Matye 5
1 Lè Jésus te wè foul la, Li te monte sou mòn nan. Lè Li fin chita, disip Li yo te vin kote L.
Și văzând mulțimile, a urcat pe munte; și pe când ședea, discipolii lui au venit la el;
2 Li te louvri bouch Li e te kòmanse enstwi yo konsa:
Și el și-a deschis gura și i-a învățat, spunând:
3 “Beni se sila yo ki malere an espri; paske wayòm syèl la se pou yo.
Binecuvântați sunt cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăția cerului.
4 Beni se sila yo ki soufri doulè akoz gwo pèt; yo va konsole.
Binecuvântați sunt cei ce jelesc, pentru că ei vor fi mângâiați.
5 Beni se sila yo ki enb; yo va resevwa tout latè kòm eritaj.
Binecuvântați sunt cei blânzi, pentru că ei vor moșteni pământul.
6 Beni se sila yo ki grangou avèk swaf pou ladwati; yo va satisfè.
Binecuvântați sunt cei ce flămânzesc și însetează după dreptate, pentru că ei vor fi săturați.
7 Beni se sila yo ki bay mizerikòd; yo va resevwa mizerikòd.
Binecuvântați sunt cei milostivi, pentru că ei vor obține milă.
8 Beni se sila yo ki gen kè pwòp nèt; yo va wè Bondye.
Binecuvântați sunt cei cu inima pură, pentru că ei vor vedea pe Dumnezeu.
9 Beni se sila yo ki fè lapè; yo va rele yo fis Bondye.
Binecuvântați sunt cei ce fac pace, pentru că ei vor fi chemați copiii lui Dumnezeu.
10 Beni se sila yo ki te pèsekite pou ladwati; wayòm syèl la se pou yo.
Binecuvântați sunt cei persecutați pentru dreptate, pentru că a lor este împărăția cerului.
11 “Beni se nou menm lè moun ensilte nou, pèsekite nou e pale san verite tout kalite mal kont nou pou koz a Non Mwen.
Binecuvântați sunteți când, din cauza mea, vă vor ocărî și vă vor persecuta și vor spune orice fel de rău, cu falsitate, împotriva voastră.
12 Rejwi e fè kè nou kontan. Rekonpans nou nan syèl la gran; paske se konsa yo te pèsekite pwofèt ki te avan nou yo.
Bucurați-vă și veseliți-vă peste măsură, pentru că mare este răsplata voastră în cer; fiindcă tot așa i-au persecutat pe profeții care au fost înainte de voi.
13 “Nou se sèl latè; men si sèl la pèdi gou li, kijan pou l fè l rekouvri gou sèl ankò? Li p ap bon ankò sof pou voye jete e pile anba pye moun.
Voi sunteți sarea pământului; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va fi sărată? Nu mai este bună la nimic decât să fie aruncată afară și călcată sub picioarele oamenilor.
14 “Nou se limyè lemonn; yon vil ki plase sou tèt yon mòn pa kapab kache.
Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe deal nu poate fi ascunsă.
15 Ni moun p ap limen yon lanp pou mete li anba yon panyen; men sou yon tab kote li va bay limyè pou tout sila yo ki nan kay la.
Nici nu aprind oamenii candela și o pun sub oboroc, ci pe sfeșnic; și aceasta dă lumină tuturor celor din casă.
16 Kite limyè nou an klere devan tout moun pou yo kapab wè bon zèv nou, e bay glwa a Papa nou ki nan syèl la.
Astfel să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să îl glorifice pe Tatăl vostru care este în cer.
17 “Pa panse ke Mwen te vini pou aboli Lalwa ak pwofèt yo. Mwen pa te vini pou aboli, men pou akonpli.
Să nu gândiți că am venit să distrug legea sau profeții; nu am venit să distrug, ci să împlinesc.
18 Paske vrèman Mwen di nou jiskaske syèl la avèk tè a disparèt, ni yon ti lèt, ni yon ti mak p ap disparèt nan Lalwa a, jiskaske tout bagay fin acheve.
Fiindcă adevărat vă spun: Până cerul și pământul vor trece, o iotă sau o frântură de literă nu va trece nicidecum din lege, până totul va fi împlinit.
