1 Samyèl 18
1 Alò, li te vin rive ke lè li te fin pale avèk Saül, ke nanm Jonathan te vin atache a nanm David, e Jonathan te renmen li tankou pwòp tèt li.
Și s-a întâmplat, după ce a terminat el de vorbit cu Saul, că sufletul lui Ionatan s-a legat de sufletul lui David, și Ionatan l-a iubit ca pe sufletul său.
2 Saül te pran li nèt nan jou sa a e pa t kite li retounen lakay papa l.
Și Saul l-a luat în acea zi și nu l-a mai lăsat să meargă acasă la casa tatălui său.
3 Epi Jonathan te fè yon akò avèk David akoz li te renmen li tankou pwòp tèt li.
Atunci Ionatan și David au făcut un legământ, pentru că îl iubea ca pe sufletul său.
4 Jonathan te retire manto ki te sou li a e te bay David li, ansanm avèk pwotèj li, menm ak nepe li, banza li, avèk sentiwon li.
Și Ionatan și-a dezbrăcat roba care era pe el și i-a dat-o lui David, și hainele sale, până și sabia sa și arcul său și brâul său.
5 Konsa, David te ale nan nenpòt kote Saül te voye li a, e te byen reyisi. Epi Saül te mete li chèf sou tout mesye lagè yo. Li te fè kè kontan nan zye a tout pèp la, e anplis, nan zye a sèvitè Saül yo.
Și David ieșea oriunde îl trimitea Saul și se purta cu înțelepciune; și Saul l-a pus peste bărbații de război și era bine primit înaintea ochilor întregului popor și de asemenea înaintea ochilor servitorilor lui Saul.
6 Li te vin rive ke pandan yo t ap vini, lè David te retounen soti touye Filisten an, ke fanm yo te sòti nan tout vil an Israël yo. Yo t ap chante ak danse pou rankontre Wa Saül, avèk tanbouren, kè kontan ak enstriman mizik.
Și s-a întâmplat, pe când veneau ei, când se întorcea David de la măcelul filisteanului, că femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel cântând și dansând, ca să îl întâlnească pe împăratul Saul cu tamburine, cu bucurie și cu instrumente muzicale.
7 Fanm yo te chante pandan yo t ap jwe. Yo t ap di: “Saül te touye dè milye pa li menm e David dè di-milye pa li menm.”
Și femeile își răspundeau una alteia cântând și zicând: Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.
8 Alò, Saül te vin byen fache, paske pawòl sa a te fè l pa kontan. Li te di: “Yo te bay David dè di-milye; men a mwen menm, yo te bay dè milye. Alò kisa anplis li kapab genyen, sof ke wayòm nan?”
Și Saul s-a înfuriat foarte tare și această spusă nu i-a plăcut, și a spus: I-au atribuit lui David zeci de mii și mie mi-au atribuit numai mii; și ce mai poate avea, decât împărăția?
9 Depi nan jou sa a, Saül te veye David de prè.
Și Saul a privit cu ochi răi pe David începând din acea zi.
10 Nan jou aprè a, yon move lespri ki sòti nan Bondye te vini sou Saül avèk pwisans. Li te fè pwofesi nan mitan kay la. David, kòm abitid li jou an jou, t ap jwe ap la avèk men li. Saul te gen yon lans nan men l.
Și s-a întâmplat, a doua zi, că un duh rău de la Dumnezeu a venit peste Saul și el profețea în mijlocul casei sale; și David cânta cu mâna sa, precum alte dăți; și Saul avea o suliță în mână.
11 Li te voye lans lan, paske li t ap di: “Mwen va kloure David sou mi an.” David te chape nan prezans li menm de fwa.
Și Saul a aruncat sulița, pentru că a spus: Voi pironi pe David chiar de perete. Și David s-a ferit dinaintea lui de două ori.
12 Alò Saül te pè David, paske SENYÈ a te avèk li; men Li te fin kite Saül.
Și Saul s-a temut de David, pentru că DOMNUL era cu el și se depărtase de Saul.
13 Pou sa Saül te retire David devan prezans li. Li te apwente li kòm kòmandan a yon mil lòm. Konsa li te sòti e antre devan pèp la.
De aceea Saul l-a îndepărtat de la el și l-a făcut căpetenia sa peste o mie; și el a ieșit și a intrat înaintea poporului.
14 David t ap reyisi nan tout chemen li yo, paske SENYÈ a te avèk li.
Și David s-a purtat cu înțelepciune în toate căile sale; și DOMNUL era cu el.
15 Lè Saül te wè ke li te byen reyisi konsa, li te vin gen gwo perèz li.
De aceea când Saul a văzut că se purta foarte înțelept, s-a temut de el.
16 Men tout Israël avèk Juda te renmen li nèt e li te sòti e antre devan yo.
Dar tot Israelul și Iuda iubeau pe David, pentru că ieșea și intra înaintea lor.
17 Alò, Saül te di a David: “Men pi gran fi mwen an, Mérab. Mwen va ba ou li kòm madanm. Sèlman, rete vanyan pou mwen e mennen batay pou SENYÈ a.” Paske Saül t ap di a tèt li: “Mwen p ap kapab leve men kont li, men kite men Filisten yo vin kont li.”
