia ia, me ka olelo, Ua pono kela nona keia mea ana e hana'i;
Jej ur vinjit la Isus šă să aruga tari la jăl să vijă. Jej u zăs: “Omusta anume zaslužulešći să fašj aje păntru jăl
5 No ka mea, ua aloha mai oia i ko makou lahuikanaka, a ua kukulu no hoi oia i ko makou hale halawai.
daje kă plašji pă narodu anostru, šă jăl ăj ala kari u făkut sinagogă păntru noj.”
6 Alaila, hele pu mai la Iesu me lakou. A kokoke mai la ia i ka hale, hoouna aku la ka lunahaneri i na hoaaloha io na la, e olelo aku ia ia, E ka Haku, mai hooluhi oe ia oe iho; no ka mea, aole o'u pono e komo mai ai oe iloko o kuu hale.
Isus u mers ku jej. Šă jăl no mers dăparći dă la kasa, kănd stotnik u mănat pă urtašji aluj să zăkă: “Domnu, nu či činji să vij ăm kasa ame kă ju nu mes vredan să vijă tu dăsup krovu amnjov!
7 No ia hoi, aole au i manao e pono au ke hele aku iou la: aka hoi, e i mai oe i ka olelo, a e hoolaia no kuu kauwa.
Kă njiš ju nu mă smatralăsk kă mes vredan să vjuv la činji. Aša numa ză vorba dă pă loku hunđi ješć šă sluga amnjov u fi ăntrimat.
8 No ka mea, he kanaka no wau i hoonohoia malalo iho o ke alii, he mau koa hoi ko'u malalo iho o'u, a i aku au i kekahi, E hele aku, a hele aku no ia; a i kekahi, E hele mai, a hele mai no ia; a i kuu kauwa hoi, E hana oe i keia, a hana no hoi ia.
Kă šă ju mes kătănă kari trăbă să apukă zapovjedur dă la vođa amnjov, ka kum am kătănj dăsupă minji kari trăbă să mă askulči. Ju kănd zapovijedalaskă alu unu: ‘Dući!’, šă jăl merži, šă alu aluje: ‘Hajdi!’, šă jăl vinji, šă alu sluga amnjov kănd ăj zăk: ‘Fă asta!’, šă jăl fašji.”
9 A lohe ae la o Iesu ia mau mea, mahalo iho la ia ia, a haliu ae la ia, i mai la i ka ahakauaka e hahai ana mahope ona, Ke i aku nei au ia oukou, aole au i ike i ka paulele nui e like me neia iloko o ka Iseraela.
Kănd Isus u auzăt aje šje u zăs, jăl su ămirat, šă su ăntors la gărmadă šje ăl sljedile šă jăl lju zăs: “Ju vă zăk kă njiš pă unu Židov dăm Izrael nam aflat ku dăstafel vjeră!”
10 A hoi mai i ka hale ka poe i hoounaia'ku, ike mai la lakou i ua kauwa mai la, ua ola.
Kănd heje mănac dăla stotnik su ăntors akasă, jej or aflat pă sluga sănătos.
11 Eia hoi kekahi, ia la ae, hele aku la ia i ke kulanakauhale, i kapaia o Naina; a he nui na haumana ana i hele pu me ia, a me na kanaka he nui loa.
Dă pă aje, Isus u mers ăm varuš šje să čamă Nain. Učenici aluj šă gărmadă dă lumi umbla dă pă jăl.
12 A hookokoke aku la oia i ka ipuka o ua kulanakauhale la, aia hoi, ua haliia mai la mawaho kekahi kanaka make, ke keiki kamakahi a kona makuwahine, he wahinekanemake ia; a nui mai la ko ke kulanakauhale me ua wahine la.
Ali kum ur vinjit dă apropi la uša dă varuš, u văzut kum dušje pă om mort să ăl ăngropi. Mumăsa alu omula mort are vădoja, šă je ave čar unu fišjor. Šă la mărmănči măržje multă lumi.
13 A ike ka Haku ia ia, hu ae la kona aloha ia ia, i mai la oia ia ia, Mai uwe oe.
Kănd u văzutu Domnu, jăl ave milă, šă ju zăs: “Nu plănžji.”
14 Hele ae la Iesu a hoopa ae la i ka manele: ku malie iho la ka poe e hali ana, I ae la ia, E ke kanaka hou, ke kauoha aku nei au ia oe, E ala'e.
Atunšje jăl u pus măna pă kărpašo, šă ominji šje ăl dušje u stat. Atunšje jăl u zăs: “Fišjorulji, ju ac zăk: ‘Skolăći!’”