19 Pou sa, nenpòt moun ki anile menm youn ki pi piti nan kòmandman sa yo, e bay enstriksyon a lòt pou fè sa, l ap rele pi piti nan wayòm syèl la. Men sila ki kenbe yo e enstwi lòt pou fè yo tou, li va rele pi gran nan wayòm syèl la.
De aceea, oricine va strica una dintre cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni astfel, va fi chemat cel mai mic în împărăția cerului; dar oricine le va împlini și [îi] va învăța pe alții, acela va fi chemat mare în împărăția cerului.
20 Paske m ap di nou ke si ladwati nou pa depase sila a skrib avèk Farizyen yo, nou p ap janm antre nan wayòm syèl la.
Căci vă spun că: Dacă dreptatea voastră nu va întrece dreptatea scribilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în împărăția cerului.
21 Nou konn tande ke tout ansyen yo te di: ‘Nou pa pou touye moun’ e ‘Nenpòt moun ki touye moun ap rann kont devan tribinal’.
Ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu ucizi; și oricine va ucide va fi sub amenințarea judecății.
22 Men Mwen di nou ke nenpòt moun ki fache avèk frè li, ap koupab devan tribinal. Epi nenpòt moun ki di: ‘Raka’ (pou ryen) ap koupab devan tribinal pi wo a, epi sila ki di: ‘enbesil’ ap koupab pou l antre nan lanfè. (Geenna g1067)
Dar eu vă spun că: Oricine este mânios fără motiv pe fratele său, va fi sub amenințarea judecății; și oricine va spune fratelui său: Raca, va fi sub amenințarea consiliului; dar oricine va spune: Nebunule, va fi sub amenințarea focului iadului. (Geenna g1067)
23 “Pou sa, lè ou ap prezante ofrann ou sou lotèl la, e pandan ou la, ou sonje ke frè ou a gen yon bagay kont ou,
De aceea, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 kite ofrann ou an la devan lotèl a e ale fè wout ou. Premyeman, rekonsilye avèk frè ou, e apre vin prezante ofrann ou an.
Lasă-ți darul acolo, înaintea altarului și du-te întâi de te împacă cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25 “Fè zanmi depi nan wout avèk lènmi k ap mennen ou tribinal la, pou li pa livre ou devan jij la, e jij la va livre ou bay otorite pou jete ou nan prizon.
Învoiește-te repede cu potrivnicul tău, pe când ești cu el pe cale; ca nu cumva potrivnicul să te predea judecătorului și judecătorul să te predea executorului și să fii aruncat în închisoare.
26 Anverite Mwen di nou, nou p ap soti la jiskaske nou peye dènye santim nan.”
Adevărat îți spun: Nu vei ieși nicidecum de acolo, până nu vei plăti cel din urmă bănuț.
27 “Nou konn tande ke yo te di: ‘Nou pa pou fè adiltè’;
Ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu comiți adulter;
28 men Mwen di nou ke nenpòt moun ki gade yon fanm avèk lanvi pou li, gen tan fè adiltè avèk li deja nan kè l.
Dar eu vă spun că: Oricine se uită la o femeie pentru a o pofti, a comis deja adulter cu ea în inima lui.
29 “Konsa, si zye dwat ou fè ou tonbe, rache li e jete li lwen ou. Paske li pi bon pou pèdi yon manm nan kò ou, pase pou kite tout kò ou jete nan lanfè. (Geenna g1067)
Și dacă ochiul tău cel drept te poticnește, scoate-l și aruncă-l de la tine; fiindcă îți este de folos să piară unul dintre membrele tale și să nu fie aruncat tot trupul tău în iad. (Geenna g1067)
30 Si men dwat ou fè ou tonbe, koupe li e jete li lwen ou. Paske li pi bon pou yon pati nan kò ou ta pèdi olye pou tout kò ou ta ale nan lanfè.” (Geenna g1067)
Și dacă mâna ta cea dreaptă te poticnește, taie-o și arunc-o de la tine; fiindcă îți este de folos să piară unul dintre membrele tale și să nu fie aruncat tot trupul tău în iad. (Geenna g1067)
31 “Epi yo te konn di: ‘Nenpòt moun ki voye madanm li ale; kite li bay li yon sètifika divòs pou voye l ale.’
