Mattiyu 27
1 Da wayewar gari, sai dukan manyan firistoci da dattawan mutane suka yanke shawara su kashe Yesu.
Când a venit dimineața, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii poporului s-au sfătuit împotriva lui Isus ca să-L omoare.
2 Suka daure shi, suka tafi da shi, suka ba da shi ga gwamna Bilatus.
L-au legat, L-au dus și L-au predat guvernatorului Ponțiu Pilat.
3 Sa’ad da Yahuda, wanda ya bashe Yesu, ya ga an yanke wa Yesu hukuncin kisa, sai ya yi “da na sani.” Ya je mayar wa manyan firistoci da dattawan kuɗin azurfa talatin ɗin.
Atunci Iuda, care L-a trădat, văzând că Isus a fost osândit, a avut remușcări și a adus înapoi cei treizeci de arginți preoților cei mai de seamă și bătrânilor,
4 Ya ce, “Na yi zunubi da na ci amanar marar laifi.” Suka ce masa, “Ina ruwanmu da wannan? Wannan dai ruwanka ne.”
zicând: “Am păcătuit că am trădat sânge nevinovat.” Dar ei au spus: “Ce ne pasă nouă de asta? Voi vă ocupați de asta”.
5 Sai Yahuda ya zubar da kuɗin a cikin haikalin ya tafi. Sa’an nan ya je ya rataye kansa.
A aruncat piesele de argint în sanctuar și a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat.
6 Manyan firistoci suka ɗauki kuɗin, suka ce, “Doka ta hana a sa kuɗin a cikin ma’aji, da yake kuɗin jini ne.”
Preoții cei mai de seamă au luat arginții și au zis: “Nu este îngăduit să-i punem în vistierie, fiindcă este prețul sângelui.”
7 Saboda haka, sai suka yanke shawara su yi amfani da kuɗin suka sayi filin mai yin tukwane, saboda binne baƙi.
S-au sfătuit și au cumpărat cu ele câmpul olarului pentru a îngropa străinii.
8 Shi ya sa ake kiran filin, Filin Jini har yă zuwa yau.
De aceea, câmpul acela a fost numit până în ziua de azi “Câmpul de sânge”.
9 Sai abin da aka faɗa ta bakin annabi Irmiya ya cika cewa, “Suka ɗauki azurfa talatin, kuɗin da mutanen Isra’ila suka sa a kansa,
Atunci s-a împlinit ceea ce fusese spus prin profetul Ieremia, care zicea “Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui căruia i s-a pus un preț, pe care unii dintre copiii lui Israel l-au taxat,
10 suka kuma yi amfani da su, suka sayi filin mai yin tukwane, kamar yadda Ubangiji ya umarce ni.”
și le-au dat pentru câmpul olarului, așa cum mi-a poruncit Domnul.”
11 Ana cikin haka, Yesu kuwa yana tsaye a gaban gwamna, sai gwamnan ya tambaye shi, “Kai ne Sarkin Yahudawa?” Yesu ya ce, “I, haka ne, kamar yadda ka faɗa.”
Isus a stat în picioare înaintea guvernatorului; și guvernatorul L-a întrebat: “Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a zis: “Așa zici tu”.
12 Da manyan firistoci da dattawa suka zarge shi, bai ba da amsa ba.
Când a fost acuzat de preoții cei mai de seamă și de bătrâni, n-a răspuns nimic.
13 Sai Bilatus ya tambaye shi ya ce, “Ba ka jin shaidar da suke kawowa a kanka?”
Atunci Pilat i-a zis: “Nu auzi câte mărturisiri se fac împotriva ta?”
14 Amma Yesu bai ce uffam game da ko ɗaya daga cikin zargin da suka yi masa ba. Har gwamna ya yi mamaki ƙwarai.
El nu i-a răspuns, nici măcar un cuvânt, așa că guvernatorul s-a mirat foarte mult.
15 A wannan irin Biki, gwamna yana da wata al’ada, ta sakin ɗan kurkuku guda wanda taron suka zaɓa.
La sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze mulțimii câte un prizonier pe care îl dorea.
16 To, a wannan lokaci kuwa suna da wani shahararren ɗan kurkuku da ake kira Barabbas.
Ei aveau atunci un prizonier de seamă, numit Baraba.
17 Saboda haka da taron suka taru, sai Bilatus ya tambaye su ya ce, “Wane ne a cikinsu kuke so in sakar muku. Barabbas ko Yesu wanda ake kira Kiristi?”