15 Alaila noho mai la iluna ua kanaka make la, a hoomaka mai la e olelo: a haawi ae la o Iesu ia ia i kona makuwahine.
Šă omu mort su skulat šă su apukat să svitaskă šă Isus lu datălă la mumăsa.
16 A kau mai la ka weliweli maluna o lakou a pau, hoonani aku la lakou i ke Akua, i aku la, Ua puka mai nei ke kaula nui mawaena o kakou; ua ike mai ke Akua i kona poe kanaka.
Mari frikă u kăzut pă jej toc šă su apukat să hvalalaskă pă Dimizov, šă zăšje: “Mari prorok u vinjit ăntri noj! Dimizov u vinjit să ažuči alu lume aluj.”
17 Ua kui aku la kona kaulana, ma Iudea a puni, a me ka aina a pau e kokoke mai ana.
Šă hiru dă asta u mers ăm Judeja šă okolo.
18 A hoike ae la ia Ioane kana mau haumana i keia mau mea a pau.
Učenici alu Ivan ăj spunje dă kutotu šje să događale. Kapu Ivan u čimat pă doj učenikur aluj
19 Kahea aku la o Ioane i kekahi mau haumana ana elua, hoouna aku la io Iesu la e ninau aku, O oe no anei ka mea e hele mai ana? a o ka mea e ae anei ka makou e kali ai?
šă lju mănat la Domnu să ăl ăntrebi: “Ješć tu ala kari Dimizov u zăs kă trăbă să vijă ili trăbă să aščiptănj pă altu?”
20 A hiki aku la ua mau kanaka la io Iesu la, i aku la, Na Ioane Bapetite maua i hoouna mai iou nei e ninau, O oe no anei ka mea e hele mai ana? a, o ka mea e ae anei ka makou e kali ai?
Kănd u ažuns jej la Isus, jej u zăs kă Ivan šje bučază nju mănat să či ăntribănj: “Ješć tu ala kari Dimizov u zăs kă trăbă să vijă ili trăbă să aščiptănj pă altu?”
21 Ia hora iho, hoola iho la oia i na mea he nui, i na mai, i na nawaliwali, i na uhane ino hoi; he nui no hoi na makapo ana i haawi ai i ka ike.
Isus baš ăntrima atunšje pă multă lumi dăm bičišugur, mukur šă lji oslobodule dăm rov duh, šă alu mulc ominj orb lji dăđe să vadă dăm tot sufljitu.
22 Olelo mai la o Iesu, i mai la ia laua, Ou hoi, e hai aku olua ia Ioane i ka olua mea i ike iho nei, a i lohe iho nei; ua ike na makapo, ua hele na oopa, ua hoomaemaeia na lepero, ua lohe na kuli, ua hoalaia na make, ua haiia ka olelo maikai i ka poe ilihune;
Isus lju ăntors vorba: “Dušjec ăm napoj la Ivan šă spunjecăj šje ac văzut šă ac auzăt, šje ăm făkut: kă orbi ăs ăntrimac, šă poći viđe, šlagărzăci poći umbla, gubavci să čistilešči, šă surži poći să audă, morci să skolă ăm kust, šă alu sărašj propovijedalešči Hir fălos.
23 A e pomaikai ana ka mea e hina ole no'u.
Šă blagoslovulit ăj om kari nu află njimika ăm minji šje poći uvredălaskă.”
24 A hala aku la ua mau elele la a Ioane, hoomaka aku la o Iesu e olelo i ka ahakanaka, no Ioane, I hele la oukou iwaho ma ka waonahele e ike i ke aha? I ka ohe anei i hooluliia e ka makani.
Kănd u fužjit glasnici alu Ivan ăndărăt, Isus su apukatăsă să spujă alu gărmadă dă Ivan: “Šje ac mers să viđec ăm pustinjă? Trskă kum să ljagăna pă vănt? Naravno kă nu!
25 A i hele la hoi oukou iwaho e ike i ke aha? I ke kanaka anei i kahikoia i ke kapa pahee? Aia hoi iloko o na hale alii ka poe i kahikoia i ke kapa nani, e noho lealea ana.
Ili šje ac mers să viđec? Atunšje ac mers să viđec kum ăj ămbărkată ăm šjefelj colji delj măndri? Naravno kă nu! Eje kari ăs măndru ămbrăkac šă kustă ăm luksuz, pă eje lji pućec afla ăm palačur dă kraljur.
26 A i hele la hoi oukou iwaho e ike i ke aha? I ke kaula anei? Oiaio, ke hai aku nei ia oukou, a i ka mea hoi e oi aku i ke kaula!
Atunšje šje ac mers să viđec? Pă prorok? Naravno kă da! Ju vă zăk, šă maj mult dă prorok!
