Pwovèb 22
1 Yon bon non pi bon pase tout richès; e favè Bondye, pase ajan ak lò.
Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
2 Rich la ak malere a mare ansanm; se SENYÈ a ki fè yo tout.
Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
3 Sila ki reflechi, wè mal e kache kò li; men ensanse yo antre ladann e jwenn pinisyon.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Rekonpans pou imilite avèk lakrent SENYÈ a se richès, bon repitasyon, ak lavi.
Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
5 Pikan ak pèlen se nan chemen a pèvès yo; sila ki veye nanm li, va rete lwen yo.
Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
6 Leve yon timoun nan chemen li ta dwe ale, e lè li vin gran, li p ap kite li; menm lè l granmoun, li p ap kite li.
Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
7 Rich yo domine sou pòv yo, e moun ki prete vin esklav a sila k ap bay prè a.
Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
8 Sila ki simen inikite a va rekòlte vanite; e baton kòlè li a va detwi.
Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
9 Sila ki bay ak men louvri va beni; paske li bay manje a malere.
Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
10 Mete moun k ap moke moun yo deyò, e diskisyon an prale tou; wi, konfli ak dezonore moun ap sispann.
Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
11 Sila ki renmen kè ki san tach e ki pale ak gras, va zanmi a wa a.
Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
12 Zye a SENYÈ a konsève konesans; men Li boulvèse pawòl moun malveyan yo.
Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
13 Parese a di: “Gen yon lyon deyò a; m ap mouri nan lari!”
Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
14 Bouch a fanm adiltè a se yon fòs byen fon; sila ke SENYÈ a modi va tonbe ladann.
Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
15 Foli mare nan kè a yon timoun; baton disiplin nan va retire sa mete lwen li.
Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
16 Sila ki oprime malere a pou ogmante tèt li; ni sila k ap fè kado a rich yo, va rive nan povrete.
Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
17 Apiye zòrèy ou pou tande pawòl a saj yo; epi aplike ou a konesans mwen.
Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
18 Paske sa va byen agreyab pou ou si ou kenbe yo anndan ou, pou yo toujou prè sou lèv ou.
Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
19 Pou konfyans ou kapab nan SENYÈ a, mwen te enstwi ou jodi a, menm ou menm nan.
Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
20 Èske mwen pa t ekri ou trant bèl bagay, de konsèy ak konesans yo?
Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
21 Pou fè ou konnen vrè pawòl verite yo, pou ou kab byen reponn sila ki te voye ou a?
Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
22 Pa vòlè malere a paske li pòv, ni kraze aflije nan pòtay la;
Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
23 paske, SENYÈ a va plede ka yo e pran lavi a sila ki vòlè yo.
Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
24 Pa asosye ak yon nonm ki livre a kòlè; oswa ale ak yon moun kolerik,
Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
25 sinon, ou va aprann mès li yo e jwenn yon pèlen pou tèt ou.
Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
26 Pa konte pami sila ki sèvi kon garanti yo, pami sila ki fè sekirite pou dèt yo.
Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
27 Si ou pa gen mwayen pou ou kab peye, poukisa ou ta kite l rale kabann nan sòti anba ou?
Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
28 Pa deplase ansyen bòn ke papa zansèt nou yo te mete a.
Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
29 Èske ou wè yon nonm byen abil nan travay li? Li va kanpe devan wa yo; li p ap oblije kanpe devan nenpòt kalite vye moun.
Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
