Jenèz 45
1 Alò, Joseph pa t kapab kontwole emosyon li devan tout moun sa yo ki te kanpe akote li yo. Li te kriye: “Fè tout moun kite mwen.” Konsa pa t gen pèsòn avèk li lè Joseph te revele li menm a frè l yo.
Atunci Iosif nu s-a putut stăpâni înaintea tuturor celor ce stăteau lângă el şi a strigat: Scoateţi afară pe fiecare bărbat de la mine. Şi nu a stat niciun bărbat cu el în timp ce Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi.
2 Li te kriye tèlman fò ke Ejipsyen yo te tande l. Menm lakay Farawon te tande l.
Şi a plâns, ridicând vocea; şi egiptenii şi casa lui Faraon au auzit.
3 Alò, Joseph te di a frè li yo: “Mwen se Joseph! Èske papa m toujou vivan?” Men frè l yo pa t kapab reponn li, paske yo te plen de gwo perèz akoz prezans li.
Şi Iosif a spus fraţilor săi: Eu sunt Iosif, mai trăieşte tatăl meu? Şi fraţii lui nu au putut să îi răspundă pentru că au fost tulburaţi de prezenţa lui.
4 Alò, Joseph te di a frè li yo: “Souple, vin pi pre m.” Epi yo te vin pi pre. Li te di: “Mwen se frè nou, Joseph, ke nou te vann pou ale an Egypte la.
Şi Iosif a spus fraţilor săi: Apropiaţi-vă de mine, vă rog. Şi s-au apropiat. Iar el a spus: Eu sunt Iosif, fratele vostru, pe care l-aţi vândut în Egipt.
5 Alò, pinga nou tris ni fache avèk pwòp tèt nou, akoz ke nou te vann mwen isit la, paske Bondye te voye m avan nou pou prezève lavi nou.
Acum pentru aceasta nu fiţi îndureraţi, nici mânioşi pe voi înşivă, că m-aţi vândut aici; căci Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a păstra viaţa.
6 Paske gwo grangou a te nan peyi sa pou dezane sa yo, e gen senk an toujou ki p ap gen ni raboure tè ni rekòlt.
Pentru că în aceşti doi ani a fost foametea în ţară; şi mai sunt cinci ani, în care nu va fi nici arat nici secerat.
7 Bondye te voye m devan nou pou prezève yon retay sou latè, e pou kenbe nou vivan pa yon gwo delivrans.
Şi Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra o posteritate pe pământ şi pentru a vă salva vieţile printr-o mare eliberare.
8 “Alò, pou sa, se pa te nou ki te voye m isit la, men Bondye. Li te fè m yon papa pou Farawon, mèt pou tout lakay li, e gouvènè sou tout peyi Égypte la.
Aşa că acum nu voi sunteţi cei ce m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; şi m-a făcut un tată lui Faraon şi domn a toată casa lui şi un stăpân peste toată ţara Egiptului.
9 “Fè vit, monte vè papa m pou di l: ‘Se konsa ke fis ou a, Joseph pale: “Bondye gen tan fè m mèt pou tout Égypte la. Fè vit, vin desann kote mwen, e pa mize.”
Grăbiţi-vă şi urcaţi la tatăl meu şi spuneţi-i: Astfel spune fiul tău, Iosif: Dumnezeu m-a făcut domn a tot Egiptul; coboară la mine, nu întârzia;
10 Nou va viv nan peyi Gosen an, e nou va pre mwen, nou menm avèk pitit nou yo, pitit a pitit nou yo, bann mouton nou yo, avèk twoupo nou yo, ak tout sa ke nou genyen.’”
Şi vei locui în ţinutul Gosen şi vei fi aproape de mine, tu şi copiii tăi şi copiii copiilor tăi şi turmele tale şi cirezile tale şi tot ce ai;
11 La, mwen va osi fè pwovizyon pou nou, paske toujou ap gen senk ane ak gwo grangou e nou menm avèk lakay nou ak tout sa nou genyen ta kapab vin megri.
Şi acolo te voi hrăni, pentru că sunt încă cinci ani de foamete; ca nu cumva tu şi casa ta şi tot ce ai, să ajungă la sărăcie.
12 Gade byen, zye nou wè, e zye a frè m nan Benjamin wè, ke se pwòp bouch mwen k ap pale ak nou.
Şi, iată, ochii voştri şi ochii lui Beniamin, fratele meu, văd că aceasta este gura mea care vă vorbeşte.
13 Koulye a nou gen pou di papa m tout richès mwen gen an Égypte, ak tout sa nou te wè. Nou gen pou prese mennen papa m desann isit la.”
Şi să spuneţi tatălui meu despre toată gloria mea în Egipt şi despre tot ce aţi văzut; şi grăbiţi-vă şi coborâţi pe tatăl meu aici.
