Luka 14
1 EIA kekahi, ia ia i hele ai i ka hale o kekahi alii Parisaio, i ka la Sabati e ai i ka berena, hakilo iho la lakou ia ia.
Când a intrat în casa unuia dintre fruntașii fariseilor, în ziua de Sabat, ca să mănânce pâine, ei Îl urmăreau.
2 Aia hoi, imua ona kekahi kanaka mai pehu.
Iată că un om care avea hidropizie era în fața lui.
3 Ninau mai la o Iesu i ka poe kakaolelo a me ka poe Parisaio, i mai la, He mea pono anei ke hoola ma ka la Sabati?
Isus, răspunzând, a vorbit cu juriștii și cu fariseii și le-a zis: “Este îngăduit să vindeci în Sabat?”
4 Hakanu iho la lakou. Lalau iho la ia, a hoola ia ia, a hookuu aku la.
Dar ei au tăcut. L-a luat, l-a vindecat și l-a lăsat să plece.
5 Ninau hou mai la oia ia lakou, i mai la, Owai ko oukou mea i battle kana hoki, a o kana bipi kauo paha i ka lua, aole hoi e huki koke mai ia ia iluna, i ka la Sabati?
El le-a răspuns: “Cine dintre voi, dacă fiul său sau boul său ar cădea într-o fântână, nu l-ar scoate imediat într-o zi de Sabat?”
6 Aole hiki ia lakou ke olelo ia ia ma ka hoopohala i keia mau mea.
Nu puteau să-i răspundă la aceste lucruri.
7 Olelo mai la oia i keia olelo nani i ka poe hoaai, e ike ana ia I ko lakou koho ana i na wahi maikai loa; i mai la ia lakou,
El a spus o pildă celor invitați, când a observat că ei își aleg locurile cele mai bune și le-a zis:
8 A i ka wa i konoia'i oe e kekahi e hele i ka ahaaina mare, mai noho iho oe ma kahi maikai loa, malia paha ua konoia'ku e ia kekahi e oi aku kona hanohano i kou;
“Când sunteți invitați de cineva la o nuntă, nu vă așezați pe locul cel mai bun, căci poate că va fi invitat cineva mai de seamă decât voi,
9 A hele mai ka mea nana olua i kono, a e olelo mai ia oe, E hookaawale ae oe no ia nei; alaila oe e neenee ae i kahi haahaa, me ka hilahila.
iar cel care v-a invitat pe amândoi va veni și vă va spune: “Faceți loc pentru acesta”. Atunci ați începe, cu rușine, să ocupați locul cel mai de jos.
10 Aka, i ka wa i konoia'i oe, e hele hoi oe e noho iho ma kahi haahaa; a hiki mai ka mea nana oe i kono e olelo oia ia oe, E ka hoaaloha, e eu ae oe i kahi maikai ae; alaila e mahaloia oe imua i ke alo o ka poe hoaai e noho pu ana mo oe.
Dar când ești invitat, du-te și stai în locul cel mai de jos, pentru ca, atunci când va veni cel care te-a invitat, să-ți spună: “Prietene, urcă-te mai sus”. Atunci vei fi onorat în prezența tuturor celor care stau la masă cu tine.
11 No ka mea, o ka mea i hookiekie ae ia ia iho, oia ke hoohaahaaia; a o ka mea i hoohaahaa ia ia iho, oia ke hookiekieia'e.
Căci oricine se înalță va fi smerit, iar oricine se smerește va fi înălțat.”
12 Olelo mai la ia i ka mea nana ia i kono, A i hana oe i ka ahaaina awakea, a i ka ahaaina ahiahi paha, mai kii aku oe i kou mau hoaaloha, aole i kou mau hoahanau, aole hoi i kou mau hoalauna waiwai, o kii hou mai lakou ia oe, a e ukuia mai oe.
Și a mai zis celui care-l invitase: “Când faci o cină sau un prânz, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii tăi bogați, căci poate că și ei îți vor întoarce favoarea și-ți vor plăti.
13 Aka, i ka wa e hana'i oe i ka ahaaina, e kii aku oe i ka poe ilihune, i ka poe mumuku, i ka poe oopa, a me ka poe makapo;
Ci, când faci un ospăț, invită-i pe săraci, pe mutilați, pe șchiopi sau pe orbi;
14 A e pomaikai auanei oe; no ka mea, aole a lakou mea e uku mai ai ia oe; no ka mea hoi, e ukuia no oe i ke ala hou ana o ka poe pono.
și vei fi binecuvântat, pentru că ei nu au resurse să-ți dea înapoi. Căci veți fi răsplătiți la învierea celor drepți.”
15 A i ka lohe ana o kekahi o ka poe hoaai e noho pu ana, i keia mea, i aku la oia ia ia, Pomaikai ka mea e ahaaina aku iloko o ke aupuni o ke Akua.
Unul din cei ce ședeau la masă cu El, auzind aceste lucruri, i-a zis: “Ferice de cel ce va petrece în Împărăția lui Dumnezeu!”
16 I mai la oia ia ia, Ua hana kekahi kanaka i ka ahaaina nui, a kono aku i na hoaai he nui wale.
Dar El i-a zis: “Un om a făcut o cină mare și a invitat multă lume.
17 A i ka manawa ahaaina, hoouna aku la i kana kau wa e olelo aku i ka poe i konoia, E hele mai; no ka mea, ano ua makaukau na mea a pau.
La ora cinei, a trimis pe slujitorul său să le spună celor invitați: “Veniți, căci totul este gata acum.
