Mattiyu 5
1 Ganin taron mutane, sai ya hau kan gefen dutse ya zauna. Almajiransa kuwa suka zo wurinsa,
Văzând mulțimile, S-a suit pe munte. După ce a șezut, discipolii Lui au venit la El.
2 sai ya fara koya musu. Yana cewa,
El a deschis gura și i-a învățat, zicând: ,
3 “Masu albarka ne waɗanda suke matalauta a ruhu, gama mulkin sama nasu ne.
“Ferice de cei săraci cu duhul! pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
4 Masu albarka ne waɗanda suke makoki, gama za a yi musu ta’aziyya.
Ferice de cei ce plâng! pentru că vor fi mângâiați.
5 Masu albarka ne waɗanda suke masu tawali’u, gama za su gāji duniya.
Ferice de cei blânzi! căci ei vor moșteni pământul.
6 Masu albarka ne waɗanda suke jin yunwa da ƙishirwa don gani an yi adalci, gama za a ƙosar da su.
Ferice de cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că vor fi umplute.
7 Masu albarka ne waɗanda suke masu jinƙai, gama za a nuna musu jinƙai.
Ferice de cei milostivi! pentru că ei vor obține îndurare.
8 Masu albarka ne waɗanda suke masu tsabtar zuciya, gama za su ga Allah.
Ferice de cei cu inima curată! pentru că ei îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Masu albarka ne waɗanda suke masu ƙulla zumunci, gama za a kira su’ya’yan Allah.
Fericiți făcătorii de pace! pentru că ei se vor numi copii ai lui Dumnezeu.
10 Masu albarka ne waɗanda ake tsananta musu don gani an yi adalci, gama mulkin sama nasu ne.
Ferice de cei ce au fost prigoniți pentru dreptate, pentru că a lor este Împărăția Cerurilor.
11 “Masu albarka ne ku, sa’ad da mutane suke zaginku, suna tsananta muku, suna kuma faɗin kowace irin muguwar magana a kanku saboda ni.
Ferice de voi, când vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor zice tot felul de lucruri rele împotriva voastră, pe nedrept, din pricina Mea.
12 Ku yi murna ku kuma yi farin ciki, domin ladarku mai yawa ne a sama, gama haka suka tsananta wa annabawan da suka riga ku.
Bucurați-vă și vă veseliți, căci mare este răsplata voastră în ceruri. Căci așa au prigonit ei pe profeții care au fost înaintea voastră.
13 “Ku ne gishirin duniya, amma in gishiri ya rabu da daɗin ɗanɗanonsa, yaya za a sāke mai da daɗin ɗanɗanonsa? Ba shi da sauran amfani, sai dai a zubar da shi mutane kuma su tattaka.
Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea și-a pierdut gustul, cu ce se va săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14 “Ku ne hasken duniya. Birnin da yake a bisan tudu ba ya ɓoyuwa.
Tu ești lumina lumii. O cetate situată pe un deal nu poate fi ascunsă.
15 Mutane ba sa ƙuna fitila su rufe ta da murfi. A maimako, sukan ajiye ta a kan wurin ajiye fitila, takan kuma ba da haske ga kowa a cikin gida.
Nici nu aprindeți o lampă și nu o puneți sub un coș de măsurat, ci pe un stativ, și ea luminează tuturor celor care sunt în casă.
16 Haka ma, bari haskenku yă haskaka a gaban mutane, domin su ga ayyukanku masu kyau, su kuwa yabi Ubanku da yake cikin sama.
Tot așa, lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
17 “Kada ku yi tsammani na zo ne domin in kawar da Doka ko kuma Annabawa; ban zo domin in kawar da su ba ne, sai dai domin in ciccika su.
“Să nu credeți că am venit să distrug Legea și proorocii. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
18 Gaskiya nake gaya muku, kafin sama da ƙasa sun shuɗe, babu ko ɗan wasali, babu wani ɗigo ta kowace hanya da zai ɓace daga Dokar, sai an cika kome.
Căci, cu siguranță, vă spun că, până când vor trece cerul și pământul, nici cea mai mică literă și nici cea mai mică lovitură de peniță nu va trece în vreun fel din Lege, până când toate lucrurile vor fi împlinite.
