Luka 10
1 Bayan haka, Ubangiji ya naɗa waɗansu mutum saba’in da biyu, ya aike su biyu-biyu, su riga shi yin gaba zuwa kowane gari da kowane wuri da zai shiga.
După aceste lucruri, Domnul a rânduit și pe alți șaptezeci și i-a trimis înaintea Lui, doi câte doi, în fiecare cetate și în fiecare loc unde avea să vină.
2 Ya ce musu, “Girbi na da yawa, amma ma’aikata kaɗan ne. Saboda haka, ku roƙi Ubangijin girbi ya aikar da ma’aikata zuwa gonarsa.
Și le-a spus: “Secerișul este într-adevăr mare, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați-vă, așadar, Domnului secerișului, ca să trimită lucrători la secerișul Său.
3 Ku tafi! Ina aikan ku kamar tumaki cikin kyarketai.
Mergeți și voi pe căile voastre. Iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.
4 Kada ku ɗauki jakar kuɗi, ko jaka, ko takalma. Kada ma ku gai da kowa a kan hanya.
Nu purtați nici pungă, nici portofel, nici sandale. Nu salutați pe nimeni pe drum.
5 “Sa’ad da kuka shiga wani gida, ku fara da cewa, ‘Salama a gare ku mutanen gida.’
În orice casă veți intra, spuneți mai întâi: “Pacea fie cu casa aceasta!”.
6 In akwai mutum mai salama a gidan, salamarku za tă kasance tare da shi, in kuwa babu, salamarku za tă koma muku.
Dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui; dacă nu, se va întoarce la voi.
7 Ku zauna a wannan gidan, kuna ci kuna shan duk abin da suka ba ku, gama ma’aikaci ya cancanci albashinsa. Kada ku yi yawan sāke masauƙi, daga gida zuwa gida.
Rămâi în aceeași casă, mâncând și bând ce ți se dă, căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Nu mergeți din casă în casă.
8 “Sa’ad da kuka shiga garin, kuma aka karɓe ku, ku ci ko mene ne da aka ajiye a gabanku.
În orice cetate veți intra și vă vor primi, mâncați ceea ce vi se pune înainte.
9 Ku warkar da marasa lafiya da suke wurin. Ku kuma faɗa musu cewa, ‘Mulkin Allah yana kusa da ku.’
Vindecați pe bolnavii care se află acolo și spuneți-le: “Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi”.
10 Amma sa’ad da kuka shiga garin, kuma ba a karɓe ku ba, ku bi titi-titi ku ce,
Dar în orice cetate în care intrați și nu vă primesc, ieșiți pe străzile ei și spuneți:
11 ‘Ko ƙurar garinku da kuke manne a ƙafafunmu, mun karkaɗe muku. Duk da haka, ku tabbatar da wannan, “Mulkin Allah yana kusa.”’
“Chiar și praful din cetatea voastră care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră. Cu toate acestea, să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi'.
12 Ina dai faɗa muku, a ranan nan, za a fi jin tausayin Sodom fiye da wannan garin.
Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma decât pentru orașul acela.
13 “‘Kaitonki, Korazin! Kaitonki, Betsaida!’ Ai, da a ce a Taya da Sidon ne aka yi ayyukan banmamaki da aka yi a cikinku, da tuni sun tuba, suna zama cikin rigar makoki da toka.
“Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon lucrările mărețe care s-au făcut în voi, s-ar fi pocăit de mult, stând în sac și cenușă.
14 A ranar shari’a, za a fi jin tausayin Taya da Sidon fiye da ku.
Dar, la judecată, Tirului și Sidonului le va fi mai ușor de suportat decât vouă.
Tu, Capernaum, care te-ai înălțat la cer, vei fi coborât în Hades. (Hadēs g86)
16 “Wanda ya saurare ku, ni yake saurara. Wanda ya ƙi ku, ni yake ƙi. Amma wanda ya ƙi ni kuwa, ya ƙi wanda ya aiko ni ne.”
