Mak 5
1 Jezi ak disip li yo rive lòt bò lanmè Galile a, nan peyi Jerazenyen yo.
Și au ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 Jezi desann soti nan kannòt la. Menm lè a, yon nonm soti nan mitan tonm mò yo, li vin devan Jezi.
După ce a ieșit din corabie, îndată i-a ieșit în întâmpinare un om cu un duh necurat din morminte.
3 Nonm sa a te gen yon move lespri sou li, li te pran tonm yo fè kay li. Pesonn pa t' kapab mare l', pa menm avèk chenn.
El locuia în morminte. Nimeni nu-l mai putea lega, nici măcar cu lanțuri,
4 Anpil fwa, yo te mete tou de pye l' yo nan yon sep an fè, yo te mare tou de menm l' yo ak yon chenn. Men, chak fwa, li te jwenn mwayen kase ni chenn lan, ni sèp la. Pesonn pa t' gen fòs ase pou donte li.
pentru că fusese de multe ori legat cu lanțuri și lanțuri, iar lanțurile fuseseră rupte de el și lanțurile rupte în bucăți. Nimeni nu mai avea puterea să-l îmblânzească.
5 Tout tan, lajounen kou lannwit, li t'ap pwonmennen nan mitan tonm yo osinon sou ti mòn yo. Li t'ap rele san rete, li t'ap matirize kò l' ak kout wòch.
Întotdeauna, zi și noapte, în morminte și în munți, striga și se tăia cu pietre.
6 Li te yon bèl distans lè li wè Jezi. Li kouri, li vin mete ajenou devan li.
Când l-a văzut de departe pe Isus, a alergat și s-a plecat în fața lui,
7 Li pran rele byen fò, li di l' konsa: -Kisa m' gen avèk ou, Jezi, pitit Bondye ki nan syèl la? Tanpri souple, nan non Bondye, pa fè m' soufri.
și, strigând cu glas tare, a zis: “Ce am eu de-a face cu tine, Isus, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, nu mă chinui!”.
8 (Li te pale konsa, paske Jezi te pase l' lòd sa a: Move lespri, soti sou nonm lan).
Căci El i-a zis: “Ieși din om, duh necurat!”
9 Lè sa a, Jezi mande li: -Ki jan ou rele? Li reponn li: -Yo rele m' Rejiman, paske nou anpil.
Și l-a întrebat: “Cum te cheamă?” El i-a spus: “Numele meu este Legiune, pentru că suntem mulți.”
10 Epi li di Jezi: -Tanpri souple, pa mete nou deyò nan peyi a.
Și l-a rugat mult ca să nu-i trimită afară din țară.
11 Sou ti mòn lan te gen yon bann kochon ki t'ap chache manje pou yo manje.
Or, pe coasta muntelui era o turmă mare de porci care se hrănea.
12 Tout move lespri yo pran mande Jezi: -Tanpri souple, voye nou sou kochon sa yo non poun antre nan yo.
Toți demonii îl implorau, zicând: “Trimite-ne la porci, ca să intrăm în ei”.
13 Jezi bay yo pèmisyon sa a. Lè sa a, move lespri yo soti sou nonm lan, yo antre nan kochon yo. Lamenm, tout bann kochon yo pran degrengole desann bò falèz la, al neye tèt yo nan lanmè. Te gen demil (2.000) kochon konsa nan bann lan.
Atunci Isus le-a dat voie. Duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci. Turma de aproximativ două mii de porci s-a repezit pe malul abrupt în mare și au fost înecați în mare.
14 Moun ki t'ap gade kochon yo pran kouri. Yo gaye nouvèl la nan lavil la kou andeyò. Moun soti toupatou vin wè sak te rive.
Cei care hrăneau porcii au fugit și au povestit în oraș și în țară. Oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat.
15 Lè yo rive bò kote Jezi te ye a, yo wè nonm ki te gen rejiman move lespri sou li a. Li te chita chita l', byen abiye ak tout bon sans li sou li. Yo tout te pè.
Au venit la Isus și au văzut pe cel care fusese posedat de demoni stând jos, îmbrăcat și în deplinătatea facultăților mintale, pe cel care avea legionul; și s-au temut.
16 Moun ki te asiste bagay la mete rakonte lòt yo sa ki te rive nonm ak move lespri a ansanm ak kochon yo.
Cei care l-au văzut le-au povestit ce s-a întâmplat cu cel care era posedat de demoni și despre porci.
17 Lè sa a, yo mande Jezi: -Tanpri souple, kite peyi a.
Ei au început să-l roage să plece din regiunea lor.
18 Antan Jezi t'ap moute nan kannòt la, nonm ki te gen move lespri a mande l' pèmisyon pou li ale ave l' tou.
Pe când se urca în corabie, cel ce fusese posedat de demoni l-a rugat să fie cu el.
19 Men Jezi pa t' kite l' ale, li di l' konsa: -Ale, tounen lakay ou, nan mitan fanmi ou yo. Rakonte yo tou sa Bondye fè pou ou, kijan li te gen pitye pou ou.
El nu i-a îngăduit, ci i-a zis: “Du-te la casa ta, la prietenii tăi, și spune-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.”
20 Nonm lan pati, li ale nan tout rejyon yo rele Dis Vil la. Li mache fè konnen tou sa Jezi te fè pou li. Se te yon gwo sezisman pou tout moun ki te tande l' pale.
El a plecat și a început să vestească în Decapole cum a făcut Isus lucruri mari pentru el, și toată lumea se mira.
21 Jezi tounen lòt bò lanmè a. Li annik desann soti nan kannòt la, yon foul moun gen tan sanble bò kote li. Antan li sou rivaj la,
După ce a trecut Isus cu corabia pe partea cealaltă, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni, și El era pe malul mării.
