Pwovèb 21
1 Seyè a dirije lespri yon wa, menm jan li dirije yon kouran dlo nan kannal. Li mennen l' kote li vle.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Lèzòm mete nan lide yo tou sa y'ap fè dwat. Men, pa bliye, se Seyè a k'ap jije sa ki nan kè yo.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Fè sa ki dwat. Pa nan patipri. Sa fè Seyè a plezi pi plis pase bèt ou ta touye pou li.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Fè awogans, gonfle lestonmak yo sou moun, se sa ase mechan yo ap chache fè. Tou sa se peche.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Lè ou pran san ou pou ou travay, tou sa w'ap fè ap ba ou benefis. Men, lè ou twò prese, ou p'ap janm gen anyen.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Moun k'ap mache bay manti pou fè lajan ap kouri dèyè van. Se lanmò y'ap chache.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Move zak mechan yo ap fè a ap fini ak yo, paske yo derefize fè sa ki dwat devan Bondye.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Moun k'ap fè sa ki mal ap mache sou chemen plen detou. Men, inonsan yo fè sa ki dwat.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Pito ou rete pou kont ou nan yon kwen galata pase pou ou rete nan kay ak yon fanm ki toujou ap chache kont.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Mechan toujou anvi fè sa ki mal. Yo pa gen pitye pou pesonn.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Lè yo pini yon moun ki renmen pase lòt nan betiz, se yon leson pou moun ki pa gen lespri. Men, moun ki gen bon konprann, lè yo pale avè l', li vin gen plis konesans.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Bondye pa nan patipri, li konnen sa k'ap pase anndan kay mechan yo. Li fè malè tonbe sou yo.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Si ou fèmen zòrèy ou pou ou pa tande pòv k'ap mande ou lacharite, konsa tou pesonn p'ap tande ou lè w'a mande sekou.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Lè yon moun fache sou ou, si ou ba li yon kado an kachèt, w'a fè l' vin frèt. Wi, yon kado glise nan pòch li ap kase fe l'.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Lè yo rann jistis san patipri, moun ki mache dwat yo gen kè kontan. Men, mechan yo gen kè kase.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Lè yon moun pèdi chemen l' pou l' aji tankou moun fou, se lanmò k'ap fè li siyon.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Lè ou renmen plezi, w'ap toujou pòv. Lè ou renmen bon bweson ak bon manje, ou p'ap janm gen lajan.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Lè pou malè ta tonbe sou moun ki mache dwat yo, se sou mechan yo li tonbe.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Pito ou viv pou kont ou nan yon dezè pase pou ou viv nan kay ak yon fanm ki tout tan ap chache kont, ki tout tan ap plenyen.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Moun ki gen konprann ap gen gwo richès ak kantite bon manje lakay yo. Men, moun sòt gaspiye tout lajan yo.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Lè yon moun pa fè lenjistis, lè li gen bon kè, l'ap viv lontan. Tout zafè l' ap mache byen, y'ap respekte l'.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Yon nonm lespri ka pran yon lavil kote ki gen anpil grannèg. L'ap kraze fòs ki t'ap fè yo pa pè anyen an.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Veye bouch ou ak lang ou, ou p'ap nan pwoblèm.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Moun k'ap pase Bondye nan betiz, se moun ki radi, se moun ki awogan. Yo pa gen konsiderasyon pou pesonn.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Parese pa anvi leve ni lou ni lejè. Se sa k'ap touye l' la tou.
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Tout lajounen l'ap kalkile sou sa l' ta renmen genyen. Men, moun ki mache dwat yo gen pou bay, y'ap bay san gad dèyè.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Seyè a pa ka sipòte lè mechan yo ap ofri bèt pou touye pou li. Sa pi mal toujou lè yo ofri bèt pou touye ba li avèk lide mechanste dèyè tèt yo.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Temwen k'ap bay manti gen pou l' mouri. Men, yo p'ap koupe pawòl nan bouch moun ki peze sa l'ap di.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Mechan toujou pran pòz radi l'. Men, moun ki mache dwat la konnen sa l'ap fè.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Devan Seyè a pa gen ni moun konnen, ni moun lespri, ni moun ki gen bon konprann.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Moun pare chwal pou y' al fè lagè, men se Seyè a k'ap deside kilès k'ap genyen batay la.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