Când s-au adunat deci, Pilat le-a zis: “Pe cine vreți să vă eliberez? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?”
18 Don ya san saboda sonkai ne suka ba da Yesu a gare shi.
Căci știa că din cauza invidiei îl predaseră.
19 Yayinda Bilatus yake zaune a kan kujerar shari’a, sai matarsa ta aika masa da wannan saƙo cewa, “Kada ka sa hannunka a kan marar laifin nan, domin na sha wahala ƙwarai, a cikin mafarki yau game da shi.”
Pe când ședea el pe scaunul de judecată, soția lui a trimis la el, zicând: “Nu te mai lega de acest neprihănit, căci astăzi am suferit multe în vis din pricina lui.”
20 Amma manyan firistoci da dattawa suka shawo kan taron, su ce, a ba su Barabbas, amma a kashe Yesu.
Iar preoții cei mai de seamă și bătrânii au convins mulțimile să ceară pe Baraba și să nimicească pe Isus.
21 Gwamna ya yi tambaya ya ce, “Wane ne cikin biyun nan, kuke so in sakar muku?” Suka ce, “Barabbas.”
Dar guvernatorul le-a răspuns: “Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?” Ei au spus: “Baraba!”
22 Bilatus ya yi tambaya, “To, me zan yi da Yesu wanda ake kira Kiristi?” Duka suka ce, “A gicciye shi!”
Pilat le-a zis: “Ce să fac lui Isus, care se numește Hristos?” Și toți i-au zis: “Să fie răstignit!”
23 Bilatus ya ce, “Don me? Wane laifi ya yi?” Amma suka ƙara tā da ihu, suna cewa, “A gicciye shi!”
Dar guvernatorul a zis: “De ce? Ce rău a făcut?” Dar ei strigau foarte tare, zicând: “Să fie răstignit!”
24 Da Bilatus ya ga cewa ba ya kaiwa ko’ina, sai ma hargitsi ne yake so yă tashi, sai ya ɗibi ruwa, ya wanke hannuwansa a gaban taron ya ce, “Ni kam, ba ruwana da alhakin jinin mutumin nan. Wannan ruwanku ne!”
Pilat, văzând că nu se câștiga nimic, ci că se făcea tulburare, a luat apă și s-a spălat pe mâini în fața mulțimii, zicând: “Eu sunt nevinovat de sângele acestui neprihănit. Aveți grijă de el”.
25 Sai dukan mutane suka amsa, suka ce, “Bari alhakin jininsa yă zauna a kanmu da’ya’yanmu!”
Și tot poporul a răspuns: “Sângele lui să fie peste noi și peste copiii noștri!”
26 Sai ya sakar musu Barabbas. Amma ya sa aka yi wa Yesu bulala, sa’an nan ya ba da shi a gicciye.
Apoi le-a dat drumul lui Baraba, iar pe Isus l-a biciuit și l-a dat spre răstignire.
27 Sai sojojin gwamna suka ɗauki Yesu suka kai shi Fadar mai mulki, sa’an nan suka tara dukan kamfanin sojoji kewaye da shi.
Atunci soldații guvernatorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat toată garnizoana împotriva Lui.
28 Suka tuɓe shi, suka yafa masa wata jar riga.
L-au dezbrăcat și I-au pus o haină stacojie.
29 Suka kuma tuƙa wani rawanin ƙaya, suka sa masa a kā. Suka sa sanda a hannun damansa. Suka durƙusa a gabansa, suka yi masa ba’a, suna cewa, “Ranka yă daɗe sarkin Yahudawa!”
I-au împletit o cunună de spini și i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie; au îngenuncheat înaintea lui și l-au batjocorit, zicând: “Slavă, Împăratul iudeilor!”
30 Suka tattofa masa miyau, suka karɓe sandan, suka yi ta ƙwala masa shi a kai.
L-au scuipat, au luat trestia și l-au lovit în cap.
31 Bayan sun yi masa ba’a, sai suka tuɓe masa rigar, suka sa masa nasa tufafin. Sai suka tafi da shi, domin su gicciye shi.
După ce l-au batjocorit, i-au luat haina, i-au pus hainele pe el și l-au dus ca să-l răstignească.