Și Saul i-a spus lui David: Iată, pe Merab, fiica mea cea mai mare; pe ea ți-o voi da de soție; numai fii viteaz pentru mine și luptă bătăliile DOMNULUI. Fiindcă Saul spunea: Să nu fie mâna mea asupra lui, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.
18 Men David te di a Saül: “Kilès mwen ye e kisa lavi mwen ye, oswa fanmi a papa m an Israël ye, pou mwen ta devni bofis a wa a?”
Și David i-a spus lui Saul: Cine sunt eu? Și ce este viața mea, sau familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginere împăratului?
19 Konsa, li te vin rive ke nan moman a Mérab, fi a Saül la te dwe bay a David la, li te vin bay a Adriel, Meolayit la, kòm madanm.
Dar s-a întâmplat la timpul când Merab, fiica lui Saul, trebuia să fie dată lui David, că ea a fost dată lui Adriel din Mehola de soție.
20 Alò, Mical, pitit a Saül la, te renmen David. Lè yo te pale sa a Saül, bagay la te agreyab a li menm.
Și Mical, fiica lui Saul, îl iubea pe David; și i-au spus lui Saul și lucrul acesta i-a plăcut.
21 Saül te di a li menm: “Mwen va ba li fi a pou li kab devni yon pyèj pou li e pou men Filisten yo kapab vin kont li.” Pou sa, Saül te pale David, “Pou yon dezyèm fwa, ou gen dwa devni bofis mwen jodi a.”
Și Saul a spus: I-o voi da, ca ea să îi fie o cursă și ca mâna filistenilor să fie asupra lui. De aceea Saul i-a spus lui David: Astăzi îmi vei fi ginere prin una din cele două.
22 Alò, Saül te kòmande sèvitè li yo: “Pale avèk David an sekrè e di: ‘Gade byen, wa a trè kontan avèk ou e tout sèvitè li yo renmen ou anpil. Alò, pou sa a, vin bofis a wa a.’”
Și Saul a poruncit servitorilor săi, spunând: Vorbiți îndeaproape cu David în secret și spuneți: Iată, împăratul găsește plăcere în tine și toți servitorii săi te iubesc; de aceea acum, fii ginerele împăratului.
23 Konsa, sèvitè a Saül yo te pale pawòl sa yo a David. Men David te di: “Èske sa se yon ti bagay pou vin bofis a wa a, akoz mwen menm se yon nonm pòv e san pwa?”
Și servitorii lui Saul au vorbit aceste cuvinte la urechile lui David. Și David a spus: Vi se pare un lucru ușor să fii ginerele împăratului, văzând că eu sunt un om sărac și puțin prețuit?
24 Sèvitè a Saül yo te bay rapò a a li menm selon pawòl ke David te pale yo.
Și servitorii lui Saul i-au spus, zicând: În acest fel a vorbit David.
25 Alò, Saül te di: “Konsa ou va pale David: ‘Wa a pa bezwen okenn kòb kòm dwa maryaj, sof ke yon santèn prepuce yo ki sòti nan Filisten yo, pou egzekite vanjans sou lènmi a wa yo.’” Alò, Saül te fè plan pou fè David tonbe pa men a Filisten yo.
Și Saul a spus: Astfel să îi spuneți lui David: Împăratul nu dorește zestre, ci o sută de prepuțuri ale filistenilor, ca să fie răzbunat de dușmanii împăratului. Dar Saul gândea să îl facă pe David să cadă prin mâna filistenilor.
26 Lè sèvitè li yo te pale David pawòl sa yo, sa te fè David kontan pou vini bofis a wa a. Avan jou yo te fini,
Și după ce servitorii săi au spus lui David aceste cuvinte, a plăcut mult lui David să fie ginerele împăratului; și zilele nu trecuseră.
27 David ak mesye pa li yo te ale. Yo te frape fè desann de-san lòm pami Filisten yo. Alò, David te mennen prepuce pa yo e yo te bay yo an tout a wa a, pou li ta kapab vin bofis a wa a. Konsa Saül te ba li Mical kòm madanm li.
De aceea David s-a ridicat și a mers, el și oamenii săi, și a ucis dintre filisteni două sute de bărbați; și David a adus prepuțurile lor și le-a dat împăratului în număr deplin, ca să fie ginerele împăratului. Și Saul i-a dat pe Mical, fiica sa, de soție.
28 Lè Saül te wè e te konnen ke SENYÈ a te avèk David, e ke Mical, fi a Saül la, te renmen li,
Și Saul a văzut și a știut că DOMNUL era cu David și că Mical, fiica lui Saul, îl iubea.
29 li te pè David menm plis. Konsa Saül te lènmi a David ale nèt.
Și Saul s-a temut și mai mult de David; și Saul a devenit continuu dușmanul lui David.
30 Epi kòmandan Filisten yo te sòti pou fè batay. Konsa, li vin rive chak fwa yo sòti, ke David te aji avèk plis sajès ke tout sèvitè a Saül yo. Akoz sa, non li te vin respekte anpil.
Atunci prinții filistenilor au ieșit să prade; și s-a întâmplat, după ce ei au ieșit, că David se purta mai înțelept decât toți servitorii lui Saul, astfel încât numele său era foarte prețuit.
