Jòb 28
1 Anverite, gen yon min pou ajan e yon plas pou rafine lò.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Fè retire nan pousyè a e kwiv la fonn soti nan wòch la.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 Lòm fè tenèb la pati, e rive jis nan dènye limit lan. Li chache twouve wòch kap kache a, ak nan pwofon fènwa.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Li fouye yon twou fon byen lwen kote moun rete, kote ki bliye nèt pa pye moun. Konsa, yo pandye, yo balanse byen lwen limanite.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 Pou tè a, depi nan li, manje sòti, men anba, li boulvèse tankou dife.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 Wòch li se sous a pyè safi yo. Epi nan pousyè li, genyen lò.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 Chemen li pa rekonèt pa koukou, ni zye grigri pa janm wè l.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 Bèt pi fewòs yo pa mache la, ni lyon pa pase sou li.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 Li mete men li sou wòch silèks la. Li chavire mòn yo soti nan baz yo.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 Li kreve kanal ki pase nan wòch yo, e zye li wè tout sa ki presye.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 Li bouche flèv yo pou dlo pa koule e sa ki kache yo, li fè yo parèt nan limyè.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 “Men se kibò yo twouve sajès? Epi kibò yo jwenn sajès la?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 Lòm pa konnen valè li, ni valè li pa kab twouve nan peyi moun vivan yo.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 Labim nan di: “Li pa nan mwen”. Lanmè a di: ‘Li pa bò kote m’.
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Lò pi pa egal ak valè l, ni ajan pa kab peze kon pri li.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 Valè li pa kab konpare ak lò Ophir, oswa oniks presye, oswa safì.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Ni lò ni vit pa egal avè l, ni li pa kab fè echanj pou bagay ki fèt an lò fen.
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 Koray ak kristal, bliye sa nèt. Posede sajès se pi wo ke pèl.
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 Topaz a Éthiopie a pa kab konpare avè l; ni li pa kab valorize an lò pi.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 E byen, se kibò sajès la sòti? Epi kibò anplasman bon konprann nan ye?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 Konsa, li kache a zye de tout èt vivan yo e kache menm a zwazo syèl yo.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Labim nan ak lanmò a pale: ‘Ak zòrèy nou, nou konn tande rapò bagay sa a.’
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 Bondye konprann chemen li e Li konnen plas li.
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 “Paske Li chache jis rive nan dènye pwent latè e wè tout bagay anba syèl yo.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 Lè L te bay pwa a van an e te divize dlo yo pa mezi,
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 Lè L te etabli yon limit pou lapli e yon chemen pou kout eklè,
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 Li te wè l e Li te deklare li. Li te etabli li e anplis, Li te konprann bout li.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 Konsa, a lòm Li te di: ‘Gade byen, lakrent Senyè a, se sa ki sajès; epi kite mal, se sa ki bon konprann.’”
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
