Mattiyu 22
1 Yesu ya sāke yin musu magana da misalai, yana cewa,
Isus, răspunzând, le-a vorbit iarăși în pilde, zicând:
2 “Mulkin sama yana kama da wani sarki wanda ya shirya bikin auren ɗansa.
“Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut un ospăț de nuntă pentru fiul său
3 Sai ya aiki bayinsa su kira waɗanda aka gayyata zuwa bikin, amma waɗanda aka ce su zo bikin, suka ƙi zuwa.
și a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitați la nuntă, dar aceștia n-au vrut să vină.
4 “Sai ya sāke aiken waɗansu bayi ya ce, ‘Ku ce wa waɗanda aka gayyata cewa na shirya abinci. An yanka bijimai da shanun da aka yi kiwo, kome a shirye yake. Ku zo bikin auren mana.’
A trimis din nou alți slujitori, spunând: “Spuneți-le celor care sunt invitați: “Iată, am pregătit cina mea. Vitele și îngrășămintele mele sunt ucise și toate lucrurile sunt gata. Veniți la ospățul de nuntă!””'”.
5 “Amma ba su kula ba, suka kama gabansu, ɗaya ya tafi gonarsa, ɗaya kuma ya tafi kasuwancinsa.
Dar ei au luat totul în derâdere și au plecat, unul la ferma lui, altul la marfa lui;
6 Sauran suka kama bayinsa suka wulaƙanta su, suka kuma kashe su.
iar ceilalți i-au înșfăcat slujitorii, i-au tratat cu rușine și i-au ucis.
7 Sai sarkin ya yi fushi. Ya aiki mayaƙansa suka karkashe masu kisankan nan, aka kuma ƙone birninsu.
Când a auzit asta, regele s-a înfuriat și și-a trimis armatele, i-a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea.
8 “Sa’an nan ya ce wa bayinsa, ‘Bikin aure fa ya shiryu, sai dai mutanen da na gayyata ba su dace ba.
Și a zis robilor săi: “Nunta este gata, dar cei ce au fost invitați nu au fost vrednici.
9 Ku bi titi-titi ku gayyato duk waɗanda kuka gani, su zo bikin.’
Duceți-vă, așadar, la intersecțiile drumurilor și, pe câți veți găsi, invitați-i la nuntă'.
10 Saboda haka bayin suka bi titi-titi, suka tattaro duk mutanen da suka samu, masu kirki da marasa kirki, zauren bikin ya cika makil da baƙi.
Slujitorii aceia au ieșit pe drumuri și au adunat pe câți au găsit, atât pe cei răi, cât și pe cei buni. Nunta s-a umplut de invitați.
11 “Amma da sarkin ya shigo don yă ga baƙin, sai ya ga wani can da ba ya sanye da kayan auren.
Dar când a intrat regele să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu avea haine de nuntă,
12 Ya yi tambaya ya ce, ‘Aboki, yaya ka shigo nan ba tare da rigar aure ba?’ Mutumin ya rasa ta cewa.
și l-a întrebat: “Prietene, cum ai intrat aici fără haine de nuntă?” El a rămas fără cuvinte.
13 “Sai sarkin ya ce wa fadawa, ‘Ku daure shi hannu da ƙafa, ku jefar da shi waje, cikin duhu, inda za a yi kuka da cizon haƙora.’
Atunci regele a zis slujitorilor: “Legați-l de mâini și de picioare, luați-l și aruncați-l în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnitul dinților”.
14 “Gama kirayayu da yawa, amma zaɓaɓɓu kaɗan ne zaɓaɓɓu.”
Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”
15 Sai Farisiyawa suka yi waje, suka ƙulla yadda za su yi masa tarko cikin maganarsa.
Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să-l prindă în discuția lui.
16 Suka aiki almajiransu tare da mutanen Hiridus wurinsa. Suka ce, “Malam, mun san kai mutum ne mai mutunci, kuma kana koyar da maganar Allah bisa gaskiya. Mutane ba sa ɗaukan hankalinka, domin ba ka kula ko su wane ne ba.
Și au trimis la el pe ucenicii lor și pe Irodieni, zicând: “Învățătorule, știm că ești cinstit și că înveți calea lui Dumnezeu cu adevărat, indiferent pe cine înveți, pentru că nu ești părtinitor față de nimeni.
17 To, ka gaya mana, a ra’ayinka? Ya dace a biya Kaisar haraji ko a’a?”
Spuneți-ne, așadar, ce credeți? Este sau nu legitim să plătim impozite Cezarului?”
18 Amma Yesu da yake ya san mugun nufinsu, sai ya ce, “Ku munafukai, don me kuke ƙoƙarin sa mini tarko?
Dar Isus, înțelegând răutatea lor, a zis: “Pentru ce Mă încercați, fățarnicilor?
19 Ku nuna mini kuɗin da ake biyan haraji da shi.” Sai suka kawo masa dinari,
Arătați-Mi banii de impozit.” I-au adus un denar.
20 sai ya tambaye su ya ce, “Hoton wane ne wannan? Kuma rubutun wane ne?”
Și i-a întrebat: “Al cui este chipul acesta și inscripția aceasta?”
21 Suka amsa, “Na Kaisar ne.” Sai ya ce musu, “Ku ba wa Kaisar abin da yake na Kaisar, ku kuma ba wa Allah abin da yake na Allah.”