32 Suna fitowa ke nan, sai suka sadu da wani mutumin Sairin, mai suna Siman. Sai suka tilasta shi ya ɗauki gicciyen.
Când au ieșit afară, au găsit un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să meargă cu ei, ca să-și ducă crucea.
33 Sai suka iso wani wurin da ake kira Golgota (wanda yake nufin Wurin Ƙoƙon Kai).
Când au ajuns la un loc numit “Golgota”, adică “Locul craniului”,
34 A can, suka ba shi ruwan inabi gauraye da wani abu mai ɗaci yă sha. Amma da ya ɗanɗana, sai ya ƙi sha.
i-au dat să bea vin acru amestecat cu fiere. După ce a gustat, nu a vrut să bea.
35 Bayan da suka gicciye shi, sai suka raba tufafinsa a tsakaninsu ta wurin jefa ƙuri’a.
După ce l-au răstignit, i-au împărțit hainele, aruncând la sorți,
36 Sa’an nan suka zauna suna tsaronsa.
și, stând acolo, îl priveau.
37 Bisa da kansa kuwa, an kafa rubutun zargin da aka yi masa, da ya ce, Wannan shi ne Yesu Sarkin Yahudawa.
I-au pus deasupra capului său acuzația scrisă împotriva lui: “ACESTA ESTE IISUS, REGELE IUDEILOR”.
38 An gicciye’yan fashi biyu tare da shi, ɗaya a damansa, ɗaya kuma a hagunsa.
Și erau doi tâlhari răstigniți împreună cu El, unul la dreapta Lui și altul la stânga.
39 Masu wucewa, suka zazzage shi, suna kaɗa kai,
Cei ce treceau pe acolo Îl ocărau, clătinându-și capetele
40 suna cewa, “Kai da za ka rushe haikali, ka kuma gina shi cikin kwana uku, ceci kanka mana! In kai Ɗan Allah ne, ka sauka daga gicciyen!”
și zicând: “Tu, care distrugi templul și-l zidești în trei zile, mântuiește-te! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-te de pe cruce!”
41 Haka ma, manyan firistoci da malaman dokoki da kuma dattawa, suka yi ta yin masa ba’a, suna cewa,
Preoții cei mai de seamă, de asemenea, batjocorind împreună cu cărturarii, cu fariseii și cu bătrânii, au zis:
42 “Ya ceci waɗansu, amma ya kāsa ceton kansa! In shi ne Sarkin Isra’ila! To, yă sauko daga kan gicciyen nan, mu kuwa mu gaskata shi.
“A mântuit pe alții, dar nu se poate mântui pe sine însuși. Dacă el este Regele lui Israel, să se dea jos de pe cruce acum și vom crede în el.
43 Ya dogara ga Allah. Bari Allah yă cece shi yanzu, in yana sonsa, domin ya ce, ‘Ni Ɗan Allah ne.’”
El se încrede în Dumnezeu. Să-l elibereze Dumnezeu acum, dacă îl vrea, pentru că a spus: “Eu sunt Fiul lui Dumnezeu”.”
44 Haka ma,’yan fashin da aka gicciye tare da shi, suka zazzage shi.
Și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu El au aruncat asupra Lui aceeași ocară.
45 Daga sa’a ta shida, har zuwa sa’a ta tara, duhu ya rufe ƙasa duka.
De la ceasul al șaselea a fost întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
46 Wajen sa’a ta tara, Yesu ya ɗaga murya da ƙarfi ya ce, “Eloi, Eloi, lama sabaktani?” (Wato, “Ya Allahna, ya Allahna, don me ka yashe ni?”).
Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: “Eli, Eli, lima sabachthani?” Adică: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?”.
47 Sa’ad da waɗanda suke tsattsaye a wurin suka ji haka, sai suka ce, “Yana kiran Iliya.”
Unii dintre cei ce stăteau acolo, auzind, au zis: “Omul acesta cheamă pe Ilie.”
48 Nan da nan, ɗaya daga cikinsu ya ruga, ya sami soso, ya jiƙa shi da ruwan tsami, ya sa a sanda, ya miƙa wa Yesu, yă sha.
Și îndată unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus pe o trestie și i-a dat să bea.
49 Sauran kuwa suka ce, “Ƙyale shi mu ga, ko Iliya zai zo yă cece shi.”
Ceilalți au zis: “Lasă-l în pace. Să vedem dacă vine Ilie să-l salveze”.
