Luka 7
1 Bayan Yesu ya gama gaya wa mutanen dukan waɗannan abubuwa, sai ya shiga Kafarnahum.
După ce a terminat de vorbit în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
2 A can, akwai wani bawan wani jarumin yana ciwo, yana kuma a bakin mutuwa. Maigidansa kuwa yana sonsa sosai.
Un slujitor al unui centurion, care îi era foarte drag, era bolnav și era la un pas de moarte.
3 Jarumin sojan ya ji labarin Yesu, sai ya aiki waɗansu dattawan Yahudawa wajensa, yana roƙonsa yă zo yă warkar da bawansa.
Când a auzit despre Isus, a trimis la el pe bătrânii iudeilor, rugându-l să vină și să-i salveze slujitorul.
4 Da suka isa wurin Yesu, sai suka roƙe shi sosai, suka ce, “Wannan mutum, ai, ya dace a yi masa haka,
Când au ajuns la Isus, l-au rugat insistent, spunând: “Este vrednic ca tu să faci asta pentru el,
5 gama yana ƙaunar al’ummarmu ta Yahudawa, har ya gina majami’armu.”
pentru că el iubește neamul nostru și a zidit sinagoga noastră pentru noi”.
6 Sai Yesu ya tafi tare da su. Da ya yi kusa da gidan, sai jarumin nan, ya aiki abokai su ce masa, “Ubangiji, kada ka dami kanka, gama ban isa ka shiga gidana ba.
Isus a mers cu ei. Când nu mai era acum departe de casă, centurionul a trimis la el niște prieteni, spunându-i: “Doamne, nu te îngrijora, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu.
7 Shi ya sa ban ma ga na isa in zo wurinka ba. Amma ka yi magana kawai, bawana zai warke.
De aceea nici eu nu m-am considerat vrednic să vin la tine; dar spune cuvântul și robul meu va fi vindecat.
8 Gama ni kaina, mutum ne a ƙarƙashin iko, akwai kuma sojoji a ƙarƙashin ikona. Nakan ce wa wannan, ‘Je ka,’ sai yă tafi, ga wani kuma in ce, ‘Zo nan,’ sai yă zo. Nakan kuma ce wa bawana, ‘Yi abu kaza,’ sai yă yi.”
Căci și eu sunt un om pus sub autoritate, având sub mine soldați. Îi spun acestuia: “Du-te!” și el se duce; altuia: “Vino!” și vine; iar robului meu: “Fă aceasta” și el o face”.”
9 Da Yesu ya ji haka, sai ya yi mamaki sosai. Ya juya ya wa taron da yake bin sa, “Ina faɗa muku, ban taɓa samun irin bangaskiya mai girma haka ko cikin Isra’ila ba.”
Isus, auzind acestea, s-a mirat de el și, întorcându-se, a zis mulțimii care-L urma: “Vă spun că n-am găsit o credință atât de mare, nici în Israel.”
10 Sai mutanen da aka aika, suka koma gida, suka tarar bawan ya warke.
Cei care fuseseră trimiși, întorcându-se la casă, au constatat că servitorul care fusese bolnav era sănătos.
11 Ba a daɗe ba, sai Yesu ya tafi wani garin da ake kira Nayin. Almajiransa da taro mai yawa suka tafi tare da shi.
Curând după aceea, s-a dus într-o cetate numită Nain. Mulți dintre discipolii Săi, împreună cu o mare mulțime, au mers cu El.
12 Da ya yi kusa da ƙofar garin, sai ga wata gawa ana fitowa da ita. Shi ne ɗa kaɗai ga mahaifiyarsa, ita kuma gwauruwa ce. Taro mai yawa daga garin yana tare da ita.
Când s-a apropiat de poarta cetății, iată că a fost dus afară un mort, singurul fiu născut al mamei sale, care era văduvă. Mulți oameni din cetate erau cu ea.
13 Da Ubangiji ya gan ta, sai ya ji tausayinta ya ce, “Kada ki yi kuka.”
Domnul, când a văzut-o, i s-a făcut milă de ea și i-a zis: “Nu plânge!”
14 Yesu ya je ya taɓa akwatin gawar, sai masu ɗaukarsa suka tsaya cik. Sai ya ce, “Saurayi, na ce maka, tashi!”
S-a apropiat și s-a atins de sicriu, iar purtătorii s-au oprit. El a spus: “Tinere, îți spun: ridică-te!”.
15 Sai mamacin ya tashi zaune, ya fara magana. Yesu kuma ya ba da shi ga mahaifiyarsa.
Cel care era mort s-a așezat și a început să vorbească. Apoi l-a dat mamei sale.
16 Sai tsoro ya kama su duka, suka yabi Allah, suna cewa, “Babban annabi ya bayyana a cikinmu. Allah ya zo domin yă taimaki mutanensa.”
Toți s-au temut și au slăvit pe Dumnezeu, zicând: “Un mare prooroc s-a ridicat printre noi!” și: “Dumnezeu a vizitat pe poporul Său!”.
