Ayyukan Manzanni 8
1 Shawulu kuwa yana can, yana tabbatar da mutuwarsa. A wannan rana wani babban tsanani ya auka wa ikkilisiyar da take a Urushalima, sai duka suka warwatsu ko’ina a Yahudiya da Samariya, manzanni kaɗai ne suka rage.
Saul consimțea la moartea sa. O mare persecuție s-a ridicat împotriva adunării care era în Ierusalim în acea zi. Toți erau împrăștiați prin regiunile Iudeii și Samariei, cu excepția apostolilor.
2 Mutane masu tsoron Allah suka binne Istifanus suka kuma yi makoki ƙwarai dominsa.
Oameni evlavioși l-au îngropat pe Ștefan și l-au plâns mult.
3 Amma Shawulu ya fara hallaka ikkilisiya. Yana shiga gida-gida, yana jan maza da mata yana jefa su cikin kurkuku.
Dar Saul a devastat Adunarea, a intrat în fiecare casă și a târât în închisoare atât bărbați cât și femei.
4 Waɗanda aka wartsar suka yi ta wa’azin maganar a duk inda suka tafi.
De aceea, cei care erau împrăștiați prin împrejurimi mergeau de colo-colo, propovăduind cuvântul.
5 Filibus ya gangara zuwa wani birni a Samariya ya kuma yi shelar Kiristi a can.
Filip s-a coborât în cetatea Samaria și le-a vestit pe Hristos.
6 Sa’ad da taron mutane suka ji Filibus suka kuma ga abubuwan banmamakin da ya yi, sai duk suka mai da hankali sosai ga abin da ya faɗa.
Mulțimile ascultau cu un singur glas cele spuse de Filip, când auzeau și vedeau semnele pe care le făcea.
7 Mugayen ruhohi suka fiffito suna kururuwa daga cikin mutane da yawa, shanyayyu da guragu masu yawa suka sami warkarwa.
Căci duhuri necurate ieșeau din mulți dintre cei care le aveau. Ieșeau, strigând cu glas tare. Mulți dintre cei care fuseseră paralizați și șchiopi au fost vindecați.
8 Saboda haka aka yi farin ciki ƙwarai a birnin.
A fost o mare bucurie în cetatea aceea.
9 To, akwai wani mutum mai suna Siman wanda ya kwana biyu yana yin sihiri a birnin har ya ba wa duk mutanen Samariya mamaki. Ya kuma yi taƙama cewa shi wani mai girma ne,
Dar era un om, pe nume Simon, care făcea vrăjitorii în cetate și care uimea pe locuitorii Samariei, dându-se drept un mare om.
10 dukan mutane kuwa, manyan da ƙanana, suka mai da hankali gare shi suka kuma ce, “Mutumin nan shi ne ikon Allah da aka sani a matsayin Iko Mai Girma”
Toți ascultau, de la cel mai mic până la cel mai mare, și ziceau: “Acesta este o mare putere a lui Dumnezeu.”
11 Suka bi shi domin ya daɗe yana ba su mamaki da sihirinsa.
Îl ascultau pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile sale.
12 Amma da suka gaskata da Filibus sa’ad da yake wa’azin labari mai daɗi na mulkin Allah da kuma sunan Yesu Kiristi, sai aka yi musu baftisma, maza da mata.
Dar, când au crezut că Filip propovăduia vestea bună despre Împărăția lui Dumnezeu și despre numele lui Isus Hristos, s-au botezat, atât bărbații, cât și femeile.
13 Siman kansa ya gaskata aka kuma yi masa baftisma. Ya kuma bi Filibus ko’ina, yana mamakin manyan alamu da ayyukan banmamakin da ya gani.
Și Simon însuși a crezut. Fiind botezat, a continuat să meargă cu Filip. Văzând că se întâmplă semne și minuni mari, a rămas uimit.
14 Sa’ad da manzannin da suke a Urushalima suka ji cewa Samariya ta karɓi maganar Allah, sai suka aika musu da Bitrus da Yohanna.
Apostolii care erau la Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan,
15 Da suka iso, sai suka yi musu addu’a domin su karɓi Ruhu Mai Tsarki,
care, după ce s-au coborât, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt,
16 domin Ruhu Mai Tsarki bai riga ya sauka wa waninsu ba tukuna, an dai yi musu baftisma ne kawai a cikin sunan Ubangiji Yesu.
pentru că încă nu se pogorâse peste niciunul dintre ei. Ei fuseseră doar botezați în numele lui Isus Cristos.
17 Sa’an nan Bitrus da Yohanna suka ɗibiya hannuwansu a kansu, suka kuwa karɓi Ruhu Mai Tsarki.
Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
18 Sa’ad da Siman ya ga cewa ana ba da Ruhu ta wurin ɗibiya hannuwan manzannin, sai ya miƙa musu kuɗi,
Simon, văzând că Duhul Sfânt se dădea prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,
19 ya ce, “Ni ma ku ba ni wannan iyawa don kowa na ɗibiya wa hannuwana yă karɓi Ruhu Mai Tsarki.”
zicând: “Dați-mi și mie această putere, ca oricine îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt”.
20 Bitrus ya amsa ya ce, “Bari kuɗinka ya hallaka tare da kai, domin ka yi tsammani za ka iya saya kyautar Allah da kuɗi!
Dar Petru i-a spus: “Să piară argintul tău împreună cu tine, pentru că ai crezut că poți obține darul lui Dumnezeu cu bani!
21 Ba ruwanka da wannan hidimar, domin zuciyarka ba daidai take a gaban Allah ba.
Tu nu ai nici parte, nici sorți de izbândă în această chestiune, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
22 Ka tuba daga wannan mugunta ka kuma yi addu’a ga Ubangiji. Wataƙila zai gafarta maka don irin tunanin da yake a zuciyarka.
