Mattiyu 25
1 “A lokacin mulkin sama zai zama kamar budurwai goma waɗanda suka ɗauki fitilunsu suka fita don su taryi ango.
“Atunci Împărăția Cerurilor va fi ca zece fecioare care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea mirelui.
2 Biyar daga cikinsu wawaye ne, biyar kuma masu hikima.
Cinci dintre ele erau nebune, iar cinci erau înțelepte.
3 Wawayen sun ɗauki fitilunsu, sai dai ba su riƙe mai ba.
Cele care erau nebune, când și-au luat lămpile, nu au luat ulei cu ele,
4 Masu hikimar kuwa suka riƙo tulunan mai da fitilunsu.
dar cele înțelepte au luat ulei în vasele lor împreună cu lămpile lor.
5 Ango ya yi jinkirin zuwa, sai duk suka shiga gyangyaɗi har barci ya kwashe su.
Și, pe când întârzia mirele, toate au adormit și au dormit.
6 “Can tsakar dare, sai aka ji kira, ana cewa, ‘Ga ango nan! Ku fito, ku tarye shi!’
Dar la miezul nopții s-a auzit un strigăt: “Iată! Vine mirele! Ieșiți în întâmpinarea lui!
7 “Sai dukan budurwan nan suka farka suka kuna fitilunsu.
Atunci toate acele fecioare s-au sculat și și-au aranjat lămpile.
8 Sai wawayen suka ce wa masu hikimar, ‘Ku ɗan sassam mana manku; fitilunmu suna mutuwa.’
Cele nebune au zis celor înțelepte: “Dați-ne puțin din untdelemnul vostru, căci lămpile noastre se sting.
9 “Su kuwa suka amsa, suka ce, ‘A’a, wataƙila ba zai ishe mu da ku ba. Gara ku je wurin masu sayarwa ku sayo.’
Dar înțeleptele au răspuns: “Și dacă nu este destul pentru noi și pentru voi? Mergeți mai degrabă la cei care vând și cumpărați pentru voi înșivă'.
10 “Amma yayinda suke kan tafiya garin sayen mai, sai ango ya iso. Budurwai da suke a shirye, suka shiga wajen bikin auren tare da shi. Aka kuma kulle ƙofa.
În timp ce ele se duceau să cumpere, a venit mirele, și cele care erau pregătite au intrat cu el la ospățul de nuntă, și ușa s-a închis.
11 “An jima can, sai ga sauran sun iso. Suka ce, ‘Ranka yă daɗe! Ranka yă daɗe! Ka buɗe mana ƙofa!’
După aceea au venit și celelalte fecioare, zicând: “Doamne, Doamne, deschide-ne!”.
12 “Amma ya amsa ya ce, ‘Gaskiya nake gaya muku, ban san ku ba.’
Dar El a răspuns: “Adevărat vă spun că nu vă cunosc.
13 “Saboda haka sai ku zauna a faɗake, don ba ku san ranar ko sa’ar ba.
Vegheați, deci, pentru că nu știți nici ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
14 “Har wa yau, za a kwatanta shi da mutumin da zai yi tafiya, wanda ya kira bayinsa ya kuma danƙa musu mallakarsa.
Căci este ca un om care se duce în altă țară, care și-a chemat slugile sale și le-a încredințat bunurile sale.
15 Ga guda, ya ba shi talenti biyar na kuɗi, ga wani talenti biyu, ga wani kuma talenti ɗaya, kowa bisa ga azancinsa. Sa’an nan ya yi tafiyarsa.
Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, și altuia unul, fiecăruia după putința lui. Apoi și-a continuat călătoria.
16 Mutumin da ya karɓi talenti biyar, nan da nan ya tafi ya yi kasuwanci da su har ya sami ribar talenti biyar.
Imediat, cel care a primit cei cinci talanți s-a dus și a făcut schimb cu ei și a făcut alți cinci talanți.
17 Haka ma, wannan mai talenti biyu, shi ma ya yi riba biyu.
La fel, și cel care a primit cei doi a mai câștigat încă doi.