17 Wannan labarin game da Yesu, ya bazu ko’ina a Yahudiya da kewayenta.
Această veste s-a răspândit despre el în toată Iudeea și în toată regiunea înconjurătoare.
18 Almajiran Yohanna suka gaya masa dukan waɗannan abubuwa. Sai ya kira biyu daga cikinsu,
Ucenicii lui Ioan i-au povestit toate acestea.
19 ya aike su wurin Ubangiji, su tambaya su ce, “Kai ne wanda zai zo, ko kuma mu saurari wani dabam?”
Ioan, chemând la el doi dintre ucenicii săi, i-a trimis la Isus, zicând: “Tu ești Cel ce vine, sau trebuie să căutăm pe altul?”
20 Da mutanen suka iso wurin Yesu, sai suka ce, “Yohanna Mai Baftisma ne ya aike mu wurinka, mu yi tambaya, ‘Ko kai ne wanda zai zo, ko kuma mu saurari wani dabam?’”
După ce au venit la el, au spus: “Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, spunând: “Tu ești cel care vine, sau trebuie să căutăm pe altul?””
21 A daidai lokacin nan, Yesu ya warkar da mutane da yawa masu ciwo, masu cututtuka, da kuma masu mugayen ruhohi. Ya kuma ba makafi da yawa ganin gari.
În ceasul acela a vindecat pe mulți de boli, de molime și de duhuri rele, și multora dintre cei orbi le-a dat vederea.
22 Sai ya amsa wa almajiran Yohanna ya ce, “Ku koma ku faɗa wa Yohanna abin da kuka ji, da abin da kuka gani. Makafi suna ganin gari, guragu suna tafiya, ana warkar da waɗanda suke da kuturta, kurame suna ji, ana tā da matattu, ana kuma yi wa matalauta wa’azin bishara.
Isus le-a răspuns: “Duceți-vă și spuneți lui Ioan lucrurile pe care le-ați văzut și le-ați auzit: că orbii își primesc vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază și săracilor li se vestește o veste bună.
23 Mai albarka ne mutumin da bai yi shakkar bangaskiyar da yake da ita a kaina ba.”
Ferice de cel care nu găsește în mine nici un prilej de poticnire.”
24 Bayan almajiran Yohanna suka tafi, sai Yesu ya fara yi wa taron magana game da Yohanna ya ce, “Me kuka je kallo a hamada? Ciyawar da iska take kaɗawa ne?
După ce au plecat trimișii lui Ioan, a început să spună mulțimii despre Ioan: “Ce ați ieșit în pustie ca să vedeți? O trestie scuturată de vânt?
25 In ba haka ba, to, me kuka je kallo? Mutum mai sanye da tufafi masu kyau ne? A’a, masu sa kayan tsada da suke cikin annashuwa, ai, a fada suke.
Dar voi ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care sunt îmbrăcați frumos și trăiesc delicat sunt la curțile regilor.
26 Amma me kuka je kallo? Annabi? I, ina kuma faɗa muku, ya ma fi annabi.
Dar tu ce ai ieșit să vezi? Un profet? Da, vă spun, și chiar mai mult decât un profet.
27 Wannan shi ne wanda aka rubuta game da shi cewa, “‘Zan aiko da ɗan saƙona yă sha gabanka, wanda zai shirya hanya, a gabanka.’
Acesta este cel despre care este scris, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
28 Ina faɗa muku, a cikin duk waɗanda mata suka haifa, ba wanda ya fi Yohanna girma. Duk da haka wanda ya fi ƙasƙanta a Mulkin Allah ya fi shi.”
“Căci vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este un prooroc mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.”
29 (Dukan mutane, har da masu karɓar haraji, da suka ji kalmomin Yesu, sai suka yarda cewa hanyar Allah gaskiya ce, domin Yohanna ne ya yi musu baftisma.
Când a auzit aceasta, tot poporul și vameșii au declarat că Dumnezeu este drept, după ce a fost botezat cu botezul lui Ioan.
30 Amma Farisiyawa da masanan dokoki, suka ƙi nufin Allah game da su, domin Yohanna bai yi musu baftisma ba.)
Dar fariseii și avocații au respins sfatul lui Dumnezeu, nefiind ei înșiși botezați de el.
31 Yesu ya ci gaba da cewa, “To, da me zan kwatanta mutanen zamanin nan? Kamar me suke?
Cu ce aș putea să compar pe oamenii acestui neam? Cu ce se aseamănă ei?
32 Suna kama da yaran da suke zama a bakin kasuwa, suna kiran juna, suna cewa, “‘Mun busa muku sarewa, amma ba ku yi rawa ba, Mun kuma yi muku waƙar makoki, ba ku kuma yi kuka ba.’
Sunt ca niște copii care stau în piață și se strigă unii pe alții, zicând: “Noi v-am cântat la cimpoi, și voi n-ați dansat”. Noi am jelit, iar voi nu ați plâns'.