19 Duk wanda ya karya ɗaya daga cikin mafi ƙanƙanta na umarnan nan, ya kuma koya wa waɗansu su yi haka, za a ce da shi mafi ƙanƙanta a mulkin sama. Amma duk wanda ya aikata, ya kuma koyar da waɗannan umarnai, za a kira shi mai girma a cikin mulkin sama.
De aceea, oricine va călca una dintre aceste porunci mai mici și va învăța pe alții să facă așa, va fi numit cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va împlini și le va învăța va fi numit mare în Împărăția cerurilor.
20 Gama ina faɗa muku cewa in dai adalcinku bai fi na Farisiyawa da na malaman dokoki ba, faufau, ba za ku shiga mulkin sama ba.
Căci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, în niciun caz nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
21 “Kun dai ji an faɗa wa mutanen dā cewa, ‘Kada ka yi kisankai; kuma duk wanda ya yi kisankai za a hukunta shi.’
Ați auzit că s-a spus celor din vechime: “Să nu ucizi!” și că “Oricine va ucide va fi supus judecății”.
22 Amma ina gaya muku, duk wanda ya yi fushi da ɗan’uwansa, za a hukunta shi. Kuma duk wanda ya ce wa ɗan’uwansa ‘Raka,’za a kai shi gaban Majalisa. Amma duk wanda ya ce, ‘Kai wawa!’ Zai kasance a hatsarin shiga jahannama ta wuta. (Geenna g1067)
Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său fără motiv va fi în primejdie de judecată. Oricine îi va spune fratelui său: “Raca!” va fi în pericol de consiliu. Oricine îi va spune: “Prostule!” va fi în pericol de focul gheenei. (Geenna g1067)
23 “Saboda haka, in kana cikin ba da baikonka a kan bagade, a can kuwa ka tuna cewa ɗan’uwanka yana riƙe da kai a zuci,
“Deci, dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 sai ka bar baikonka a can gaban bagade. Ka je ka shirya tukuna da ɗan’uwanka; sa’an nan ka zo ka ba da baikonka.
lasă darul tău acolo, înaintea altarului, și du-te. Împăcați-vă mai întâi cu fratele vostru și apoi veniți și aduceți darul vostru.
25 “Ka yi hanzari ka shirya al’amura da maƙiyinka wanda yake ƙararka a kotu. Ka yi haka, tun kana tare da shi a kan hanya, in ba haka ba, zai miƙa ka ga alƙali, alƙali kuma yă miƙa ka ga ɗan sanda, mai yiwuwa kuwa a jefa ka a kurkuku.
Înțelege-te repede cu potrivnicul tău, cât timp ești cu el pe drum, ca nu cumva procurorul să te predea judecătorului, iar judecătorul să te predea ofițerului și să fii aruncat în închisoare.
26 Gaskiya nake gaya maka, ba za ka fita ba, sai ka biya kobo na ƙarshe.
Mai mult ca sigur vă spun că nu veți ieși nicidecum de acolo până nu veți plăti și ultimul bănuț.
27 “Kun dai ji an faɗa, ‘Kada ka yi zina.’
Ați auzit că s-a zis: “Să nu preacurvești!”
28 Amma ina gaya muku, duk wanda ya dubi mace, sa’an nan ya yi sha’awarta a zuci, ya riga ya yi zina ke nan da ita a zuciyarsa.
Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a preacurvit cu ea în inima lui.
29 In idonka na dama yana sa ka yin zunubi, ƙwaƙule shi ka yar. Zai fiye maka ka rasa ɗaya daga cikin gaɓoɓin jikinka, da a jefa jikinka ɗungum a cikin jahannama ta wuta. (Geenna g1067)
Dacă ochiul tău drept te face să te poticnești, smulge-l și aruncă-l de la tine. Căci este mai de folos să piară unul dintre membrele tale decât ca tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. (Geenna g1067)
30 In kuma hannunka na dama yana sa ka yin zunubi, yanke shi ka yar. Zai fiye maka ka rasa ɗaya daga cikin gaɓoɓin jikinka, da a jefa jikinka ɗungum a cikin jahannama ta wuta. (Geenna g1067)
Dacă mâna ta dreaptă te face să te poticnești, taie-o și arunc-o departe de tine. Căci îți este mai de folos să piară unul din membrele tale, decât să fie aruncat tot trupul tău în Gheenă. (Geenna g1067)
31 “An kuma faɗa, ‘Duk wanda ya saki matarsa, dole yă ba ta takardar saki.’