18 Pau pu ae la lakou i ka olelo e; i mai la kekahi, Ua kuai iho nei au i kahi aina no'u, e pono e hele nu e nana aku ia; ko noi aku nei au ia oe e hookuu mai ia'u.
Toți, ca unul singur, au început să se scuze. “Cel dintâi i-a spus: “Am cumpărat un câmp și trebuie să mă duc să-l văd. Te rog să mă scuzi'.
19 A i mai la kekahi, Ua kuai iho nei au i elima bipi kaulua no'u, e hele ana au e hoao ia lakou; ke noi aku nei au ia oe e hookuu mai ia'u.
Altul a zis: “Am cumpărat cinci juguri de boi și trebuie să mă duc să le încerc. Te rog să mă scuzi.''
20 I mai la hoi kekahi, Ua mare iho noi au i ka wahine, nolaila aole e hiki ia'u ke holo aku.
Altul a zis: “M-am căsătorit cu o nevastă și nu pot să vin.
21 A hoi mai la ua kauwa la, hai mai la ia i kona haku ia mau mea. Alaila huhu iho la ka mea hale, i aku la i kana kauwa, E hele koke aku oe maloko o na alanui a me na ala ololi o ke kulanakauhale, a e lawe mai iloko nei i ka poe ilihune, a i ka poe mumuku, a i ka poe oopa a me ka poe makapo.
Și a venit robul acela și a spus aceste lucruri domnului său. Atunci stăpânul casei, mâniindu-se, a zis robului său: “Ieși repede pe străzile și pe ulițele cetății și adu pe cei săraci, schilozi, orbi și șchiopi.
22 A olelo mai la ua kauwa la, E ka haku, ua pau i ka hanaia kau mea i olelo mai ai, a he wahi kaawale no koe.
Robul a zis: “Doamne, s-a făcut cum ai poruncit și mai este loc.
23 Olelo aku la ka haku i ke kauwa, E hele aku ma na kuamoo, a me na pilipa, e koi aku i kanaka e hele mai i piha ai ko'u hale;
Domnul a zis robului: “Ieși pe drumuri și pe ulițe și silește-i să intre, ca să se umple casa mea.
24 No ka mea, ke olelo aku nei au ia oukou, o kela poe kanaka i kii e ia'ku aole mea o lakou o ai iki i kuu ahaaina.
Căci îți spun că niciunul dintre acei oameni care au fost invitați nu va gusta din cina mea.””
25 A hele pu ae la ka ahakanaka nui me Iesu; haliu ae la ia, i mai la ia lakou,
O mare mulțime de oameni mergeau cu El. El s-a întors și le-a zis:
26 Ina i hele mai kekahi kanaka io'u nei me ka hoowahawaha ole i kona makuakane, a me kona makuwahine, a me kana wahine, a me kana mau keiki, a me kona mau hoahanau, a me kona ola nei, aole e hiki ia ia ke lilo mai i haumana na'u.
“Dacă vine cineva la Mine și nu face abstracție de tatăl său, de mama sa, de soția sa, de copii, de frați și de surori, da, și chiar și de viața sa, nu poate fi ucenicul Meu.
27 A o ka mea aole e hapai i kona kea a hahai mai ia'u, aole e hiki ia ia ke lilo mai i haumana na'u.
Oricine nu-și poartă propria cruce și nu vine după mine, nu poate fi discipolul meu.
28 No ka mea, owai la ko oukou mea e manao ana e kukulu i hale kiai, aole hoi e noho mua ilalo e helu i ka waiwai e lilo aku, i ike ia he mea lawa paha kana e paa ai ia?
Căci care dintre voi, dorind să zidească un turn, nu stă mai întâi și numără costurile, ca să vadă dacă are destul pentru a-l termina?
29 O hiki ole ia ia ke hoopaa i ka halo mahope iho o kana hookumu ana, a henehene mai ia ia ka poe a pau e nana mai ana,
Sau poate că, după ce a pus temelia și nu poate să o termine, toți cei care îl văd încep să râdă de el,
30 Me ka olelo, Ua hoomaka keia kanaka e kukulu, aole hoi i hiki ia ia ke hoopaa.
spunând: “Omul acesta a început să zidească și nu a putut să termine”.
31 A owai la hoi kealii e hele aku ana e kaua aku i kekahi alii, aole hoi e noho mua ilalo, e noonoo iho, e hiki paha ia ia e hoouka aku me na kanaka he umi tausani i ke alii e hoouka mai ana ia ia me na kanaka he iwakalua tausani?
Sau ce rege, când merge să se întâlnească cu un alt rege în război, nu se așează mai întâi și nu se gândește dacă este în stare cu zece mii de oameni să-l înfrunte pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
32 A hiki ole, e hoouna e aku ia i ka elele oi kaawale aku kela, e noi aku ana i kuikahi.
Sau altfel, pe când celălalt este încă la mare distanță, trimite un trimis și cere condiții de pace.
33 Pela hoi kela mea keia mea o oukou i haalele ole i kona mau mea a pau, aole e hiki ia ia ke lilo mai i haumana na'u.
Așadar, oricine dintre voi care nu renunță la tot ceea ce are, nu poate fi discipolul meu.
34 He mea maikai ka paakai; aka, ina pau ka liu o ka paakai, pehea la ia e liu hou ai?
“Sarea este bună, dar dacă sarea devine plată și fără gust, cu ce o condimentezi?
35 Aole ia e pono no ka aina, aole hoi no ka puu opala kipulu; ua kiola wale ia'ku no ia. O ka mea pepeiao lohe, e hoolohe ia.
Eanu este potrivită nici pentru pământ, nici pentru grămada de gunoi de grajd. Ea este aruncată la gunoi. Cine are urechi de auzit, să audă.”