14 Konsa, li te tonbe nan kou a frè l, Benjamin, e li te kriye nan kou li.
Şi a căzut pe gâtul fratelui său Beniamin şi a plâns; şi Beniamin a plâns pe gâtul său.
15 Li te bo tout frè li yo, li te kriye sou yo, e apre frè l yo te pale avèk li.
Mai mult, a sărutat pe toţi fraţii săi şi a plâns asupra lor; şi după aceea fraţii săi au vorbit cu el.
16 Alò, lè nouvèl la te tande kote lakay Farawon, ke frè Joseph yo te vini, sa te fè Farawon kontan, ni sèvitè li yo.
Şi vestea despre aceasta s-a auzit în casa lui Faraon, spunând: Fraţii lui Iosif au venit; şi aceasta i-a plăcut mult lui Faraon şi servitorilor săi.
17 Epi Farawon te di a Joseph: “Pale a frè ou yo, ‘Men sa pou fè; chaje bèt nou pou ale nan peyi Canaan.
Şi Faraon i-a spus lui Iosif: Spune fraţilor tăi: Aceasta să faceţi voi: încărcaţi-vă vitele şi mergeţi, duceţi-vă în ţara lui Canaan;
18 Pran papa ou avèk fanmi nou yo, e vini kote mwen, mwen va bannou pi bon tè an Égypte yo, e nou va manje tout grès tè a.’”
Şi luaţi pe tatăl vostru şi casele voastre şi veniţi la mine; şi vă voi da bunătatea ţării Egiptului şi veţi mânca grăsimea ţării.
19 “Koulye a mwen pase lòd: ‘Fè sa: pran cha ki sòti an Égypte yo pou pitit nou yo ak madanm nou yo, e mennen papa nou vini.
Acum ţie îţi este poruncit, aceasta să faceţi: luaţi care din ţara Egiptului pentru micuţii voştri şi pentru soţiile voastre şi aduceţi pe tatăl vostru şi veniţi.
20 Pa okipe nou de byen nou yo, paske tout sa ki pi bon nan tout peyi Égypte la se pou nou.’”
De asemenea nu luaţi aminte la lucrurile voastre; căci bunătatea a toată ţara Egiptului este a voastră.
21 Alò, fis Israël yo te fè sa. Epi Joseph te bay yo cha yo selon kòmann Farawon an, e li te bay yo pwovizyon pou vwayaj la.
Şi copiii lui Israel au făcut astfel; şi Iosif le-a dat care, conform poruncii lui Faraon, şi le-a dat provizii pentru drum.
22 A yo chak, li te bay echanj abiman, men a Benjamin li te bay twa san pyès an ajan, ak senk echanj abiman.
Tuturor el le-a dat, fiecărui bărbat, schimburi de haine; dar lui Beniamin i-a dat trei sute de arginţi şi cinci schimburi de haine.
23 A papa li, li te voye kòm swivan: dis bourik chaje avèk pi bon bagay Égypte kab pwodwi, dis bourik femèl chaje avèk sereyal ak pen, ak nouriti pou papa l nan vwayaj la.
Şi tatălui său i-a trimis în felul acesta: zece măgari încărcaţi cu lucrurile bune ale Egiptului şi zece măgăriţe încărcate cu grâne şi pâine şi mâncare pentru tatăl său pentru drum.
24 Konsa, li te voye frè li yo pati, e pandan yo t ap sòti, li te di yo: “Pa goumen nan vwayaj la.”
Aşa că el a trimis pe fraţii săi, iar ei au plecat; şi le-a spus: Vedeţi să nu vă certaţi pe drum.
25 Alò yo te kite Égypte monte, e yo te vini nan peyi Canaan kote papa yo, Jacob.
Şi au urcat din Egipt şi au venit în ţara lui Canaan la Iacob, tatăl lor,
26 Yo te pale li, e yo te di li konsa: “Joseph toujou vivan! Vrèman, li se Gouvènè tout peyi Égypte la!” Men kè Jacob te febli. Li pa t kwè yo.
Şi i-au istorisit, spunând: Iosif este încă în viaţă şi este guvernator peste toată ţara Egiptului. Şi inima lui Iacob s-a oprit, pentru că nu i-a crezut.
27 Yo te di li tout pawòl ke Joseph te pale yo. Men lè li te wè cha yo ke Joseph te voye pou mennen li an, lespri papa yo, Jacob, te remonte.
Iar ei i-au spus toate cuvintele lui Iosif, pe care le spusese către ei; şi când a văzut carele pe care Iosif le-a trimis să îl ducă, duhul lui Iacob, tatăl lor, a reînviat;
28 Alò, Israël te di: “Sa sifi! Fis mwen an, Joseph toujou ap viv. M ap prale wè l avan ke m mouri.”
Şi Israel a spus: Este de ajuns; Iosif, fiul meu, este încă în viaţă; voi merge şi îl voi vedea înainte să mor.