“S-a mai spus: “Oricine își va renega nevasta, să-i dea un act de divorț.”
32 Amma ina gaya muku, duk wanda ya saki matarsa in ba a kan laifin zina ba, ya sa ta zama mazinaciya ke nan, kuma duk wanda ya auri macen da mijinta ya sake, shi ma yana zina ne.
Dar Eu vă spun că oricine își reneagă nevasta, afară de motivul desfrânării, o face adulteră; și oricine se căsătorește cu ea după ce a fost renegată, comite adulter.
33 “Har wa yau dai kun ji an faɗa wa mutane a dā, ‘Kada ka karya alkawarinka, sai dai ka cika alkawaran da ka yi wa Ubangiji.’
“Ați auzit că s-a spus celor vechi: “Să nu faceți jurăminte false, ci să împliniți jurămintele voastre față de Domnul.”
34 Amma ina gaya muku, Kada ku yi rantsuwa sam, ko da sama, domin kursiyin Allah ne;
Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, căci este tronul lui Dumnezeu,
35 ko da ƙasa, domin matashin ƙafafunsa ne; ko kuma da Urushalima, domin birnin Babban Sarki ne.
nici pe pământ, căci este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, căci este cetatea marelui Împărat.
36 Kada kuma ka rantse da kanka, domin ba za ka iya mai da ko gashi ɗaya yă zama fari ko baƙi ba.
Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face nici un fir de păr alb sau negru.
37 Abin da ya kamata ku ce kawai, shi ne, I, ko A’a. Abin da ya wuce haka kuwa daga wurin Mugun nan yake.
Ci să fie “Da” al tău “Da” și “Nu” al tău “Nu”. Tot ce este mai mult decât acestea este de la cel rău.
38 “Kun dai ji an faɗa, ‘Ido domin ido, haƙori kuma domin haƙori.’
Ați auzit că s-a spus: “Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”.
39 Amma ina gaya muku, Kada ku yi tsayayya da mugun mutum. In wani ya mare ka a kumatun dama, juya masa ɗayan ma.
Dar Eu vă spun: Nu vă împotriviți celui rău; ci, dacă te lovește cineva peste obrazul drept, întoarce-i și celălalt obraz.
40 In kuma wani yana so yă yi ƙararka yă ƙwace rigarka, to, ba shi mayafinka ma.
Dacă cineva te dă în judecată ca să-ți ia haina, lasă-i și haina ta.
41 In wani ya tilasta ka yin tafiya mil ɗaya, to, tafi tare da shi mil biyu.
Oricine vă silește să mergeți o milă, mergeți cu el două.
42 Ka ba wa duk wanda ya roƙe ka abu, kada kuma ka hana wa wanda yake neman bashi daga gare ka.
Dă-i celui care îți cere și nu refuza pe cel care vrea să se împrumute de la tine.
43 “Kun dai ji an faɗa, ‘Ka ƙaunaci maƙwabcinka, ka kuma ƙi abokin gābanka.’
Ați auzit că s-a spus: “Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău.
44 Amma ina gaya muku, ku ƙaunaci abokan gābankukuma ku yi wa waɗanda suke tsananta muku addu’a,
Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă maltratează și vă prigonesc,
45 don ku zama’ya’yan Ubanku na sama. Shi yakan sa ranarsa ta haskaka a kan mugaye da masu kirki; yakan kuma sako ruwan sama a bisa masu adalci da marasa adalci.
ca să fiți copii ai Tatălui vostru care este în ceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 In masoyarku kawai kuke ƙauna, wace lada ce gare ku? Ko masu karɓar haraji ma ba haka suke yi ba?
Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți voi? Oare nici măcar vameșii nu fac la fel?
47 In kuwa kuna gai da’yan’uwanku ne kaɗai, me kuke yi fiye da waɗansu? Marasa bin Allah ma ba haka suke yi ba?
Dacă nu faci decât să-ți saluți prietenii, ce faci tu mai mult decât ceilalți? Nu fac la fel și vameșii?
48 Saboda haka sai ku zama cikakku, yadda Ubanku na sama yake cikakke.
De aceea, voi să fiți desăvârșiți, după cum Tatăl vostru din ceruri este desăvârșit.
