Mak 10
1 Jezi kite kote l' te ye a; li ale nan rejyon Jide ki lòt bò larivyè Jouden an. La ankò, foul moun yo te sanble bò kote l'; li t'ap moutre yo anpil bagay, jan l' te toujou konn fè a.
S-a ridicat de acolo și a ajuns în ținutul Iudeii și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou la El. Așa cum făcea de obicei, îi învăța din nou.
2 Kèk farizyen pwoche bò kote l' pou yo wè si yo te kapab pran l' nan pèlen. Yo mande li: -Eske lalwa nou pèmèt yon nonm kite ak madanm li?
Fariseii, venind la El, L-au pus la încercare și L-au întrebat: “Este îngăduit ca un bărbat să divorțeze de nevasta sa?”
3 Li reponn yo: -Kisa Moyiz te ban nou lòd fè?
El a răspuns: “Ce ți-a poruncit Moise?”
4 Yo di l': -Moyiz te pèmèt pou yon nonm ekri madanm li yon papye divòs anvan pou l' kite avèk li.
Ei au zis: “Moise a îngăduit să se scrie un certificat de divorț și să se divorțeze de ea.”
5 Lè sa a, Jezi di yo: -Moyiz te ekri kòmandman sa a pou nou paske nou gen tèt di.
Dar Isus le-a zis: “Pentru împietrirea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta.
6 Men, nan konmansman, lè Bondye t'ap kreye tout bagay, Bondye te fè gason ak fi.
Dar, de la începutul creației, Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie.
7 Se poutèt sa, gason an va kite papa l' ak manman l', pou l' mete tèt ansanm ak madanm li.
De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu soția sa,
8 Tou de va fè yon sèl kò. Konsa, yo p'ap de ankò, men yo fè yon sèl.
și cei doi se vor face un singur trup, astfel încât nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Se poutèt sa pesonn pa gen dwa separe sa Bondye mete ansanm.
Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni să nu despartă.”
10 Lè yo antre nan kay la, disip yo poze l' keksyon ankò sou bagay sa a.
În casă, ucenicii Lui L-au întrebat din nou despre același lucru.
11 Li di yo konsa: -Si yon nonm kite ak madanm li pou li al marye ak yon lòt, li fè adiltè sou madanm li.
El le-a spus: “Oricine divorțează de soția sa și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei.
12 Menm jan an tou, si yon fanm kite ak mari l' pou li al marye ak yon lòt, fanm lan fè adiltè.
Dacă o femeie însăși divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.”
13 Yo te mennen kèk timoun bay Jezi pou l' te mete men sou tèt yo. Men disip yo t'ap di moun yo pa fè sa.
Îi aduceau prunci, ca să se atingă de ei; dar ucenicii mustrau pe cei ce-i aduceau.
14 Lè Jezi wè sa, li pa t' kontan menm. Li di disip yo: -Kite timoun yo vin jwenn mwen non. Pa anpeche yo vini, paske Peyi kote Bondye Wa a, se pou tout moun ki tankou timoun sa yo.
Dar Isus, văzând aceasta, s-a indignat și le-a zis: “Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu le interziceți, căci Împărăția lui Dumnezeu aparține unora ca aceștia.
15 Sa m'ap di nou la a, se vre wi: Si yon moun pa asepte otorite Bondye a tankou yon timoun, li p'ap janm ka mete pye l' nan Peyi kote Bondye Wa a.
Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
16 Apre sa, li pran timoun yo nan bra l', li mete men l' sou tèt yo chak, li beni yo.
El i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-și mâinile peste ei.
17 Antan Jezi t'ap soti pou li al fè wout li, yon nonm kouri vini. Li lage kò l' ajenou devan Jezi, li mande li: -Bon Mèt, kisa pou m' fè pou m' resevwa lavi ki p'ap janm fini an? (aiōnios g166)
Pe când ieșea El pe cale, a alergat unul la El, a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
18 Jezi di li: -Poukisa ou rele m' bon? Se yon sèl bon ki genyen, se Bondye.
Isus i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
19 Ou konn kòmandman yo: Piga ou touye moun; piga ou fè adiltè; piga ou vòlè; piga ou fè manti sou moun; piga ou twonpe moun; respekte papa ou ak manman ou.
Tu cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
20 Li reponn Jezi: -Mèt, mwen swiv tout bagay sa yo depi m' te ti katkat.
El I-a zis: “Învățătorule, toate acestea le știu din tinerețe.”
21 Jezi gade nonm lan, li renmen l', epi l' di li: -Yon sèl bagay ou manke: Ale vann tou sa ou genyen, separe lajan an bay pòv. Apre sa, wa gen yon richès nan syèl la. Epi vin swiv mwen.
Isus, uitându-se la el, l-a iubit și i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește. Du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; și vino, urmează-Mi, luându-ți crucea.”
22 Men pawòl sa a te fè nonm lan lapenn anpil. Li vin kagou, li vire do l', li ale, paske li te gen anpil byen.
Dar, când a auzit acest cuvânt, fața lui a căzut și a plecat mâhnit, pentru că era un om care avea multe averi.
23 Apre sa, Jezi gade disip li yo ki te bò kote l' la, li di yo: -Sa ap difisil nèt pou moun rich antre nan Peyi kote Bondye Wa a.
Isus s-a uitat în jur și a zis ucenicilor Săi: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!”
24 Disip li yo te sezi anpil lè yo tande pawòl sa a. Men Jezi di yo konsa: -Mezanmi, sa ap difisil nèt pou moun antre nan peyi kote Bondye Wa a.
Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Dar Isus le-a răspuns din nou: “Copii, cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în bogății!
