Pwovèb 24
1 Pa fè anvi a moun mechan, ni dezire pou avèk yo;
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 paske panse yo fòmante vyolans e lèv yo pale inikite.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Avèk sajès, kay la bati e avèk bon konprann, li vin etabli.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 Pa konesans, chanm yon moun vin ranpli avèk tout bèl kalite richès.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Yon nonm saj byen fò, e yon nonm ak konesans ogmante pouvwa li.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Paske ak konsèy saj ou va fè lagè, e ak konseye an abondans, gen viktwa.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Sajès twò wo pou moun ensanse a; li pa ouvri bouch li nan pòtay la.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Yon moun ki fè plan pou fè mal, moun va rele li magouyè.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Fòmante foli se peche, e mokè a abominab a tout moun.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Si ou lach nan jou gran pwoblèm nan, fòs ou pa fò.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Delivre sila k ap mennen vè lanmò a, ak sila k ap mache tonbe vè labatwa a. O, kenbe yo!
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Si ou di: “Gade, nou pa t konnen sa”; èske Li pa konsidere sa, sila ki peze kè? Epi èske Li pa konnen sa, sila kap kenbe nanm ou an? Èske Li p ap rann a lòm selon zèv li?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Fis mwen, manje siwo myèl, paske li bon; wi, siwo sòti nan nich lan dous pou goute.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Konnen ke sajès se konsa pou nanm ou; si ou twouve li, va gen yon avni, e espwa ou p ap anile.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Pa kouche mete pyèj, o lòm mechan, kont kote ke moun dwat la rete a. Pa detwi kote repo li a;
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 paske yon nonm ladwati tonbe sèt fwa e leve ankò, men se nan lè gwo malè ke mechan an tonbe.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Pa rejwi lè lènmi ou tonbe. Ni pa kite kè ou kontan lè l tonbe;
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Oswa, SENYÈ a va wè l, vin pa kontan e detounen kòlè Li de li.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Pa twouble tèt ou pou malveyan yo, ni fè lanvi pou mechan yo,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 paske pou yon nonm mechan, pa gen avni. Lanp a mechan an va etenn nèt.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Fis mwen an, gen lakrent SENYÈ a ak wa a; pa asosye ak sila ki pa stab yo,
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 paske, malè yo va leve vit. Kilès ki konnen destriksyon an k ap sòti nan yo de a.
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Sila yo, anplis, se pawòl a sajès: Fè patipri nan jijman pa bon.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Sila ki di a mechan an: “Ou dwat”, pèp yo va modi li e nasyon yo va rayi li;
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 men pou sila ki repwoche mechan yo, lap wale byen ak yo. Bon benediksyon va tonbe sou yo.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Yon repons onèt tankou yon bo sou lèv yo.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Prepare tout travay ou a deyò; byen prepare chan ou. Apre, alò, bati kay ou.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Pa vin yon temwen kont vwazen ou san koz, e pa bay manti ak lèv ou.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Pa di: “Se konsa mwen va fè l paske li te fè m konsa; mwen va rann a nonm nan selon zèv li yo.”
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Mwen te pase nan chan parese a; akote chan rezen a nonm ki manke bon konprann nan.
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 Epi gade byen, li te plen ak raje pikan, e kouvri ak move zèb, Miray an wòch la te fin kraze nèt.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Lè m te wè, mwen te reflechi sou sa; mwen te gade e m te resevwa enstriksyon.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 “Yon ti dòmi, yon ti somèy, yon ti pliye men pou repoze,”
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 Konsa mizè ou va vin parèt sou ou tankou yon vòlè; ak bezwen tankou yon bandi kon zam.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
