Yohanna 8
1 Amma Yesu ya tafi Dutsen Zaitun.
Dar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor.
2 Da sassafe ya sāke bayyana a filin haikali, inda dukan mutane suka taru kewaye da shi, sai ya zauna don yă koya musu.
Și, dis-de-dimineață, a intrat din nou în Templu și tot poporul a venit la El. El a șezut jos și i-a învățat.
3 Sai malaman dokoki da Farisiyawa suka kawo wata macen da aka kama a zina. Suka sa ta tsaya a gaban taron
Cărturarii și fariseii au adus o femeie prinsă în adulter. După ce au așezat-o la mijloc,
4 suka kuma ce wa Yesu, “Malam, an kama wannan mace tana zina.
i-au spus: “Învățătorule, am găsit-o pe această femeie în adulter, chiar în flagrant.
5 A cikin Doka Musa ya umarce mu, mu jajjefe irin waɗannan mata. To, me ka ce?”
Or, în legea noastră, Moise ne-a poruncit să ucidem cu pietre astfel de femei. Ce spui, așadar, despre ea?”
6 Sun yi wannan tambaya ce don su sa masa tarko, don su sami hanyar zarge shi. Amma Yesu ya sunkuya ya fara rubutu a ƙasa da yatsarsa.
Ei au spus aceasta punându-l la încercare, ca să aibă de ce să-l acuze. Dar Isus s-a aplecat și a scris cu degetul pe pământ.
7 Da suka ci gaba da yin masa tambayoyi, sai ya miƙe tsaye ya ce musu, “In da wani a cikinku da ba shi da zunubi, sai yă fara jifanta da dutse.”
Dar, când ei continuau să-L întrebe, El și-a ridicat privirea și le-a zis: “Cine dintre voi este fără de păcat, să arunce primul cu piatra în ea.”
8 Sai ya sāke sunkuyawa ya kuma yi rubutu a ƙasa.
Și iarăși s-a aplecat și a scris cu degetul pe pământ.
9 Da jin haka, waɗanda suka ji sai suka fara tashi daga wurin ɗaya-ɗaya, tun daga babbansu har ya zuwa ƙaraminsu, sai da aka bar Yesu kaɗai, tare da macen tsaye a wurin.
Când au auzit, ei, încredințați de conștiința lor, au ieșit unul câte unul, începând de la cel mai bătrân până la cel din urmă. Isus a rămas singur cu femeia acolo unde era, în mijloc.
10 Sai Yesu ya miƙe tsaye ya tambaye ta ya ce, “Mace, ina suke? Ba wanda ya hukunta ki?”
Isus, ridicându-se în picioare, a văzut-o și a zis: “Femeie, unde sunt acuzatorii tăi? Nu te-a condamnat nimeni?”.
11 Ta ce, “Ba kowa, ranka yă daɗe.” Sai Yesu ya ce, “Haka ni ma ban hukunta ki ba. Ki tafi, ki daina rayuwar zunubi.”
Ea a răspuns: “Nimeni, Doamne.” Isus a spus: “Nici Eu nu vă condamn. Mergeți pe drumul vostru. De acum încolo, să nu mai păcătuiești”.
12 Sa’ad da Yesu ya sāke magana da mutanen, sai ya ce, “Ni ne hasken duniya. Duk wanda ya bi ni ba zai yi tafiya cikin duhu ba, sai dai yă sami hasken rayuwa.”
Isus le-a vorbit din nou, zicând: “Eu sunt lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții."
13 Sai Farisiyawa suka tambaye shi suka ce, “Ga kai dai, kana yi wa kanka shaida, shaidarka kuwa ba tabbatacciya ba ce.”
Fariseii I-au zis: “Tu mărturisești despre tine însuți. Mărturia ta nu este valabilă”.
14 Sai Yesu ya amsa ya ce, “Ko na shaidi kaina, ai, shaidata tabbatacciya ce, gama na san inda na fito da kuma inda za ni. Amma ku ba ku san inda na fito ko inda za ni ba.
Isus le-a răspuns: “Chiar dacă mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea este adevărată, căci eu știu de unde am venit și unde mă duc; dar voi nu știți de unde am venit și unde mă duc.
15 Kuna shari’a bisa ga ma’aunin mutane; ni kuwa ba na yin wa kowa shari’a.
Voi judecați după trup. Eu nu judec pe nimeni.
