2 Istwa 1

1 Alò Salomon, fis a David la te etabli li menm byen solid sou wayòm li an. SENYÈ a, Bondye li a, te avèk li e Li te egzalte li anpil.

Și Solomon, fiul lui David, s-a întărit în împărăția sa, DOMNUL Dumnezeul lui a fost cu el și l-a preamărit peste măsură.

2 Salomon te pale a tout Israël, a kòmandan a dè milye yo e dè santèn yo, a jij yo e tout moun nan sila ki t ap dirije nan tout Israël yo, chèf lakay zansèt pa yo.

Atunci Solomon a vorbit întregului Israel, căpeteniilor peste mii și peste sute și judecătorilor și fiecărui guvernator în tot Israelul, mai marilor dintre părinți.

3 Konsa, Salomon avèk tout asanble a avèk li menm te monte nan wo plas ki te Gabaon an; paske tant asanble a Bondye ke Moïse, sèvitè SENYÈ a, te fè nan dezè a, te la.

Astfel Solomon și toată adunarea cu el, au mers la înălțimea care era la Gabaon, fiindcă acolo era tabernacolul întâlnirii lui Dumnezeu, pe care Moise, servitorul DOMNULUI, îl făcuse în pustiu.

4 Sepandan, David te gen tan mennen fè monte lach Bondye a soti Kirjath-Jearim nan plas li te prepare pou li. Paske li te fè monte yon tant pou li Jérusalem.

Dar chivotul lui Dumnezeu l-a adus David de la Chiriat-Iearim la locul pregătit de David pentru el, căci a înălțat un cort pentru el la Ierusalim.

5 Alò, lotèl an bwonz ke Betsaleel, fis a Uri a, te fè a te la devan tabènak SENYÈ a, e Salomon avèk asanble a te chache jwenn li.

Mai mult, altarul de aramă, pe care Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, îl făcuse, l-a pus înaintea tabernacolului DOMNULUI; și Solomon și adunarea l-a cercetat.

6 Salomon te monte la devan SENYÈ a kote lotèl an bwonz nan tant asanble a, e li te ofri yon mil ofrann brile sou li.

Și Solomon s-a urcat acolo la altarul de aramă înaintea DOMNULUI, care era la tabernacolul întâlnirii, și a oferit o mie de ofrande arse pe el.

7 Nan lannwit, Bondye te parèt a Salomon. Li te di l: “Mande M sa pou M ta ba ou.”

În acea noapte Dumnezeu i s-a arătat lui Solomon și i-a spus: Cere ce dorești să îți dau.

8 Salomon te reponn a Bondye: “Ou te aji avèk papa m David avèk anpil lanmou dous, e Ou te fè m wa nan plas li.

Și Solomon i-a spus lui Dumnezeu: Ai arătat mare milă tatălui meu David, și m-ai făcut să domnesc în locul lui.

9 Koulye a, O SENYÈ Bondye, Sa Ou te pwomèt a papa m nan, David, akonpli. Paske Ou te fè m wa sou yon pèp ki gran an kantite tankou pousyè latè.

Și, DOAMNE Dumnezeule, să fie întemeiată, promisiunea ta către David, căci m-ai făcut împărat peste un popor numeros ca țărâna pământului.

10 Koulye a, ban mwen sajès avèk konesans, pou m kab antre sòti devan pèp sa a, paske se kilès ki kab gouvène gran pèp Ou sa a?”

Dă-mi acum înțelepciune și cunoaștere, ca să ies și să intru înaintea acestui popor, fiindcă cine poate judeca acest popor al tău, care este atât de mare?

11 Bondye te di a Salomon: “Akoz ou te gen sa nan tèt ou e ou pa t mande richès, ni byen, ni lonè, ni lavi a sila ki rayi ou yo, ni ou pa t menm mande pou yon vi long, men ou te mande pou kont ou sajès pou ou ta kab gouvène pèp Mwen an, sou sila Mwen te fè ou wa a,

Și Dumnezeu i-a spus lui Solomon: Deoarece aceasta a fost în inima ta și nu ai cerut bogății, avere, sau onoare, nici viața dușmanilor tăi, nici nu ai cerut viață lungă, ci ai cerut înțelepciune și cunoaștere pentru tine însuți, ca să judeci poporul meu, peste care te-am făcut împărat;

12 sajès avèk konesans gen tan bay a ou menm. Epi Mwen va ba ou richès avèk byen, avèk lonè, tankou okenn nan wa avan ou yo pa t janmen genyen, ni sila ki va swiv ou yo.”

Înțelepciune și cunoaștere îți este dăruită; și îți voi da bogății și avere și onoare, așa cum nu au avut niciunul dintre împărații care au fost înaintea ta, nici nu va avea la fel vreunul după tine.

13 Konsa, Salomon te sòti nan kote wo ki te Gabaon an, li te soti nan tant asanble a, pou rive Jérusalem; e li te renye sou tout Israël.

Atunci Solomon a venit de la înălțimea care era la Gabaon, de dinaintea tabernacolului întâlnirii, la Ierusalim; și a domnit peste Israel.

14 Salomon te vin gen cha avèk chevalye. Li te gen mil-kat-san cha avèk douz-mil chevalye e li te estasyone yo nan vil cha yo epi ak wa a nan Jérusalem.

Și Solomon a adunat care și călăreți; și a avut o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile pentru care și cu împăratul, la Ierusalim.

15 Wa a te fè ajan avèk lò vin an kantite Jérusalem, menm jan avèk wòch, e li te fè bwa sèd vin anpil tankou bwa sikomò nan ba plèn nan.

Și împăratul a făcut argintul și aurul la Ierusalim la fel ca pietrele, și cedrii i-a făcut ca pe sicomorii care sunt în vale, din abundență.

16 Cheval Salomon yo te enpòte soti an Égypte ak Kue. Komèsan a wa yo te achte yo nan Kue.

Și Solomon a avut cai aduși din Egipt și in împletit, comercianții împăratului primeau inul împletit cu un preț.

17 Yo te enpòte cha yo soti an Égypte pou sis-san sik ajan chak, cheval yo pou san-senkant chak, e pa menm mwayen an, yo te fè distribisyon a tout wa Etyen yo avèk wa Siryen yo.

Și au mers și au adus din Egipt un car pentru șase sute de șekeli de argint și un cal pentru o sută cincizeci; și astfel au adus ei cai pentru toți împărații hitiților și pentru împărații Siriei, prin mijloacele lor.