50 Da Yesu ya sāke ɗaga murya da ƙarfi, sai ya saki ruhunsa.
Isus a strigat din nou cu glas tare și și-a dat duhul.
51 A daidai wannan lokaci, sai labulen haikali ya tsage gida biyu, daga sama har ƙasa. Ƙasa ta jijjiga, duwatsu kuma suka farfashe.
Și iată că perdeaua templului s-a rupt în două, de sus până jos. Pământul s-a cutremurat și stâncile s-au despicat.
52 Kaburbura suka bubbuɗe, jikunan tsarkaka da yawa kuwa cikin waɗanda da suka mutu, suka tashi.
Mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care adormiseră au înviat;
53 Suka firfito daga kaburbura, sa’an nan bayan tashin Yesu daga matattu, suka shiga birni mai tsarki, suka bayyana ga mutane da yawa.
și, ieșind din morminte după înviere, au intrat în cetatea sfântă și s-au arătat multora.
54 Da jarumin nan tare da waɗanda suke tsaron Yesu, suka ga girgizar ƙasa, da kuma abin da ya faru, sai tsoro ya kama su, suka kuma ce, “Gaskiya, wannan Ɗan Allah ne!”
Iar centurionul și cei ce erau cu el, care priveau pe Isus, văzând cutremurul și cele ce se întâmplau, s-au îngrozit și au zis: “Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
55 Akwai mata da yawa a can, suna kallo daga nesa. Sun bi Yesu tun daga Galili, suna masa hidima.
Și erau acolo multe femei care priveau de departe, și care Îl urmau pe Isus din Galileea și Îl slujeau.
56 A cikinsu, akwai Maryamu Magdalin, da Maryamu uwar Yaƙub da Yoses, da kuma uwar’ya’yan Zebedi.
Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose și mama fiilor lui Zebedei.
57 Da yamma ta yi, sai ga wani mutum mai arziki daga Arimateya, sunansa Yusuf, wanda shi da kansa almajirin Yesu ne.
Când s-a făcut seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus.
58 Ya je wurin Bilatus, ya roƙe shi yă ba shi jikin Yesu. Sai Bilatus ya umarta a ba shi.
Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit ca trupul să fie predat.
59 Yusuf ya ɗauki jikin ya nannaɗe shi da zanen lilin mai tsabta.
Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză de in curată
60 Sa’an nan ya sa shi a sabon kabarinsa, wanda ya haƙa a dutse. Bayan ya gungura wani babban dutse ya rufe bakin kabarin, sai ya tafi abinsa.
și l-a așezat în mormântul său nou, pe care îl tăiase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat.
61 Maryamu Magdalin da ɗayan Maryamun, suna zaune a wurin, ɗaura da kabarin.
Maria Magdalena era acolo, împreună cu cealaltă Maria, așezată în fața mormântului.
62 Kashegari, wato, bayan Ranar Shirye-shirye, sai manyan firistoci da Farisiyawa, suka je wurin Bilatus.
A doua zi, adică a doua zi după ziua pregătirii, s-au adunat la Pilat preoții cei mai de seamă și fariseii, și au zis:
63 Suka ce, “Ranka yă daɗe, mun tuna, mai ruɗin nan tun yana da rai ya ce, ‘Bayan kwana uku, zan tashi daga matattu.’
“Domnule, ne aducem aminte ce a spus înșelătorul acela, pe când era încă în viață: “După trei zile voi învia”.
64 Saboda haka, ka ba da umarni, a tsare kabarin sai rana ta uku ɗin. In ba haka ba, almajiransa za su iya zuwa su sace jikin, sa’an nan su faɗa wa mutane cewa, an tashe shi daga matattu. Ruɗin ƙarshen nan fa, sai yă fi na farkon muni.”
Poruncește, așadar, să se asigure mormântul până a treia zi, ca nu cumva discipolii lui să vină noaptea și să-l fure și să spună poporului: “A înviat din morți”; și ultima înșelăciune va fi mai rea decât prima”.”
65 Sai Bilatus ya ce, “Shi ke nan, ku ɗebi soja, ku je ku tsare kabarin iya ƙoƙarinku.”
Pilat le-a zis: “Aveți un paznic. Duceți-vă și asigurați-o cât mai bine”.
66 Sai suka je suka tsare kabarin ta wurin buga masa hatimi, suka kuma sa masu gadi.
Ei s-au dus deci cu garda și au securizat mormântul, sigilând piatra.