16 Amma ko da zan yi shari’a, shari’ata daidai ce, don ba ni kaɗai ba ne. Ina tare da Uba da ya aiko ni.
Chiar dacă judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci sunt cu Tatăl care m-a trimis.
17 A cikin Dokarku a rubuce yake cewa shaidar mutum biyu tabbatacciya ce.
De asemenea, este scris în legea voastră că mărturia a doi oameni este valabilă.
18 Ni ne nake shaidar kaina, Uba da ya aiko ni kuma yana shaidata.”
Eu sunt cel care mărturisește despre mine însumi, iar Tatăl care m-a trimis mărturisește despre mine.”
19 Suka tambaye shi suka ce, “Ina Uban nan naka?” Sai Yesu ya ce, “Ba ku san ni ko Ubana ba. Da kun san ni, da za ku san Ubana ma.”
Și I-au zis: “Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: “Nu Mă cunoașteți nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-ați cunoaște pe Mine, L-ați cunoaște și pe Tatăl Meu.”
20 Ya faɗi waɗannan kalmomi ne yayinda yake koyarwa a filin haikali, kusa da inda ake ajiye baye-baye. Duk da haka ba wanda ya kama shi, domin lokacinsa bai yi ba tukuna.
Isus a rostit aceste cuvinte în vistierie, în timp ce învăța în templu. Dar nimeni nu l-a arestat, pentru că nu venise încă ceasul lui.
21 Har wa yau Yesu ya sāke ce musu, “Zan tafi, za ku kuwa neme ni, za ku kuma mutu cikin zunubinku. Inda za ni, ba za ku iya zuwa ba.”
Isus le-a spus deci din nou: “Mă duc, și voi mă veți căuta și veți muri în păcatele voastre. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni”.
22 Wannan ya sa Yahudawa suka yi tambaya suka ce, “Zai kashe kansa ne? Shi ya sa yake cewa, ‘Inda za ni, ba za ku iya zuwa ba’?”
Iudeii ziceau: “Oare se va omorî El însuși, pentru că zice: “Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni”?”
23 Amma ya ci gaba da cewa, “Ku daga ƙasa kuke; ni kuwa daga bisa ne. Ku na duniyan nan ne; ni kuwa ba na duniyan nan ba ne.
El le-a zis: “Voi sunteți de jos. Eu sunt de sus. Voi sunteți din lumea aceasta. Eu nu sunt din lumea aceasta.
24 Na gaya muku cewa za ku mutu cikin zunubanku; in ba ku gaskata cewa ni ne wanda na ce nake ba, lalle za ku mutu cikin zunubanku.”
De aceea v-am spus că veți muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.”
25 Suka ce, “Wane ne kai?” Sai Yesu ya amsa ya ce, “Ni ne wannan da na sha faɗi muku.
Și I-au zis: “Cine ești Tu?” Isus le-a spus: “Exact ceea ce v-am spus de la început.
26 Ina da abubuwa masu yawa da zan faɗa game ku in kuma yi muku shari’a. Amma wanda ya aiko ni mai aminci ne, abin da kuma na ji daga gare shi, shi nake gaya wa duniya.”
Am multe lucruri de spus și de judecat cu privire la voi. Totuși, cel care m-a trimis este adevărat; și lucrurile pe care le-am auzit de la el, acestea le spun lumii.”
27 Ba su gane cewa yana yin musu magana game da Ubansa ba ne.
Ei nu înțelegeau că El le vorbea despre Tatăl.
28 Saboda haka Yesu ya ce, “Sa’ad da kuka ɗaga Ɗan Mutum, a sa’an nan ne za ku san cewa ni ne wannan da na ce nake. Ni kuwa ba na yin kome ni kaɗai, sai in dai faɗi abin da Uba ya koya mini.
Isus le-a zis deci: “Când veți ridica pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt El și nu fac nimic de la mine însumi, ci spun aceste lucruri așa cum M-a învățat Tatăl Meu.
29 Wanda kuwa ya aiko ni yana tare da ni; bai bar ni ni kaɗai ba, domin kullum ina aikata abin da ya gamshe shi.”
Cel care m-a trimis este cu mine. Tatăl nu m-a lăsat singur, pentru că eu fac întotdeauna lucrurile care îi sunt plăcute.”