18 Amma mutumin da ya karɓi talenti ɗaya ɗin, ya tafi, ya tona rami, ya ɓoye kuɗin maigidansa.
Dar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns banii stăpânului său.
19 “Bayan an daɗe, sai maigidan bayin nan ya dawo, ya kuma daidaita lissafi da su.
“După multă vreme, a venit stăpânul acelor robi și a făcut socoteli cu ei.
20 Mutumin da ya karɓi talenti biyar, ya kawo ƙarin talenti biyar. Ya ce, ‘Maigida, ka danƙa mini talenti biyar. Ga shi, na yi ribar biyar.’
Cel care primise cei cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: “Doamne, mi-ai dat cinci talanți. Iată, am câștigat alți cinci talanți în plus față de ei'.
21 “Maigidansa ya amsa ya ce, ‘Madalla, bawan kirki mai aminci! Ka yi aminci a kan abubuwa kaɗan, zan sa ka lura da abubuwa masu yawa. Zo ka yi farin ciki tare da maigidanka!’
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
22 “Mutumin da yake da talenti biyu, shi ma ya zo ya ce, ‘Maigida, ka danƙa mini talenti biyu; ga shi, na yi ribar biyu.’
Și cel ce a primit cei doi talanți a venit și a zis: “Doamne, mi-ai dat doi talanți. Iată, am mai câștigat încă doi talanți în plus față de ei'.
23 “Maigidansa ya amsa ya ce, ‘Madalla, bawan kirki mai aminci! Ka yi aminci a kan abubuwa kaɗan, zan sa ka lura da abubuwa masu yawa. Zo ka yi farin ciki tare da maigidanka!’
Domnul său i-a zis: “Bine, slugă bună și credincioasă. Ai fost credincios în privința câtorva lucruri. Eu te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău'.
24 “Sa’an nan mutumin da ya karɓi talenti ɗaya ya zo. Ya ce, ‘Maigida, na san cewa kai mutum ne mai wuyan sha’ani, kana girbi inda ba ka shuka ba, kana kuma tara inda ba ka yafa iri ba.
Cel care primise un talant a venit și a zis: “Doamne, te-am cunoscut că ești un om aspru, că seceri de unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat.
25 Saboda haka na ji tsoro, na je na ɓoye talentinka a ƙasa. Ga abinka.’
M-am temut, m-am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Iată că ai ceea ce este al tău'.
26 “Maigidansa ya amsa ya ce, ‘Kai mugun bawa, mai ƙyuya! Ashe, ka san cewa ina girbi inda ban yi shuka ba, ina kuma tarawa inda ban yafa iri ba?
Dar stăpânul său i-a răspuns: “Slugă rea și leneșă! Știai că secer unde n-am semănat și adun unde n-am împrăștiat.
27 To, in haka ne, ai, da ka sa kuɗina a banki, don sa’ad da na dawo da na karɓi abina da riba.
Trebuia deci să fi depus banii mei la bancheri și, la venirea mea, să-i primesc înapoi pe ai mei cu dobândă.
28 “‘Karɓi talentin daga hannunsa ku ba wanda yake da talenti goma.
Luați deci talantul de la el și dați-l celui care are zece talanți.
29 Gama duk mai abu za a ƙara masa, zai kuma same shi a yawalce. Duk wanda ba shi da shi kuwa, ko ɗan abin da yake da shi ma, sai an karɓe masa.
Căci fiecăruia care are i se va da și va avea din belșug, dar celui care nu are i se va lua chiar și ceea ce are.
30 Ku jefar da banzan bawan nan waje, cikin duhu, inda za a yi kuka da cizon haƙora.’
Aruncați-l pe robul nefolositor în întunericul de afară, unde va fi plâns și scrâșnit din dinți.
31 “Sa’ad da Ɗan Mutum ya zo cikin ɗaukakarsa, tare da dukan mala’iku, zai zauna a kursiyinsa cikin ɗaukakar sama.
“Dar când va veni Fiul Omului în slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale.
