Ayyukan Manzanni 8
1 Bulus ya amince da mutuwarsa. A wannan rana tsanani mai zafi ya fara tasowa akan Iklisiya da take a Urushalima, sai masu bangaskiya duka suka bazu ko ina a cikin garuruwan Yahudiya da Samariya, sai manzannin kadai aka bari.
Saul consimțea la moartea sa. O mare persecuție s-a ridicat împotriva adunării care era în Ierusalim în acea zi. Toți erau împrăștiați prin regiunile Iudeii și Samariei, cu excepția apostolilor.
2 Amintattun mutane suka bizne Istifanus suka yi babban makoki game da shi.
Oameni evlavioși l-au îngropat pe Ștefan și l-au plâns mult.
3 Amma Shawulu ya yi wa Iklisiya mugunta kwarai, ya dinga shiga gida gida yana jawo mutane maza da mata, kuma yana kulle su cikin kurkuku.
Dar Saul a devastat Adunarea, a intrat în fiecare casă și a târât în închisoare atât bărbați cât și femei.
4 Duk da haka masu bangaskiyar nan da suka warwatsu suka tafi suka dinga yada wa'azin maganar.
De aceea, cei care erau împrăștiați prin împrejurimi mergeau de colo-colo, propovăduind cuvântul.
5 Filibus ya tafi can Samariya ya yi shelar Almasihu.
Filip s-a coborât în cetatea Samaria și le-a vestit pe Hristos.
6 Da taron mutane suka ji kuma suka ga alamun da Filibus yake yi, sai suka mai da hankali dukansu domin su ji abinda yake fadi.
Mulțimile ascultau cu un singur glas cele spuse de Filip, când auzeau și vedeau semnele pe care le făcea.
7 Domin kazaman ruhohi sun fito daga cikin mutane da yawa da suka saurare shi suna kuka da kururuwa; nakasassun mutane dayawa da guragu suka warke.
Căci duhuri necurate ieșeau din mulți dintre cei care le aveau. Ieșeau, strigând cu glas tare. Mulți dintre cei care fuseseră paralizați și șchiopi au fost vindecați.
8 Kuma aka yi farin ciki mai girma a birnin.
A fost o mare bucurie în cetatea aceea.
9 Amma akwai wani mutum a cikin birnin da ake kira Siman, wanda tun farko shi masafi ne da kuma dan dabo, yana yi wa mutanen Samariya abubuwan ban mamaki, yayin da yake kiran kansa wani mai muhimmanci.
Dar era un om, pe nume Simon, care făcea vrăjitorii în cetate și care uimea pe locuitorii Samariei, dându-se drept un mare om.
10 Dukan Samariyawa, manya da yara, suna sauraronsa, su kan ce, ''Wannan mutum shine ikon Allahn nan wanda ake kira mai girma.''
Toți ascultau, de la cel mai mic până la cel mai mare, și ziceau: “Acesta este o mare putere a lui Dumnezeu.”
11 Suna sauraron sa, domin ya dade yana yi masu abubuwan mamaki da tsafe-tsafensa.
Îl ascultau pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile sale.
12 Amma da suka yi bangaskiya da wa'azin bisharar da Filibus yake yi game da mulkin Allah da sunan Yesu Almasihu, sai aka yi masu Baftisma dukansu maza da mata.
Dar, când au crezut că Filip propovăduia vestea bună despre Împărăția lui Dumnezeu și despre numele lui Isus Hristos, s-au botezat, atât bărbații, cât și femeile.
13 Har shima Siman da kansa ya ba da gaskiya. Bayan an yi masa Baftisma ya cigaba da bin Filibus, da ya ga ana nuna alamu da manyan ayyuka, sai ya yi mamaki.
Și Simon însuși a crezut. Fiind botezat, a continuat să meargă cu Filip. Văzând că se întâmplă semne și minuni mari, a rămas uimit.
14 Da manzannin da ke Urushalima suka ji labarin Samariya ta karbi maganar Allah, sai suka aika masu Bitrus da Yahaya.
Apostolii care erau la Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan,
15 Da suka iso, suka yi masu addu'a, domin su karbi Ruhu Mai Tsarki.
care, după ce s-au coborât, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt,
16 Domin har wannan lokaci, Ruhu Mai Tsarki bai sauko kan kowannensu ba; an dai yi masu baftisma ne kadai cikin sunan Ubangiji Yesu.
pentru că încă nu se pogorâse peste niciunul dintre ei. Ei fuseseră doar botezați în numele lui Isus Cristos.
17 Sai Bitrus da Yahaya suka dora masu hannuwansu, sai suka karbi Ruhu Mai Tsarki.
Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
18 Sa'adda Siman yaga ana bayar da Ruhu Mai Tsarki ta wurin dorawar hannuwan manzanni, ya basu kudi.
Simon, văzând că Duhul Sfânt se dădea prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,
19 Ya ce, “Ku bani wannan iko, ni ma, don duk wanda na dora wa hannu ya karbi Ruhu Mai Tsarki.''
zicând: “Dați-mi și mie această putere, ca oricine îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt”.
20 Amma Bitrus yace masa, ''Azurfarka ta lalace tare da kai, saboda kana tunanin za ka malaki baiwar Ubangiji da kudi.
Dar Petru i-a spus: “Să piară argintul tău împreună cu tine, pentru că ai crezut că poți obține darul lui Dumnezeu cu bani!
21 Baka da wani rabo a wannan al'amari, domin zuciyarka ba daidai take da Allah ba.
Tu nu ai nici parte, nici sorți de izbândă în această chestiune, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
22 Saboda haka ka tuba daga wannan muguntarka, ka kuma yi addu'a ga Ubangiji, domin mai yiwuwa ya gafarta maka game da manufar zuciyarka.
