Sòm 107
1 O bay remèsiman a Bondye, paske Li Bon, paske lanmou dous Li dire jis pou tout tan.
Aduceți mulțumiri DOMNULUI, pentru că este bun, că a lui milă dăinuiește pentru totdeauna.
2 Kite rachte a SENYÈ yo pale: “Se sa!” (Sila) ke Li fin rachte soti nan men advèsè a,
Așa să spună cei răscumpărați ai DOMNULUI, pe care el i-a răscumpărat din mâna dușmanului;
3 e te ranmase soti nan peyi yo, soti nan lès e soti nan lwès, soti nan nò e soti nan sid.
Și i-a adunat din țări, de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi.
4 Yo te mache egare nan dezè yo. Yo pa t jwenn yon vil pou yo ta rete.
Ei au rătăcit în pustie pe o cale neumblată, nu au găsit nicio cetate în care să locuiască.
5 Yo te grangou ak swaf. Nanm yo te fennen anndan yo.
Înfometați și însetați, sufletul lor a leșinat în ei.
6 Yo te kriye fò a SENYÈ a nan gran twoub yo, Konsa, Li te delivre yo sòti nan twoub yo.
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a eliberat din strâmtorările lor.
7 Anplis, Li te mennen yo pa yon chemen dwat, pou rive nan yon vil ki deja etabli ak moun ladann.
Și i-a condus pe drumul drept, ca să meargă la o cetate de locuit.
8 Kite yo bay remèsiman a SENYÈ a pou lanmou dous Li a, pou mèvèy Li yo anvè fis a lòm yo!
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
9 Paske Li te satisfè nanm swaf la, e nanm grangou a, Li te ranpli li ak sa ki bon.
Căci el satură sufletul care tânjește și umple sufletul flămând cu bunătate.
10 Te gen (sila) ki te viv nan tenèb yo ak nan lonbraj lanmò yo, Prizonye yo nan mizè ak chenn yo,
Cei care șed în întuneric și în umbra morții sunt legați în nenorocire și în fier,
11 akoz yo te fè rebèl kont pawòl Bondye a, e te meprize konsèy a Pi Wo a.
Pentru că s-au răzvrătit împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au disprețuit sfatul celui Preaînalt;
12 Akoz sa, Li te imilye kè yo ak travay fòse. Yo te chape tonbe e pa t gen moun ki pou bay yo sekou.
De aceea le-a umilit inima cu muncă; au căzut și nu a fost nimeni să îi ajute.
13 Epi nan gwo pwoblèm yo, yo te rele fò a SENYÈ a. Li te delivre yo sòti nan gwo twoub yo.
Atunci în tulburarea lor au strigat către DOMNUL și el i-a salvat din strâmtorările lor.
14 Li te mennen yo sòti nan tenèb la, nan lonbraj lanmò a, e te kase chire kòd li yo.
I-a adus din întuneric și din umbra morții și a rupt legăturile lor în bucăți.
15 Kite yo bay remèsiman a SENYÈ a pou Lanmou dous Li a ak pou mèvèy Li yo anvè fis a lòm yo!
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
16 Paske Li te kraze pòtay an bwonz yo, e te koupe ba fè yo.
Căci el a frânt porțile de aramă și a tăiat zăvoarele de fier în bucăți.
17 Yo te vin fou nèt nan rebelyon yo e akoz inikite yo, yo te aflije.
Nebunii, din cauza fărădelegii lor și din cauza nelegiuirilor lor, sunt nenorociți.
18 Nanm yo te rayi tout kalite manje e yo te rive toupre pòtay lanmò yo.
Sufletul lor detestă tot felul de mâncare și se apropie de porțile morții.
19 Konsa yo te kriye fò a SENYÈ a nan gran mizè yo, e Li te sove yo sòti nan gwo pwoblèm yo.
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi salvează din strâmtorările lor.
20 Li te voye pawòl Li pou te geri yo, pou te delivre yo sòti nan destriksyon yo.
A trimis cuvântul lui și i-a vindecat și i-a eliberat din nimicirile lor.
21 Kite yo bay remèsiman pou Lanmou dous Li a, ak mèvèy Li yo anvè fis a lòm yo!
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
22 Anplis, kite yo ofri sakrifis a remèsiman yo e pale sou afè zèv Li yo ak chan lajwa.
Să aducă sacrificii de mulțumiri și să vestească lucrările lui cu bucurie.