Pocăiește-te, așadar, de aceasta, de răutatea ta, și întreabă-l pe Dumnezeu dacă nu cumva gândul inimii tale poate să-ți fie iertat.
23 Gama na lura kana cike da ɗacin rai kana kuma daure cikin zunubi.”
Căci văd că ești în otrava amărăciunii și în robia nelegiuirii.”
24 Sai Siman ya amsa ya ce, “Ku yi addu’a ga Ubangiji saboda ni don kada ko ɗaya daga cikin abin da ka faɗa ya same ni.”
Simon a răspuns: “Roagă-te pentru mine Domnului, ca să nu mi se întâmple nimic din cele ce ai spus.”
25 Sa’ad da suka yi shaidar suka kuma yi shelar maganar Ubangiji, sai Bitrus da Yohanna suka koma Urushalima, suna wa’azin bishara a ƙauyukan Samariya masu yawa.
După ce au mărturisit și au rostit cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au propovăduit vestea cea bună în multe sate ale samaritenilor.
26 To wani mala’ikan Ubangiji ya ce wa Filibus, “Ka yi kudu zuwa hanyar, hanyar hamada, da ta gangara daga Urushalima zuwa Gaza.”
Atunci un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: “Scoală-te și mergi spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza. Acesta este un deșert”.
27 Saboda haka ya kama hanya, a kan hanyarsa kuwa sai ya sadu da wani mutumin Itiyofiya, wanda yake bābā, hafsa mai muhimmanci wanda yake lura da dukan ma’ajin Kandas (wanda yake nufin “sarauniyar mutanen Itiyofiya”). Mutumin nan ya tafi Urushalima ne domin yin sujada,
S-a sculat și s-a dus; și iată că era un bărbat din Etiopia, un eunuc cu mare putere sub Candace, regina etiopienilor, care era stăpână pe toată comoara ei, și care venise la Ierusalim să se închine.
28 a kan hanyarsa ta komawa gida kuwa yana zaune bisan keken yaƙinsa yana karatun littafin annabin Ishaya.
El se întorcea, ședea în carul său și citea proorocul Isaia.
29 Sai Ruhu ya ce wa Filibus, “Matsa wurin kekunan yaƙin nan ka yi kusa da ita.”
Duhul Sfânt a zis lui Filip: “Apropie-te și ia-te de carul acesta.”
30 Sai Filibus ya ruga zuwa wajen keken yaƙin ya kuma ji mutumin yana karatun littafin annabin Ishaya. Filibus ya yi tambaya ya ce, “Ka fahimci abin da kake karantawa?”
Filip a alergat la el, l-a auzit citind pe Isaia proorocul și i-a zis: “Înțelegi tu ce citești?”
31 Sai ya ce, “Ina fa zan iya, in ba dai wani ya fassara mini ba?” Saboda haka sai ya gayyaci Filibus yă hau yă zauna tare da shi.
El a zis: “Cum aș putea, dacă nu-mi explică cineva?” L-a rugat pe Filip să urce și să stea cu el.
32 Bābān yana karanta wannan Nassin, “An ja shi kamar tunkiya zuwa mayanka, kuma kamar ɗan rago a hannun mai askin gashinsa yake shiru, haka kuwa bai buɗe bakinsa ba.
Și pasajul din Scriptură pe care îl citea el era acesta, “A fost dus ca o oaie la abator. Ca un miel în fața celui ce-l tunde tace, ca să nu deschidă gura.
33 A cikin wulaƙacinsa aka hana masa gaskiya. Wa zai iya yin zancen zuriyarsa? Gama an ɗauke ransa daga duniya.”
În umilirea Lui, a fost luată judecata Lui. Cine va declara generația Lui? Căci viața lui este luată de pe pământ.”
34 Sai bābān ya tambayi Filibus ya ce, “Ka gaya mini, ina roƙonka, annabin yana magana a kan wane ne, kansa ne, ko kuwa wani dabam?”
Eunucul a răspuns lui Filip: “Despre cine vorbește proorocul acesta? Despre el însuși sau despre altcineva?”
35 Sa’an nan Filibus ya fara da wannan Nassi ɗin ya kuma faɗa masa labari mai daɗi game da Yesu.
Filip a deschis gura și, pornind de la Scriptura aceasta, i-a propovăduit despre Isus.
36 Yayinda suke cikin tafiya a kan hanya, sai suka iso wani wurin ruwa bābān nan ya ce, “Duba, ga ruwa. Me zai hana a yi mini baftisma?”
Pe când mergeau pe drum, au ajuns la o apă; și eunucul a zis: “Iată, aici este apă. Ce mă împiedică să fiu botezat?”
38 Ya kuwa ba da umarni a tsai da keken yaƙin. Sa’an nan da Filibus da bābān suka gangara zuwa cikin ruwan Filibus kuwa ya yi masa baftisma.
Și a poruncit să se oprească carul și s-au coborât amândoi în apă, atât Filip cât și eunucul, și l-a botezat.
39 Sa’ad da suka fita daga cikin ruwan, sai Ruhun Ubangiji ya fyauce Filibus, bābān kuwa bai ƙara ganinsa ba, amma ya ci gaba da tafiyarsa yana farin ciki.
După ce au ieșit din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și eunucul nu l-a mai văzut, căci a plecat bucuros.
40 Filibus kuwa ya fito a Azotus, ya yi ta zagawa, yana wa’azin bishara a dukan garuruwan sai da ya kai Kaisariya.
Dar Filip a fost găsit la Azotus. Trecând pe acolo, a propovăduit Vestea cea Bună în toate orașele, până când a ajuns la Cezareea.