S-a spus că: Oricine va divorța de soția lui, să îi dea o carte de despărțire.
32 Men Mwen di nou ke nenpòt moun ki voye madanm li ale, sof pou enfidelite, fè l komèt adiltè, e nenpòt moun ki marye avèk yon fanm divòse fè adiltè.
Dar eu vă spun: Oricine va divorța de soția lui, exceptând cauza curviei, o face să comită adulter; și oricine se va căsători cu cea care este divorțată, comite adulter.
33 “Ankò, nou konn tande yo te di a lansyen yo: ‘Nou pa pou fè fo sèman, men nou gen pou akonpli tout sa ke nou sèmante a Bondye’.
Din nou, ați auzit că s-a spus de către cei din vechime: Să nu juri fals, ci împlinește jurămintele tale față de Domnul;
34 Men Mwen di nou: Pa sèmante menm, ni pa syèl la, paske se twòn Bondye li ye;
Dar eu vă spun: Nu jurați niciodată; nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu;
35 ni pa tè a, paske se kote Li mete pye Li, ni pa Jérusalem, paske se Gran Vil a Gran Wa a.
Nici pe pământ, pentru că este sprijinul picioarelor lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
36 Ni nou pa pou sèmante sou tèt nou paske nou pa kapab fè menm yon grenn cheve vin blan, ni nwa.
Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face un singur păr alb sau negru.
37 Men kite pawòl nou sèlman ‘wi’ pou ‘wi’ e ‘non’ pou ‘non’. Nenpòt bagay ki depase sa yo soti nan mèt mechanste a.
Dar cuvântul vostru să fie: Da, da; nu, nu; dar ce este mai mult decât acestea vine din rău.
38 “Nou konn tande ke yo konn di: ‘Zye pou zye e dan pou dan’;
Ați auzit că s-a spus: Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.
39 men Mwen di nou: Pa reziste a sila ki mechan an, men si nenpòt moun frape nou bò figi dwat nou, vire bay li lòt la tou.
Dar eu vă spun: Nu vă împotriviți celor ce vă fac rău; ci oricui te va lovi peste obrazul tău drept, întoarce-i și pe celălalt.
40 Si nenpòt moun vle fè pwosè kont nou pou l pran chemiz nou, bay li palto a tou.
Și dacă vreunul voiește să meargă la judecată cu tine și să îți ia cămașa, lasă-i și haina.
41 Nenpòt moun ki fòse nou pou mache yon kilomèt avèk li, fè de kilomèt.
Și cu cel ce te va constrânge să mergi o milă, mergi cu el două.
42 Bay a sila ki mande nou an, e pa vire do bay sila ki vle prete nan men nou an.
Celui ce îți cere, dă-i; și celui ce voiește să se împrumute de la tine, nu îi întoarce spatele.
43 “Nou konn tande ke yo di: ‘Renmen vwazen nou, e rayi lènmi nou.’
Ați auzit că s-a spus: Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe dușmanul tău.
44 Men Mwen di nou: Renmen lènmi nou yo e priye pou sila ki pèsekite nou yo,
Dar eu vă spun: Iubiți pe dușmanii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă folosesc cu dispreț și vă persecută;
45 pou nou kapab fis a Papa nou ki nan syèl la. Paske Li fè solèy Li leve sou mechan yo, ak bon yo, e voye lapli sou sila ki dwat yo, ak sila ki pa dwat yo.
Ca să fiți copiii Tatălui vostru care este în cer, pentru că el face să răsară soarele său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 “Paske si nou renmen sila ki renmen nou yo, ki rekonpans nou ka resevwa? Èske kolektè kontribisyon yo pa fè menm bagay la tou?
Fiindcă, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Nu fac și vameșii la fel?
47 Epi si nou salye frè nou yo sèlman, kisa nou fè plis ke lòt moun yo? Èske payen yo pa fè menm bagay la tou?
Și dacă salutați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult decât alții? Nu fac și vameșii astfel?
48 Pou sa, nou dwe pafè menm jan ke Papa nou ki nan syèl la pafè.”
De aceea fiți desăvârșiți, chiar așa cum Tatăl vostru din cer este desăvârșit.