23 (Sila) ki desann bò kote lanmè nan bato yo, ki fè komès sou gwo dlo yo,
Cei ce coboară la mare în corăbii, care fac comerț pe ape mari,
24 yo te konn wè zèv SENYÈ yo, avèk mèvèy Li yo nan gran fon an.
Aceștia văd lucrările DOMNULUI și minunile lui în adânc.
25 Paske Li te pale e fè leve yon gwo van tanpèt, ki te fè leve gwo vag lanmè yo.
Pentru că el poruncește și ridică vântul furtunos, care înalță valurile mării.
26 Yo te leve jis rive nan syèl yo e te desann jis rive nan fon yo. Nanm yo te fann avèk mizè.
Se ridică spre cer, coboară din nou spre adâncuri, sufletul lor se topește din cauza tulburării.
27 Yo te gaye, bite tankou moun sou. Yo te fin about nèt.
Ei se clatină încoace și încolo și șovăie ca un om beat și sunt la capătul înțelepciunii lor.
28 Yo te kriye a Bondye nan mizè yo, e Li te mennen yo sòti nan twoub yo.
Atunci în tulburarea lor strigă către DOMNUL, iar el îi scoate din strâmtorările lor.
29 Li te fè tanpèt la vin kalm, jiskaske vag lanmè yo te vin kalm.
El furtuna o face liniște, așa că valurile ei se alină.
30 Konsa, yo te kontan akoz yo te kalme, e Li te gide yo pou rive nan pò ke yo te pito a.
Atunci ei se veselesc că s-au liniștit, iar el îi conduce la limanul lor dorit.
31 Kite yo bay remèsiman a SENYÈ a pou lanmou dous Li a, pou mèvèy Li yo anvè fis a lòm yo!
O, de ar lăuda oamenii pe DOMNUL pentru bunătatea lui și pentru minunatele lui lucrări pentru copiii oamenilor.
32 Kite yo leve L wo, anplis, nan asanble a pèp la, e beni Li nan asanble ansyen yo.
Să îl înalțe în adunarea poporului și să îl laude în sfatul bătrânilor.
33 Li chanje rivyè yo vin tounen dezè, e sous dlo yo an tè deseche.
El preface râurile în pustie și izvoarele de apă în uscăciune;
34 Yon tè fètil vin tounen savann tè sale, akoz mechanste a (sila) ki rete ladann yo.
Un pământ roditor îl preface în pământ sterp, pentru stricăciunea celor ce locuiesc în el.
35 Li chanje dezè a vin tounen gwo sous dlo, e tè deseche a an sous k ap koule.
El schimbă pustia în apă stătătoare și pământul uscat în izvoare de apă.
36 Epi la, li fè moun grangou yo vin rete, pou yo vin etabli yon vil ki plen moun,
Și acolo face pe cei flămânzi să locuiască, pentru ca ei să zidească o cetate de locuit,
37 pou yo ka plante chan yo, plante chan rezen yo, e ranmase yon gwo rekòlt.
Și să semene câmpuri și să sădească vii, care să aducă roadele venitului.
38 Anplis, Li beni yo! Yo miltipliye anpil, e li pa kite bèt chan pa yo bese.
El de asemenea îi binecuvântează, astfel că se înmulțesc foarte mult; și nu lasă vitele lor să se împuțineze.
39 Lè yo vin febli, koube nèt, akoz opresyon avèk mizè ak tristès,
Din nou, ei sunt împuținați și înjosiți prin oprimare, nenorocire și întristare.
40 Li vide wont sou prens yo e fè yo vin mache egare nan yon savann ki san chemen.
El varsă dispreț peste prinți și îi face să rătăcească în pustie, unde nu este nicio cale.
41 Men Li fè malere a chita wo ansekirite, byen lwen tout afliksyon, e fè fanmi li yo byen pwoteje kon yon twoupo.
Totuși din nenorocire el așază pe cel sărac în înalt și îi face familii ca o turmă.
42 Moun dwat yo wè l e yo kontan. Men tout mechan yo fèmen bouch yo.
Cei drepți vor vedea aceasta și se vor bucura și toată nelegiuirea își va închide gura.
43 Se kilès ki saj? Kite li bay atansyon a bagay sa yo e konsidere lanmou dous SENYÈ a.
Oricine este înțelept și va lua seama la aceste lucruri, aceia vor înțelege bunătatea iubitoare a DOMNULUI.