Cine vă ascultă pe voi mă ascultă pe mine, iar cine vă respinge pe voi mă respinge pe mine. Cine mă respinge pe mine, îl respinge pe cel care m-a trimis pe mine.”
17 Mutum saba’in da biyun nan suka dawo da murna, suka ce, “Ubangiji, har mun sha ƙarfin aljanu ma a cikin sunanka.”
Cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: “Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!”
18 Sai ya amsa ya ce, “Na ga Shaiɗan ya fāɗi daga sama kamar walƙiya.
Și le-a zis: “Am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger.
19 Na ba ku iko da za ku tattaka macizai, da kunamai, ku kuma shawo kan dukan ikon abokin gāba, kuma ba wani lahani da zai same ku.
Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului. Nimic nu vă va răni în vreun fel.
20 Duk da haka, kada ku yi farin ciki da cewa, kun sha ƙarfin ruhohi, amma ku yi farin ciki, domin an rubuta sunayenku a sama.”
Cu toate acestea, nu vă bucurați de faptul că duhurile vi se supun, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”
21 A wannan lokaci, Yesu, cike da murna ta wurin Ruhu Mai Tsarki ya ce, “Na yabe ka, ya Uba, Ubangijin sama da ƙasa, domin ka ɓoye waɗannan abubuwa ga masu hikima, da masu ilimi, ka kuma bayyana su ga ƙananan yara. I, ya Uba, gama wannan shi ne nufinka mai kyau.
În același ceas, Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: “Îți mulțumesc, Tată, Stăpânul cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copiilor. Da, Tată, pentru că așa a fost bineplăcut în ochii tăi”.
22 “Ubana ya danƙa mini dukan kome. Ba wanda ya san Ɗan sai Uban, kuma ba wanda ya san Uban, sai Ɗan, da kuma waɗanda Ɗan ya zaɓa ya bayyana musu shi.”
Întorcându-Se către ucenici, a zis: “Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu. Nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, și cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie.”
23 Sai ya juya wajen almajiransa, ya ce musu a ɓoye, “Albarka ga idanun da suka ga abin da kuke gani.
Și, întorcându-se către ucenici, a zis în particular: “Fericiți ochii care văd ceea ce vedeți voi,
24 Ina faɗa muku, annabawa da sarakuna da yawa sun so su ga abin nan da kuke gani, amma ba su gani ba. Sun so su ji abin da kuke ji, amma ba su ji ba.”
căci vă spun că mulți prooroci și împărați au dorit să vadă ceea ce vedeți voi și n-au văzut, și să audă ceea ce auziți voi și n-au auzit.”
25 Wata rana, sai wani masanin dokoki ya miƙe tsaye don yă gwada Yesu. Ya tambaya ya ce, “Malam, me zan yi don in gāji rai madawwami?” (aiōnios g166)
Și iată că un învățător s-a ridicat în picioare și L-a pus la încercare, zicând: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
26 Yesu ya amsa ya ce, “Me aka rubuta a cikin Doka? Yaya kake karanta ta?”
El i-a zis: “Ce este scris în Lege? Cum o citești?”
27 Sai ya amsa ya ce, “‘Ka ƙaunaci Ubangiji Allahnka da dukan zuciyarka, da dukan ranka, da dukan ƙarfinka, da kuma dukan hankalinka’; kuma, ‘Ka ƙaunaci maƙwabcinka kamar kanka.’”
El a răspuns: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
28 Yesu ya ce, “Ka amsa daidai. Ka yi haka, kuma za ka rayu.”
El i-a zis: “Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi.”
29 Amma domin ya kāre kansa, sai ya tambayi Yesu ya ce, “Shin, wane ne maƙwabcina?”
Dar el, vrând să se justifice, a întrebat pe Isus: “Cine este aproapele meu?”