27 Oia hoi ka mea nona ka palapala, Eia hoi, ke hoouna aku nei au i ka'u elele mamua ou, nana no e hoomakaukau i kou alanui mamua ou.
Jăl ăj om dă kari aj skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Ujtăcăvă, asta ăj amnjov glasnik mănat să pripremalaskă ăm nenći kalje ata.’
28 No ka mea, ke olelo aku nei au ia oukou, mawaena o na mea a na wahine i hanau ai, aole he kaula i oi aku mamua o Ioane Bapetite. Aka o ka mea uuku loa iloko o ke aupuni o ke Akua, ua oi aku ia mamua ona.
Anume vă zăk, dăm toc ominj kari su avutăsă, nu are maj mari dă kit dă Ivan. Ali majmikă ăm kraljevstva alu Dimizov ăj maj mari dă jăl!”
29 A o na kanaka a pau i lohe, o na lunaauhau kekahi, hoomaikai aku la lakou i ke Akua, ka poe i bapetizoia ma ka bapetizo a Ioane.
Toc kari u auzăt ur priznalit kă šje Dimizov ănvacă ăj benji, čak šă carinici. Eje ăs kari Ivan lju bučuzat.
30 Aka, o ka poe Parisaio, a me ka poe kakauolelo, ua pale ae la lakou i ka manao o ke Akua no lakou iho, i ko lakou bapetizo ole ia e ia.
Ali farizeji šă učitelji dă zakonu alu Mojsije ur odbjilit planu alu Dimizov šje ave păntru jej. Jej ur odbjilit să lji bučeži Ivan.
31 No ia mea, me ke aha la uanei au e hoohalike ai i na kanaka o keia hanauna? Heaha hoi ko lakou mea e like ai?
Isus u zăs atunšje: “Ku šje să usporedilenj pă ešće ominj ăm asta vremi? Kum samănă jej?
32 Ua like no lakou me na kamalii e noho ana ma kahi kuai, e kahea ana kekahi i kekahi, a e olelo ana, Ua hookiokio aku makou ia oukou, aole hoi oukou i haa mai: ua kanikau aku makou imua o oukou, aole hoi oukou i uwe mai.
Jej ăs ka kupiji mišj šje njimik nu lji pasalešći, kari šađi pă trg, šă să čamă una pă alt: ‘Kănd anj kăntat păntru voj, voj nac žukat, šă kănd anj kăntat trišč kănčiši păntru voj, voj nac plăns!’
33 No ka mea, hele mai la o Ioane Bapetite me ka ai ole i ka berena, a me ka inu ole i ka waina; a olelo no oukou, He daimonio kona.
Aša kănd u vinjit Ivan šje bučază jăl nu mănka pită njiš nu bije vin, mar voj ac zăs: ‘Jăl ari drak ăm jăl!’
34 Ua hele mai hoi ke Keiki a ke kanaka e ai ana, a e inu ana; a olelo no oukou, Aia hoi, he kanaka pakela ai, pakela inu waina, he hoaaloha pu me na lunaauhau a me na lawehala!
Šă ju, Fišjoru alu Omu, am vinjit, šă ju mănkam šă bjem, ali voj zăšjec: ‘Ujtăcăvă! Flămănd šă butor, urtaku lu carinici šă alu grešnici!’
35 Aka o ka naanao, ua hooponoia ia e kana mau keiki a pau.
Ali mudrostu alu Dimizov su arătat kă ăj anume dă la toc kari u apukat.”
36 Kono ae la kekahi Parisaio ia ia e ai pu me ia. A komo aku la oia iloko o ka hale o ua Parisaio la, a noho hilinai iho la e ai.
Unu dăm farizej Šimun, lor čimatulă pă jăl pă večeră, aša Isus u mers la farizejula akasă šă šu aflatusă lok la masă.
37 Aia hoi, he wahine ma ia kulanakauhale, he wahine lawehala ia, a ike aku la oia e noho ana ia e ai maloko o ka hale o ua Parisaio la, lawe mai la hoi ia i ka ipu alabata poni,
Dăm turdată u vinjit una tari grešnă mujeri, kari u saznalit kă jăl ăj akulo šă kă mănănkă la farizej, šă je u vinjit akulo, u adus tari skumpă uloj ku miros ăm skumpă ujagă dăm petră.
38 Ku iho la ia mahope, ma kona mau wawae, e uwe ana, hoomaka iho la ia e hoopulu i ko Iesu mau wawae me ka waimaka, a holoi iho la me ka lauoho o kona poo, a honi iho la i kona mau wawae, a poni iho la me ka mea poni.