Ei i-au zis: “Al Cezarului”. Apoi le-a zis: “Dați deci Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”.
22 Da suka ji haka, sai suka yi mamaki. Saboda haka suka ƙyale shi, suka yi tafiyarsu.
Când au auzit, s-au mirat, L-au lăsat și au plecat.
23 A ranan nan Sadukiyawa, waɗanda suke cewa babu tashin matattu, suka zo wurinsa da tambaya.
În ziua aceea au venit la El saducheii, care zic că nu există înviere. L-au întrebat
24 Suka ce “Malam, Musa ya faɗa mana cewa in mutum ya mutu ba shi da’ya’ya, dole ɗan’uwansa yă auri gwauruwar yă kuma haifar wa ɗan’uwan’ya’ya.
și i-au zis: “Învățătorule, Moise a zis: “Dacă un om moare fără să aibă copii, fratele său să se căsătorească cu femeia lui și să ridice urmași fratelui său.
25 A cikinmu an yi’yan’uwa guda bakwai. Na fari ya yi aure, ya mutu, da yake bai sami’ya’ya ba, sai ya bar matarsa wa ɗan’uwansa.
Or, erau cu noi șapte frați. Cel dintâi s-a căsătorit și a murit și, neavând urmași, și-a lăsat soția fratelui său.
26 Haka ya faru da ɗan’uwa na biyu da na uku, har zuwa na bakwai.
La fel, și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea.
27 A ƙarshe, macen ta mutu.
După ei toți, femeia a murit.
28 To, a tashin matattu, matar wa a cikinsu bakwai ɗin nan za tă zama, da yake dukansu sun aure ta?”
La înviere, așadar, a cui va fi soția dintre cei șapte? Căci toți au avut-o.”
29 Yesu ya amsa ya ce, “Kun ɓata, domin ba ku san Nassi ko ikon Allah ba.
Dar Isus le-a răspuns: “Vă înșelați, căci nu cunoașteți Scripturile și nu știți puterea lui Dumnezeu.
30 Ai, a tashin matattu, mutane ba za su yi aure ko su ba da aure ba; za su zama kamar mala’iku a sama.
Căci la înviere nu se căsătoresc și nici nu sunt dați în căsătorie, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în ceruri.
31 Amma game da tashi daga matattu na waɗanda suka mutu ba ku karanta abin da Allah ya ce muku ba ne,
Dar, în ce privește învierea morților, nu ați citit ce v-a spus Dumnezeu, când a zis:
32 ‘Ni ne Allah na Ibrahim, Allah na Ishaku da kuma Allah na Yaƙub’? Ai, shi ba Allah na matattu ba ne, shi Allah na masu rai ne.”
“Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este Dumnezeul morților, ci al celor vii.”
33 Da taro suka ji haka, sai suka yi mamakin koyarwarsa.
Când au auzit mulțimile, au rămas uimite de învățătura lui.
34 Da jin Yesu ya ƙure Sadukiyawa, sai Farisiyawa suka tattaru.
Dar fariseii, auzind că i-a redus la tăcere pe saduchei, s-au adunat.
35 Ɗaya daga cikinsu, wani masanin Doka, ya gwada shi da wannan tambaya.
Unul dintre ei, un avocat, i-a pus o întrebare, punându-l la încercare.
36 “Malam, wace doka ce mafi girma a cikin dokoki?”
“Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37 Yesu ya amsa ya ce, “‘Ka ƙaunaci Ubangiji Allahnka da dukan zuciyarka da dukan ranka da kuma dukan hankalinka.’
Isus i-a zis: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău.
38 Wannan, ita ce doka ta fari da kuma mafi girma.
Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă.
39 Ta biye kuma kamar ta farkon take. ‘Ka ƙaunaci maƙwabcinka kamar kanka.’
A doua, la fel, este aceasta: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”.
40 Dukan Doka da Annabawa suna rataya ne a kan waɗannan dokoki biyu.”
Toată Legea și profeții depind de aceste două porunci.”
41 Yayinda Farisiyawa suke a tattare wuri ɗaya, sai Yesu ya tambaye su,
Pe când se adunaseră fariseii, Isus le-a pus o întrebare,
42 “Me kuke tsammani game da Kiristi? Ɗan wane ne shi?” Suka amsa suka ce, “Ɗan Dawuda.”
și le-a zis: “Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este El?” I-au spus: “De David”.
43 Ya ce musu, “To, ta yaya Dawuda ya yi magana ta wurin Ruhu Mai Tsarki, ya kira shi ‘Ubangiji’? Gama ya ce,
El le-a zis: “Cum deci David, în Duhul Sfânt, Îl numește Domn, zicând,
44 “‘Ubangiji ya ce wa Ubangijina, “Zauna a hannun damana, sai na sa abokan gābanka su zama matashin sawunka.”’
“Domnul a zis Domnului meu, stai la dreapta mea, până când voi face din vrăjmașii tăi un scăunel pentru picioarele tale”?
45 To, in Dawuda ya kira shi ‘Ubangiji,’ yaya zai zama ɗansa?”
“Dacă David îl numește Domn, cum este el fiul său?”
46 Ba wanda ya iya tanka masa, daga wannan rana kuwa ba wanda ya sāke yin karambanin yin masa wata tambaya.
Nimeni n-a putut să-i răspundă nimic și nimeni n-a îndrăznit să-i mai pună vreo întrebare din ziua aceea.