30 Yesu ya amsa ya ce, “Wani mutum ya tashi daga Urushalima za shi Yeriko, sai ya fāɗi a hannun mafasa, wato,’yan fashi. Suka ƙwace tufafinsa, suka yi masa dūka, suka bar shi nan bakin rai da mutuwa.
Isus a răspuns: “Un om care se cobora de la Ierusalim la Ierihon, a căzut în mijlocul unor tâlhari care, după ce l-au dezbrăcat și l-au bătut, au plecat și l-au lăsat pe jumătate mort.
31 Ya zamana wani firist ya bi kan wannan hanya. Da ya ga mutumin, sai ya bi gefe ya wuce abinsa.
Din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela. Când l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
32 Haka ma wani daga kabilar Lawi, mai hidima cikin haikali, da ya zo wurin, ya gan shi, sai shi ma ya bi gefe ɗaya, ya wuce abinsa.
La fel și un levit, când a ajuns la locul acela și l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
33 Amma wani mutumin Samariya da yake kan tafiya, da ya kai inda mutumin yake, ya gan shi, sai ya ji tausayinsa.
Dar un oarecare samaritean, pe când călătorea, a ajuns unde era el. Când l-a văzut, i s-a făcut milă,
34 Ya je wurinsa, ya daddaure masa raunukansa, sa’an nan ya zuba mai, da ruwan inabi. Ya ɗauki mutumin ya sa a kan jakinsa, ya kai shi wani masauƙi, ya yi jinyarsa.
s-a apropiat de el și i-a legat rănile, turnând untdelemn și vin. L-a așezat pe animalul său, l-a dus la un han și a avut grijă de el.
35 Kashegari, sai ya ɗauki dinari biyu, ya ba wa mai masauƙin ya ce, ‘Ka lura da shi, bayan na dawo, zan biya ka duk abin da ka ƙara kashewa a kansa.’
A doua zi, când a plecat, a scos doi denari, i-a dat gazdei și i-a spus: “Ai grijă de el. Tot ce vei cheltui în plus, îți voi da înapoi când mă voi întoarce'.
36 “A ganinka, a cikin waɗannan mutane uku, wane ne maƙwabcin mutumin da ya fāɗi a hannun mafasa?”
Acum, care dintre acești trei credeți că vi s-a părut că era vecin cu cel care a căzut între tâlhari?”
37 Masanin dokoki ya amsa ya ce, “Wanda ya nuna masa jinƙai.” Yesu ya ce masa, “Je ka, ka yi haka nan.”
El a zis: “Cel care a avut milă de el.” Atunci Isus i-a zis: “Du-te și fă și tu la fel”.
38 Yayinda Yesu da almajiransa suna cikin tafiya, sai ya kai wani ƙauye inda wata mace mai suna Marta ta marabce shi a gidanta.
Pe când mergeau ei pe drum, a intrat într-un sat și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 Tana da’yar’uwa mai suna Maryamu, wadda ta zauna a gaban Ubangiji tana jin maganarsa.
Ea avea o soră, numită Maria, care ședea și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul Lui.
40 Marta kuwa, aikin hidima da ya kamata a yi, ya ɗauke mata hankali, sai ta zo wurin Yesu, ta ce, “Ubangiji, ba ka damu da yadda’yar’uwata ta bar mini aiki ni kaɗai ba? Gaya mata ta taimake ni!”
Dar Marta, care era ocupată cu multe slujbe, s-a apropiat de el și i-a zis: “Doamne, nu-ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Roag-o, așadar, să mă ajute”.
41 Amma Ubangiji ya amsa ya ce, “Marta, Marta, hankalinki ya tashi, kuma kina damuwa a kan abubuwa da yawa.
Isus i-a răspuns: “Marta, Marta, tu ești neliniștită și îngrijorată de multe lucruri;
42 Amma abu ɗaya tak ake bukata, Maryamu ta zaɓi abin da ya fi kyau, kuma ba za a raba ta da shi ba.”
dar un singur lucru este necesar. Maria a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.
