Jòb 39
1 “Èske ou konnen lè kabrit mòn yo fè pitit? Èske ou konn wè lè sèf yo metba?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Èske ou kab kontwole mwa ke yo rete plenn yo, oswa èske ou konnen lè yo fè pitit?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Yo bese a jenou, yo pouse fè pitit yo parèt, yo fòse fè doulè yo fini nèt.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Pitit yo vin fò, yo grandi nan chan lib; yo ale e yo pa retounen kote yo.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 “Se kilès ki te fè bourik mawon yo vin lib? Epi kilès ki te lache kòd ki te mare sou bourik kous la,
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 ke Mwen te bay savann nan kon abitasyon li, ak tè sale a kon kote pou l rete a?
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 Li pa bay valè a zen lavil la; kri a chofè yo, li pa okipe yo.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 Li chache nan tout mòn yo pou manje l e chache jwenn tout sa ki vèt.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 “Èske bèf mawon va dakò pou sèvi ou, oswa èske l ap pase nwit lan devan manjwa ou?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Èske ou kab mare bèf mawon a ak kòd pou l rete nan ranp li, oswa èske l ap boulvèse jaden an dèyè w?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Èske ou va fè l konfyans akoz gran fòs li, e kite l responsab travay ou?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Èske ou va mete lafwa ou nan li pou li pote semans lakay, o ranmase seryel sou glasi vannen an?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 “Zèl a otrich yo bat anlè ak gran jwa, men èske se plimaj lanmou?
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 Veye byen, li abandone pwòp ze li yo sou latè a pou yo ka chofe yo nan pousyè,
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 Li bliye yon grenn pye ka kraze yo, oswa yon bèt sovaj kab foule yo.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 Li maltrete pitit li yo ak mechanste, konsi yo pa t pou li; menm si tout travay li ta an ven, sa pa regade l;
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 Akoz Bondye te fè li bliye sajès li, e pa t bay li yon pòsyon bon konprann.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 Lè l leve kò l anlè, li giyonnen cheval la ak chevalye a.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Èske se ou ki te bay cheval la fòs? Èske ou te abiye kou li ak krenyen?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 Èske ou fè l vòltije tankou yon krikèt? Gran souf ki sòti nan nen l byen etonnan.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 Pye li fouye tè a nan vale a, e li kontan fòs li. Li sòti parèt pou rankontre zam yo.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 Li ri sou danje, ni li pa gen lakrent. Li pa vire fè bak devan nepe;
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 fouwo soukwe akote l, lans k ap briye a, ak gwo frenn nan.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 Byen anraje e tranblan, li fè kous sou tè a, e li p ap kanpe lè vwa twonpèt la sone.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Depi twonpèt la sone li di: ‘Aha!’ Soti lwen, li pran sant batay la, tonnè a kapitèn yo ak kri gè a.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Èske se pa bon konprann ou ke malfini an konn vole anlè, avèk zèl li lonje vè sid?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Èske se pa kòmand pa ou ke èg la monte wo pou fè nich li nan wotè?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 Anwo sou falèz la, li rete e fè abitasyon li, sou kwen wòch yon kote ki pa kab pwoche.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Se la li veye manje li; zye li wè l soti lwen.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Pitit li yo, anplis, konn souse san; epi kote mò yo ye; se la li ye.”
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