32 Za a tara dukan al’ummai a gabansa, zai kuma raba mutane dabam-dabam yadda makiyayi yakan ware tumaki daga awaki.
Înaintea Lui se vor aduna toate neamurile și El le va despărți unele de altele, așa cum un păstor desparte oile de capre.
33 Zai sa tumaki a damansa, awaki kuma a hagunsa.
El va pune oile la dreapta Sa, iar caprele la stânga.
34 “Sa’an nan Sarki zai ce wa waɗanda suke damansa, ‘Ku zo, ku da Ubana ya yi wa albarka; ku karɓi gādonku, mulkin da aka shirya muku tun halittar duniya.
Atunci Regele le va spune celor de la dreapta sa: 'Veniți, binecuvântați de Tatăl meu, moșteniți Împărăția pregătită pentru voi de la întemeierea lumii;
35 Gama da nake jin yunwa, kun ciyar da ni, da nake jin ƙishirwa, kun ba ni abin sha, da nake baƙunci, kun karɓe ni,
căci mie mi-a fost foame și voi mi-ați dat de mâncare. Mi-a fost sete și mi-ați dat să beau. Am fost străin și m-ați primit în casă.
36 da nake bukatar tufafi, kun yi mini sutura, da na yi rashin lafiya, kun lura da ni, da nake kurkuku, kun ziyarce ni.’
am fost gol și m-ați îmbrăcat. Am fost bolnav și m-ați vizitat. Am fost în închisoare și ați venit la mine.
37 “Sa’an nan masu adalci za su amsa masa, su ce, ‘Ubangiji, yaushe muka gan ka da yunwa muka ciyar da kai, ko da ƙishirwa muka ba ka abin sha?
Atunci cei drepți Îi vor răspunde și vor zice: “Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Te-am hrănit, sau însetat și Ți-am dat de băut?
38 Yaushe kuma muka gan ka baƙo muka karɓe ka, ko cikin bukatar tufafi muka yi maka sutura?
Când Te-am văzut străin și Te-am primit la noi, sau gol și Te-am îmbrăcat?
39 Yaushe kuma muka gan ka cikin rashin lafiya ko a kurkuku muka ziyarce ka?’
Când Te-am văzut bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?”.
40 “Sarkin zai amsa ya ce, ‘Gaskiya nake gaya muku, duk abin da kuka yi wa ɗaya daga cikin waɗannan’yan’uwana mafi ƙanƙanta, ni kuka yi wa.’
Împăratul le va răspunde: “Adevărat vă spun că, pentru că ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai Mei cei mai mici, Mie Mi-ați făcut-o.
41 “Sa’an nan zai ce wa waɗanda suke a hagunsa, ‘Ku rabu da ni, la’anannu, zuwa cikin madawwamiyar wutar da aka shirya don Iblis da mala’ikunsa. (aiōnios g166)
Apoi va spune și celor de la stânga: 'Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit diavolului și îngerilor lui; (aiōnios g166)
42 Gama da nake jin yunwa, ba ku ba ni abinci ba, da nake jin ƙishirwa, ba ku ba ni abin sha ba,
pentru că am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau;
43 da na yi baƙunci, ba ku karɓe ni ba, da nake bukatar tufafi, ba ku yi mini sutura ba, da na yi rashin lafiya kuma ina a kurkuku, ba ku lura da ni ba.’
am fost străin și nu M-ați găzduit; gol și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță și nu M-ați vizitat'.
44 “Su ma za su amsa, su ce, ‘Ubangiji, yaushe muka gan ka cikin yunwa ko ƙishirwa ko baƙo ko cikin bukatar tufafi ko cikin rashin lafiya ko cikin kurkuku, ba mu taimake ka ba?’
Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță, și nu Te-am ajutat?
45 “Zai amsa, yă ce, ‘Gaskiya nake gaya muku, duk abin da ba ku yi wa ɗaya daga cikin waɗannan mafi ƙanƙanta ba, ba ku yi mini ba ke nan.’
Atunci El le va răspunde și le va zice: “Adevărat vă spun că, dacă n-ați făcut lucrul acesta unuia dintre cei mai mici dintre aceștia, nici Mie nu Mi l-ați făcut.