Je u stat dănapoju aluj, la pišjorilje aluj, šă su apukat să plăngă. Atunšje su apukat să ăj spelji pišjorilje aluj ku lăkrmilje alji, šă să aščargă pišjorilje ku păru alji. Je ăj săruta pišjorilje aluj, šă ku uloj mănže.
39 A ike ae la ka Parisaio nana i kono ia Iesu, olelo iho la ia iloko ona, i iho la, Ina he kaula keia, ina ua ike ia i keia wahine i hoopa ia ia a me kona ano; no ka mea, he wahine hewa ia.
Kănd u văzut aje farizeju Šimun kari lu čimatulă pă večeră, jăl să ăngănđe ăm jăl săngur: “Să fijă omusta anume prorok, jăl ar šći kă je ăj tari grešnă mujeri.”
40 A olelo mai la o Iesu, i mai la ia ia, E Simona, he wahi olelo ka'u ia oe. I aku la oia, E ke Kumu, e olelo mai no.
Isus ju zăs: “Ju am šjeva să ac zăk cijă Šimun.” Šă Šimun u zăs: “Učitelju ză.”
41 O kekahi kanaka elua ana mea aie; elima haneri denari ka aie a kekahi, a kanalima hoi a kekahi.
Isus u vorbit: “Are om kari dăđe kečinj šă jăl ave doj daturaš. Unu ji are dator petsto banj dăm aržjint a halalănt pedeset banj dăm aržjint.
42 Aole a laua mea e hookaa aku ai, kala wale aku la oia ia laua. E hai mai hoi oe, owai hoi ko laua mea i aloha nui mai ia ia?
Njiš unu dăm jej nu u dat a nu ave dăm šje să ăj ăntork, šă omula u jirtat alu amăndoj. Aku spunjec kari ar trăbuji să ăl plakă maj tari?”
43 Hai aku la o Simona, i aku la, Ke manao nei au, o ka mea nana ka aie nui ana i kala wale ai. I mai la oia ia ia, Ua pono kou manao.
Šimun ju ăntors vorba: “Kă ar trăbuji să fijă ala alu kari ju jirtat maj mult.” Isus ju zăs: “Benji aj prosudulit.”
44 A haliu ae la ia i ka wahine, i mai la oia ia Simona, Ke ike nei anei oe i keia wahine? Ua komo mai nei au iloko o kou hale, aole hoi oe i haawi mai i wai no ko'u mau wawae; aka, ua hoopulu iho keia wahine i ko'u mau wawae me ka waimaka, a ua holoi iho hoi me ka lauoho o kona poo.
Atunšje su ăntors la mujere šă jăl u zăs alu Šimun: “U vejs pă mujeresta? Ju am vinjit ăm kasa ata ali nu maj dat apă păntru pišjorilje amelji, a je mu lju spălat ku lăkrmilje šă lju aščers ku păru alji.
45 Aole oe i honi mai ia'u; aka, o keia wahine, mai ko'u komo ana mai, aole ia i hooki i ka honi ana i ko'u mau wawae.
Nu maj sărutatămă pă minji, ali je mu surătat pišjorilje dă kănd u vinjit ăm nontru, no stat să mă sărući.
46 Aole oe i poni mai i kuu poo me ka aila; aka, ua poni mai keia wahine i ko'u mau wawae me ka mea poni.
Tu nu maj unsă kapu ku uloj ali je mu unsă kapu amnjov ku uloj ku parfem.
47 Nolaila hoi, ke olelo aku nei au ia oe, O na hewa ona he nui loa, ua pau ia i ko kalaia; no ka mea, i nui ai kona aloha; aka, o ka mea ia ia ka mea uuku i kalaia, oia ke aloha uuku.
Dăm asta rănd ju ăc zăk cijă: ‘Mulći grehur jisă jirtaći, daje kă mu plăkut tari. Alu ala kari ari maj pucănj dă jirtat, ala maj pucăn mu arătat plăkătură.’”
48 I mai la ia i ka wahine, Ua kalaia ua hewa ou.
Atunšje u zăs alu mujere: “Grehurlje atelji ăs jirtaći.”
49 A o ka poe e noho pu ana, i iho la lakou iloko o lakou iho, Owai keia e kala nei i ka hala?
Atunšje eje kari asre la masă ku jăl sur apukat să svitaskă una ku alt: “Šinji ar puće asta să fijă kari šă grehurlje jartă?”
50 I mai la oia i ka wahine, Ua ola oe i kou manaoio ana; e hele aku oe me ka pomaikai.
A jăl u zăs alu mujere: “Ănkriđala ata ću spasalit. Dući ăm putuljală.”