22 Jayiris, yonn nan chèf sinagòg yo, vin rive. Lè Jayiris wè Jezi, li lage kò l' nan pye li.
Iată că a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și, văzându-L, a căzut la picioarele Lui
23 Li mande Jezi: -Pitit fi m' lan prèt pou mouri. Tanpri souple, vin mete men ou sou li pou l' ka geri. vin ba l' lavi pou mwen.
și L-a rugat mult, zicând: “Fetița mea este în pragul morții. Te rog, vino și pune-ți mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască”.
24 Jezi pati avèk li. Yon gwo foul moun t'ap swiv li. Yo te kwense l' toupatou.
El a mers cu El și o mare mulțime de oameni Îl urmau și Îl strângeau din toate părțile.
25 Men te gen yon fanm nan foul la ki te malad: li te gen pèdisyon depi douzan.
O femeie care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 Li te soufri anpil nan men plizyè dòktè, li te fin depanse tout byen li; men li pa t' jwenn okenn soulajman. Okontrè, maladi a te vin pi rèd sou li.
și care suferise multe de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu se simțea mai bine, ci mai mult se înrăutățea,
27 Li te tande pale sou Jezi. Li fofile kò l' nan foul la pa dèyè Jezi, epi li manyen ke rad li.
și care, după ce a auzit cele despre Isus, s-a apropiat de El în mulțime și s-a atins de hainele Lui.
28 Fanm lan te di nan kè l': Si m' kapab manyen ke rad li sèlman, m'a geri.
Căci ea zicea: “Dacă mă voi atinge de hainele Lui, mă voi face bine.”
29 Menm lè a san an rete, epi madanm lan santi kò l' gaya.
Imediat, curgerea sângelui ei a secat și ea a simțit în trupul ei că este vindecată de suferința ei.
30 Latou, Jezi santi te gen yon fòs ki soti nan li; li vire nan mitan foul moun yo, li di konsa: -Ki moun ki manyen rad mwen an, en?
Îndată Isus, văzând că puterea a ieșit din El, s-a întors în mulțime și a întrebat: “Cine s-a atins de hainele Mele?”
31 Disip li yo reponn li: -Ou wè jan foul moun yo ap kwense ou, epi w'ap mande: Ki moun ki manyen ou?
Ucenicii Lui I-au zis: “Vezi mulțimea care Te strânge și zici: “Cine S-a atins de Mine?””
32 Men Jezi t'ap pwonmennen je l' toupatou pou wè moun ki te fè l' sa a.
S-a uitat în jur ca să o vadă pe cea care făcuse acest lucru.
33 Fanm lan menm ki te konnen sak te rive l' t'ap tranble kou yon fèy bwa tank li te pè. Li vin lage kò l' nan pye Jezi. Li di l' tout verite a.
Dar femeia, temându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit, a căzut înaintea lui și i-a spus tot adevărul.
34 Jezi di li: -Mafi, se konfyans ou nan Bondye ki geri ou. Ou mèt ale ak kè poze, tande. Ou geri nèt.
El i-a zis: “Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă. Du-te în pace și vindecă-te de boala ta.”
35 Jezi t'ap pale toujou lè kèk mesaje soti kay chèf sinagòg la vin di li: -Pitit fi ou la mouri. Ou pa bezwen deranje Mèt la plis pase sa.
Pe când vorbea El încă, au venit niște oameni de la casa conducătorului sinagogii și au zis: “Fiica ta a murit. De ce să-l mai deranjezi pe Învățător?”
36 Men Jezi pa t' okipe sa yo t'ap di a. Li di chèf sinagòg la: -Pa pè. Sèlman met konfyans ou nan mwen.
Dar Isus, când a auzit mesajul rostit, a zis îndată conducătorului sinagogii: “Nu te teme, ci crede!”
37 Li pran Pyè, Jak ak Jan, frè Jak la, avèk li. Li pa t' pèmèt lòt moun swiv li.
Și nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, decât pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 Lè yo rive kay chèf sinagòg la, Jezi wè yon bann moun ki t'ap fè gwo eskandal: genyen ki t'ap kriye; lòt menm t'ap plede rele.
A ajuns la casa conducătorului sinagogii și a văzut zarvă, plânsete și jale mare.
39 Li antre nan kay la, li di yo konsa: -Men pouki tout bri sa a? Pouki tout rèl sa yo? Ti fi a pa mouri. Se dòmi l'ap dòmi.
După ce a intrat înăuntru, le-a zis: “De ce faceți zarvă și plângeți? Copilul nu este mort, ci a adormit”.
40 Yo tonbe pase l' nan betiz. Lè sa a, li fè yo tout soti. Li pran papa ak manman pitit la ansanm ak twa disip li yo sèlman. Epi li antre nan chanm kote pitit la te ye a.
L-au batjocorit. Dar el, după ce i-a scos pe toți afară, a luat pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat în locul unde zăcea copila.
41 Li pran men li, li di li: -Talita koum. -ki vle di: Ti fi, mwen di ou leve.
Luând copila de mână, i-a zis: “Talitha cumi!”, ceea ce înseamnă, interpretându-se: “Fetiță, îți spun, ridică-te!”.
42 Menm lè a, ti fi a leve, li pran mache, li te gen douzan. Se pa ti sezi moun yo te sezi lè yo wè sa.
Imediat fata s-a ridicat și a mers, căci avea doisprezece ani. Ei au rămas uimiți cu mare uimire.
43 Men, Jezi pase yo lòd sevè pou yo pa t' kite pesonn konn sa. Apre sa, li di yo: -Bay ti fi a manje.
El le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe acest lucru și a poruncit să i se dea ceva de mâncare.