Pocăiește-te, așadar, de aceasta, de răutatea ta, și întreabă-l pe Dumnezeu dacă nu cumva gândul inimii tale poate să-ți fie iertat.
23 Domin na gane kana cikin bacin rai da kuma cikin daurin zunubi.''
Căci văd că ești în otrava amărăciunii și în robia nelegiuirii.”
24 Siman ya amsa ya ce, ''Kayi addu'a ga Ubangiji domina, kada wani daga cikin abubuwan nan da ka fada ya faru da ni.''
Simon a răspuns: “Roagă-te pentru mine Domnului, ca să nu mi se întâmple nimic din cele ce ai spus.”
25 Sa'anda Bitrus da Yahaya suka bada shaida kuma suka fadi maganar Ubangiji, sun koma Urushalima; akan hanya, suka yi wa'azin bishara a kauyukan samariyawa da yawa.
După ce au mărturisit și au rostit cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au propovăduit vestea cea bună în multe sate ale samaritenilor.
26 Yanzu kuwa Mala'ikan Ubangiji ya yi wa Filibus magana cewa, ''Tashi ka tafi ta kudu da hanyar da ta yi kasa daga Urushalima zuwa Gaza'' (wannan hanyar yana cikin hamada.)
Atunci un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: “Scoală-te și mergi spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza. Acesta este un deșert”.
27 Ya kuwa tashi ya tafi. Sai ga wani mutum daga Habasha, baba ne mai babban matsayi a karkashin Kandakatu, sarauniyar Habasha. Shine yake mulkin dukan dukiyarta. Ya zo Urushalima domin ya yi ibada.
S-a sculat și s-a dus; și iată că era un bărbat din Etiopia, un eunuc cu mare putere sub Candace, regina etiopienilor, care era stăpână pe toată comoara ei, și care venise la Ierusalim să se închine.
28 Yana komawa zaune cikin karussarsa, kuma yana karanta Littafin annabi Ishaya.
El se întorcea, ședea în carul său și citea proorocul Isaia.
29 Ruhun ya ce wa Filibus, ''Ka je kusa da karussar nan.''
Duhul Sfânt a zis lui Filip: “Apropie-te și ia-te de carul acesta.”
30 Sai Filibus ya gudu ya same shi, kuma ya ji shi yana karanta littafin annabi Ishaya, sai ya ce, ''Ka fahimci abin da kake karantawa?''
Filip a alergat la el, l-a auzit citind pe Isaia proorocul și i-a zis: “Înțelegi tu ce citești?”
31 Bahabashen ya ce. ''Yaya zan iya, idan ba wani ya bishe ni ba?'' Ya roki Filibus ya shigo cikin karussar ya zauna tare da shi.
El a zis: “Cum aș putea, dacă nu-mi explică cineva?” L-a rugat pe Filip să urce și să stea cu el.
32 Wannan kuwa shine nassin da Bahabashen yake karantawa, ''An kai shi kamar tunkiya zuwa mayanka; shiru kuma, kamar dan rago a hannun masu sosayarsa, bai bude baki ba.
Și pasajul din Scriptură pe care îl citea el era acesta, “A fost dus ca o oaie la abator. Ca un miel în fața celui ce-l tunde tace, ca să nu deschidă gura.
33 Cikin kaskancinsa aka yi masa shari'a da rashin adalci: Wa zai bada tarihin tsararsa? Domin an dauke ransa daga duniya.''
În umilirea Lui, a fost luată judecata Lui. Cine va declara generația Lui? Căci viața lui este luată de pe pământ.”
34 Sai baban ya tambayi Filibus, ya ce, ''Na roke ka, gaya mani, game da wa annabin yake magana? Da kansa, ko kuwa wani mutum dabam?''
Eunucul a răspuns lui Filip: “Despre cine vorbește proorocul acesta? Despre el însuși sau despre altcineva?”
35 Filibus ya fara magana; akan littafin Ishaya, ya kuwa yi masa wa'azi akan Yesu.
Filip a deschis gura și, pornind de la Scriptura aceasta, i-a propovăduit despre Isus.
36 Yayin da suke tafiya akan hanya, sai suka iso bakin wani kogi; Baban ya ce, “Duba, ga ruwa anan; me zai hana ayi mani baftisma?”
Pe când mergeau pe drum, au ajuns la o apă; și eunucul a zis: “Iată, aici este apă. Ce mă împiedică să fiu botezat?”
37 Filibus ya ce,” Idan ka gaskanta da zuciya daya, ana iya yi maka baftisma.” Sai Bahabashen ya ce, “Na gaskata Yesu Almasihu shine Dan Allah.”
38 Sai Bahabashen ya umarta a tsai da karussar. Sai suka zo wurin ruwa dukan su biyu, Filibus da baban, Filibus kuwa yayi masa baftisma.
Și a poruncit să se oprească carul și s-au coborât amândoi în apă, atât Filip cât și eunucul, și l-a botezat.
39 Yayin da suka fito daga cikin ruwan, Ruhun Ubangiji ya dauke Filibus; baban bai sake ganin shi ba, sai ya ci gaba da tafiyar sa yana murna.
După ce au ieșit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și eunucul nu l-a mai văzut, căci a plecat bucuros.
40 Amma Filibus ya bayyana a Azotus. Ya ratsa wannan yankin yana wa'azin bishara a dukan garuruwan, har sa'anda ya iso Kaisariya.
Dar Filip a fost găsit la Azotus. Trecând pe acolo, a propovăduit Vestea cea Bună în toate orașele, până când a ajuns la Cezareea.