30 Sa’ad da yake cikin magana, da yawa suka ba da gaskiya gare shi.
Pe când vorbea El aceste lucruri, mulți au crezut în El.
31 Sai Yesu ya ce wa Yahudawan da suka gaskata da shi, “In dai kun riƙe koyarwata, ku almajiraina ne da gaske.
Isus a zis deci iudeilor care crezuseră în El: “Dacă rămâneți în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenicii Mei.
32 Sa’an nan za ku san gaskiya, gaskiyar kuwa za tă’yantar da ku.”
Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi.”
33 Sai suka amsa masa suka ce, “Ai, mu zuriyar Ibrahim ne kuma ba mu taɓa bauta wa kowa ba. Yaya za ka ce za a’yantar da mu?”
Ei i-au răspuns: “Noi suntem urmașii lui Avraam și n-am fost niciodată robi nimănui. Cum spui tu: “Veți fi liberi”?”
34 Yesu ya amsa ya ce, “Gaskiya nake gaya muku, duk mai yin zunubi bawan zunubi ne.
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că oricine săvârșește un păcat este robul păcatului.
35 Bawa dai ba shi da wurin zama na ɗinɗinɗin a cikin iyali, amma ɗa na gida ne har abada. (aiōn g165)
O roabă nu locuiește în casă pentru totdeauna. Un fiu rămâne pentru totdeauna. (aiōn g165)
36 Saboda haka in Ɗan ya’yantar da ku, za ku’yantu da gaske.
Așadar, dacă Fiul vă face liberi, veți fi cu adevărat liberi.
37 Na dai san ku zuriyar Ibrahim ne. Duk da haka kuna shiri ku kashe ni, don maganata ba ta da wurin zama a cikinku.
Știu că sunteți urmașii lui Avraam, dar voi căutați să mă omorâți, pentru că cuvântul meu nu-și găsește locul în voi.
38 Ina faɗi muku abin da na gani a wurin Ubana, ku kuwa kuna yin abin da kuka ji daga wurin ubanku.”
Eu spun lucrurile pe care le-am văzut la Tatăl meu, iar voi faceți și voi lucrurile pe care le-ați văzut la tatăl vostru.”
39 Suka ce, “To, ai, Ibrahim ne mahaifinmu.” Yesu ya ce, “Da ku’ya’yan Ibrahim ne, da za ku aikata abubuwan da Ibrahim ya yi.
Ei i-au răspuns: “Tatăl nostru este Avraam.” Isus le-a zis: “Dacă ați fi copiii lui Avraam, ați face faptele lui Avraam.
40 Ga shi kun ƙudura, sai kun kashe ni, ni mutumin da ya faɗa muku gaskiyar da na ji daga Allah. Ibrahim bai yi irin waɗannan abubuwa ba.
Dar acum căutați să Mă omorâți pe Mine, un om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam nu a făcut asta.
41 Kuna yin abubuwan da ubanku yake yi ne.” Suka ce, “Mu fa ba shegu ba ne. Uba guda kaɗai da muke da shi, shi ne Allah kansa.”
Voi faceți faptele tatălui vostru.” Ei i-au spus: “Noi nu ne-am născut din imoralitate sexuală. Noi avem un singur Tată, Dumnezeu”.
42 Yesu ya ce musu, “Da Allah ne Ubanku, da kun ƙaunace ni, gama daga Allah na fito yanzu kuma ga ni nan. Ban zo saboda kaina ba, amma shi ne ya aiko ni.
Isus le-a zis: “Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, M-ați iubi, căci Eu am ieșit și am venit de la Dumnezeu. Căci nu am venit de la mine însumi, ci el m-a trimis.
43 Me ya sa ba kwa gane da maganata? Don ba kwa iya jin abin da nake faɗi.
De ce nu înțelegeți vorbirea mea? Pentru că nu puteți auzi cuvântul meu.
44 Ku na ubanku ne, Iblis, kuna kuwa so ku aikata abin da ubanku yake so. Shi mai kisankai ne tun farko. Ba ruwansa da gaskiya, gama gaskiya ba ta cikinsa. Yayinda yake ƙarya, yana yin halinsa ne, gama shi maƙaryaci ne, uban ƙarairayi kuma.
Voi sunteți de la tatăl vostru, diavolul, și vreți să împliniți dorințele tatălui vostru. El a fost ucigaș de la început și nu stă în adevăr, pentru că nu este adevăr în el. Când vorbește o minciună, vorbește de unul singur, căci este un mincinos și tatăl minciunii.
