Pwovèb 23
1 Lè ou chita sou tab ak yon ki gouvènè, konsidere byen sa ki devan ou.
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 Konsa, mete yon kouto sou gòj ou si ou se yon nonm ak gwo lanvi.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Pa dezire bon manje sa yo, paske se yon repa desepsyon.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Pa fatige kò ou pou jwenn richès; sispann reflechi sou sa.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Depi ou mete zye ou sou li, l ale. Paske, anverite, li gen zèl kon yon èg k ap vole vè syèl yo.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Pa manje pen a yon mesye ki chich, ni anvi bèl bagay li;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 paske jan li panse nan tèt li a, se konsa li ye. Li di ou: “Manje e bwè!” Men kè li pa avè w.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Ou va vomi mòso ke ou te manje a e gaspiye tout bèl pawòl ou yo.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Pa pale nan zòrèy a moun sòt, paske l ap meprize sajès a pawòl ou yo.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Pa deplase ansyen bòn nan, ni antre nan chan òfelen yo,
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 Paske Redanmtè yo a pwisan. Li va plede ka yo kont ou.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Aplike kè ou a disiplin ak zòrèy ou a pawòl ki pote konesans.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Pa ralanti disiplin sou yon timoun; malgre ou frape li ak yon baton, li p ap mouri.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Fis mwen an, si kè ou saj, pwòp kè m va kontan tou.
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 Wi, jis anndan m va rejwi lè lèv ou pale sa ki dwat.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Pa kite kè ou fè lanvi pechè yo, men viv nan lakrent SENYÈ a tout tan.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Anverite, gen davni, e espwa ou p ap anile.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Koute, fis mwen an, vin saj pou dirije kè ou nan chemen an.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Pa bwè twòp diven, ni fè voras nan manje vyann;
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 paske sila ki bwè twòp la ak moun voras la va vin pòv; e dòmi nan zye a va fè l abiye ak vye twal chire.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Koute papa ou ki te fè ou a, e pa meprize manman ou lè l vin granmoun.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Achte verite e pa vann li! Ranmase sajès, enstriksyon ak bon konprann.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Papa a sila ki dwat la va rejwi anpil, e sila ki fè yon fis ki saj la va gen kè kontan nan li.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Kite papa ou ak manman ou fè kè kontan; kite fanm ki te fè ou a, rejwi.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Ban m kè ou, fis mwen an; kite zye ou fè kè kontan nan chemen mwen yo.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Paske yon pwostitiye se yon fòs byen fon, e yon fanm adiltè se yon ti pwi etwat.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Anverite, li kache veye tankou vòlè, pou l ogmante enfidelite pami lòm.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Se kilès ki gen gwo pwoblèm? Se kilès ki gen tristès? Se kilès ki gen konfli? Se kilès kap plenyèn? Se kilès ki blese san rezon? Se kilès ki gen zye wouj?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Sila ki mize sou diven nan, sila ki ale goute diven mele an.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Pa gade diven an lè l wouj, lè l fè klè nan tas la, lè l desann byen dous.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Nan dènye moman an, li mòde tankou sèpan; li brile tankou bouch koulèv.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Zye ou va wè bagay ki dwòl, e panse ou va twouble anpil.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 Ou va tankou yon moun ki kouche nan mitan lanmè, oswa tankou yon moun ki kouche sou ma batiman.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 “Yo te frape m, men mwen pa t santi anyen! Yo te bat mwen, men mwen pa t konnen sa! Lè m leve, m ap chache pou m kab bwè ankò.”
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