33 Gama Yohanna Mai Baftisma ya zo, ba ya cin burodi, ba ya shan ruwan inabi, sai kuka ce, ‘Ai, yana da aljani.’
Căci Ioan Botezătorul n-a venit nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi spuneți: 'Are un demon'.
34 Ɗan Mutum ya zo yana ci, yana sha, sai kuka ce, ‘Ga mai yawan ci, mashayi, da kuma abokin masu karɓar haraji da masu zunubi.’
Fiul Omului a venit mâncând și bând și voi ziceți: 'Iată un mâncăcios și un bețiv, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor!'.
35 Amma akan tabbatar da hikima ta gaskiya bisa ga dukan’ya’yanta.”
Înțelepciunea este îndreptățită de toți copiii ei.”
36 To, ana nan, sai ɗaya daga cikin Farisiyawa ya gayyaci Yesu cin abincin yamma a gidansa, ya kuwa tafi gidan Bafarisiyen, ya zauna a tebur.
Unul dintre farisei l-a invitat să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și s-a așezat la masă.
37 Da wata mace wadda ta yi rayuwar zunubi a wannan gari ta ji Yesu yana cin abinci a gidan Bafarisiyen, sai ta kawo ɗan tulun turaren alabasta,
Iată că o femeie din cetate, care era păcătoasă, când a aflat că el se odihnește în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu unguent.
38 ta kuma tsaya daga bayansa, wajen ƙafafunsa tana kuka, sai hawayenta sun fara zuba a ƙafafunsa. Sai ta goge su da gashin kanta, ta sumbace su, sa’an nan ta shafa musu turare.
Stând în spate la picioarele lui, plângând, a început să îi ude picioarele cu lacrimile ei, le-a șters cu părul capului, i-a sărutat picioarele și le-a uns cu mirul.
39 Da Bafarisiyen da ya gayyace shi, ya ga wannan, sai ya ce a ransa, “Da mutumin nan annabi ne, da ya san ko wace ce take taɓansa, da kuma irin macen da take, cewa mai zunubi ce.”
Fariseul care îl invitase, văzând aceasta, și-a zis în sinea lui: “Omul acesta, dacă ar fi fost profet, și-ar fi dat seama cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge, că este o păcătoasă.”
40 Sai Yesu ya ce masa, “Siman, ina da abin da zan faɗa maka.” Shi kuwa ya ce, “Malam sai ka faɗa.”
Isus i-a răspuns: “Simon, am să-ți spun ceva.” El a spus: “Învățătorule, spune mai departe”.
41 Yesu ya ce, “An yi waɗansu mutum biyu da suke riƙe bashin mai ba da rance. Ana bin guda dinari ɗari biyar, ɗayan kuma hamsin.
“Un creditor avea doi datornici. Unul datora cinci sute de denari, iar celălalt cincizeci.
42 Dukan biyun suka gagara biyansa, sai ya yafe musu. To, a ganinka, wa zai fi ƙaunar mutumin nan?”
Când n-au putut plăti, i-a iertat pe amândoi. Așadar, care dintre ei îl va iubi mai mult?”
43 Siman ya amsa ya ce, “A ganina, wanda aka yafe wa mai yawa ne.” Sai Yesu ya ce, “Ka faɗa daidai.”
Simon a răspuns: “Cred că pe acela pe care l-a iertat cel mai mult.” El i-a spus: “Ai judecat corect”.
44 Sai ya juya wajen macen, ya ce wa Siman, “Ka ga macen nan? Na shigo gidanka, ba ka ba ni ruwa don ƙafafuna ba, amma ta wanke ƙafafuna da hawayenta, ta kuma goge su da gashin kanta.
Și, întorcându-se spre femeie, i-a zis lui Simon: “Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu mi-ai dat apă pentru picioarele mele, dar ea mi-a udat picioarele cu lacrimile ei și le-a șters cu părul capului ei.
45 Ba ka yi mini sumba ba, amma tun shigowata a nan, macen nan ba tă daina sumbar ƙafafuna ba.
Tu nu mi-ai dat nici o sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-mi sărute picioarele.
46 Ba ka shafa mai a kaina ba, amma ta zubo turare a ƙafafuna.
Tu nu mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea mi-a uns picioarele cu mir.
47 “Saboda haka ina gaya maka, zunubanta masu yawa, an gafarta mata, gama ƙaunarta mai yawa ce. Amma wanda aka gafarta wa kaɗan kuwa, yakan nuna ƙauna kaɗan.”
De aceea vă spun că păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, pentru că a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.”
48 Sai Yesu ya ce mata, “An gafarta miki zunubanki.”
El i-a zis: “Păcatele tale sunt iertate”.
49 Sauran baƙin suka fara ce wa juna, “Wane ne wannan, wanda har yake gafarta zunubai?”
Și cei ce ședeau la masă cu El au început să se întrebe: “Cine este Acesta, care chiar iartă păcatele?”
50 Yesu ya ce wa macen, “Bangaskiyarki ta cece ki, ki sauka lafiya.”
El a zis femeii: “Credința ta te-a mântuit. Du-te în pace.”