45 Amma domin ina faɗin gaskiya, ba kwa gaskata!
Dar pentru că spun adevărul, voi nu mă credeți.
46 Akwai waninku da zai iya haƙaƙƙewa na taɓa yin zunubi? In kuwa gaskiya na faɗa, me ya sa ba kwa gaskata ni?
Care dintre voi mă convinge de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți?
47 Wanda yake na Allah, yakan ji abin da Allah yake faɗi. Abin da ya sa ba kwa jin sa kuwa shi ne don ku ba na Allah ba ne.”
Cine este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu. De aceea voi nu auziți, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.”
48 Yahudawa suka amsa masa suka ce, “Aha, ai, gaskiyarmu da muka ce kai mutumin Samariya ne, kana kuma da aljani.”
Atunci Iudeii I-au răspuns: “Nu spunem noi bine că ești samaritean și că ai un demon?”
49 Yesu ya ce, “Ni ba mai aljani ba ne, ni dai ina girmama Ubana, ku kuwa ba kwa girmama ni.
Isus a răspuns: “Eu nu am niciun demon, dar Eu Îl cinstesc pe Tatăl Meu, iar voi Mă necinstiți.
50 Ba na nema wa kaina ɗaukaka, amma akwai wani wanda yake neman mini, shi ne kuma alƙali.
Dar eu nu caut gloria mea. Există cineva care caută și judecă.
Mai mult ca sigur, vă spun că, dacă o persoană respectă cuvântul meu, nu va vedea niciodată moartea.” (aiōn g165)
52 Da jin haka Yahudawa suka ce, “Tabɗi, yanzu kam mun san kana da aljani! Ibrahim ya mutu haka ma annabawa, ga shi kana cewa duk wanda ya kiyaye maganarka ba zai ɗanɗana mutuwa ba sam. (aiōn g165)
Atunci iudeii i-au zis: “Acum știm că ai un demon. Avraam a murit, ca și profeții, iar tu spui: “Dacă un om păzește cuvântul Meu, nu va gusta niciodată moartea”. (aiōn g165)
53 Ka fi Ibrahim mahaifinmu ne? Ya mutu, haka ma annabawa. Wa kake ɗauka kanka ne?”
Ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Profeții au murit. Cine te dai tu drept cine ești?”.
54 Yesu ya amsa ya ce, “In ma na ɗaukaka kaina, ɗaukakata ba kome ba ce. Ubana, wanda kuke cewa shi ne Allahnku, shi ne wanda yake ɗaukaka ni.
Isus a răspuns: “Dacă mă slăvesc pe mine însumi, slava mea nu este nimic. Cel care mă slăvește pe mine este Tatăl meu, despre care voi spuneți că este Dumnezeul nostru.
55 Ko da yake ba ku san shi ba, ni dai na san shi. In kuwa na ce ban san shi ba, na zama maƙaryaci kamar ku ke nan, amma na san shi, kuma ina kiyaye maganarsa.
Voi nu L-ați cunoscut, dar Eu Îl cunosc. Dacă aș spune: “Nu-l cunosc”, aș fi ca voi, un mincinos. Dar eu îl cunosc și îi respect cuvântul.
56 Mahaifinku Ibrahim ya yi farin ciki sosai yă sami ganin ranata; ya kuwa gan ta, ya yi murna.”
Tatăl vostru Avraam s-a bucurat să vadă ziua mea. A văzut-o și s-a bucurat”.
57 Sai Yahudawa suka ce masa, “Kai, shekarunka har yanzu ba su kai hamsin tukuna ba fa, har ka ga Ibrahim!”
Și Iudeii i-au zis: “Nu ești încă în vârstă de cincizeci de ani! L-ai văzut tu pe Avraam?”
58 Yesu ya amsa ya ce, “Gaskiya nake gaya muku, tun ba a haifi Ibrahim ba, ni ne!”
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, înainte ca Avraam să fi existat, EU SUNT.”
59 Da jin haka sai suka ɗebo duwatsu don su jajjefe shi, amma Yesu ya ɓuya, ya fita daga filin haikali.
Și au luat pietre ca să arunce în El; dar Isus S-a ascuns și a ieșit din templu, trecând prin mijlocul lor, și a trecut pe lângă ei.