25 L'ap pi fasil pou gwo bèt yo rele chamo a pase nan je yon zegwi pase pou yon moun rich antre nan peyi kote Bondye Wa a.
Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Disip yo te pi sezi toujou, yonn t'ap di lòt: -Nan kondisyon sa a, ki moun ki ka sove?
Ei au fost foarte mirați și I-au zis: “Cine poate fi mântuit?”
27 Jezi gade yo nan je, li di yo konsa: -Moun pa ka fè sa, men Bondye ka fè l', paske pa gen anyen Bondye pa ka fè.
Isus, uitându-se la ei, a zis: “La oameni este cu neputință, dar nu și la Dumnezeu, căci la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
28 Lè sa a, Pyè di li: -Men koute non, nou kite tout bagay pou nou swiv ou.
Și Petru a început să-i spună: “Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Jezi reponn li: -Sa m'ap di nou la a, se vre wi: nenpòt moun ki kite kay li, osinon frè l', osinon manman l', osinon papa l', osinon pitit li, osinon jaden l', pou sèvis mwen ak pou sèvis bon nouvèl la,
Isus a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, tată, mamă, nevastă, copii sau pământ, pentru Mine și pentru Buna Vestire,
31 Men, anpil nan moun ki devan yo va rete dèyè, anpil nan moun ki dèyè yo va pran devan.
Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă cei dintâi.”
32 Lè sa a, yo te pran chemen moute lavil Jerizalèm, Jezi t'ap mache devan yo. Yon sèl kè sere pran disip yo. Tout moun ki t'ap swiv yo te pè tou. Jezi pran douz disip yo apa ankò, li kòmanse di yo sa ki te gen pou rive li.
Ei erau pe drum, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor, și ei erau uimiți, iar cei ce-i urmau se temeau. El i-a luat din nou pe cei doisprezece și a început să le spună lucrurile care aveau să i se întâmple.
33 Li di yo: -Tande! Men n'ap moute lavil Jerizalèm, kote yo pral lage m', mwen menm, Moun Bondye voye nan lachè a, nan men chèf prèt yo ak nan men dirèktè lalwa yo. Yo pral kondannen m' amò, y'ap lage m' bay moun lòt nasyon yo.
“Iată, ne suim la Ierusalim. Fiul Omului va fi dat pe mâna preoților de seamă și a cărturarilor. Aceștia îl vor condamna la moarte și îl vor da pe mâna neamurilor.
34 Moun lòt nasyon sa yo va pase m' nan rizib byen pase, y'a krache sou mwen, y'a bat mwen ak kout fwèt, apre sa y'a touye mwen. Men sou twa jou, m'a leve soti vivan nan lanmò.
Îl vor batjocori, îl vor scuipa, îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi va învia.”
35 Apre sa, de pitit Zebede yo, Jak ak Jan, pwoche bò kot Jezi, yo di l' konsa: -Mèt, nou ta renmen ou fè sa nou pral mande ou la a pou nou.
Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, s-au apropiat de El și I-au zis: “Învățătorule, vrem să faci pentru noi tot ce-Ți vom cere.”
36 Li di yo: -Kisa nou ta vle m' fè pou nou?
El le-a zis: “Ce vreți să fac pentru voi?”
37 Yo di li: -Fè nou chita yonn sou bò dwat ou, lòt la sou bò gòch ou, lè wa nan tout bèl pouvwa ou.
Și I-au zis: “Dă-ne nouă să ședem, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în slava Ta.”
38 Jezi reponn yo: -Nou pa konnen sa n'ap mande la a. Eske nou ka bwè nan menm gode mwen pral bwè a? Eske nou ka resevwa menm batèm mwen pral resevwa a?
Dar Isus le-a zis: “Nu știți ce cereți. Sunteți în stare să beți paharul pe care îl beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?”
39 Yo di li: -Nou kapab. Jezi reponn yo: -Se vre. n'a bwè nan menm gode mwen pral bwè a, epi n'a resevwa menm batèm mwen pral resevwa a.
Ei i-au zis: “Putem.” Isus le-a zis: “Voi veți bea paharul pe care îl beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu;
40 Men, kanta pou chita sou bò dwat osinon sou bò gòch mwen an, se pa mwen ki bay sa. Plas sa yo, Bondye rezève yo pou moun li vle.
dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită.”
41 Lè dis lòt disip yo tande sa, yo pa t' manke fache sou Jak ak Jan.
Cei zece, când au auzit, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan.
42 Jezi rele yo, li di yo konsa: -Nou konnen ki jan moun ki pase pou chèf nasyon yo trete pèp la tankou esklav; grannèg yo renmen fè moun santi jan yo gen pouvwa.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că cei ce sunt socotiți stăpâni peste neamuri stăpânesc peste ele și că cei mari stăpânesc peste ele.
43 Men, se pa konsa pou sa fèt nan mitan nou. Okontrè, si yonn nan nou ta vle vin grannèg, se pou l' sèvi nou tout.
Dar la voi nu va fi așa, ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru.
44 Si yonn nan nou ta vle chèf, se pou l' esklav nou tout.
Oricine dintre voi va vrea să devină cel dintâi dintre voi va fi robul tuturor.
45 Paske, mwen menm, Moun Bondye voye nan lachè a, mwen pa vini pou moun rann mwen sèvis, men mwen vini pou m' rann moun sèvis. Wi, mwen vin bay lavi m' pou peye delivrans anpil moun.
Căci și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
46 Yo te rive lavil Jeriko. Lè sa a, Jezi t'ap soti kite bouk la ansanm avèk disip li yo ak yon gwo foul moun. Te gen yon nonm avèg chita bò chemen an ki t'ap mande charite. Yo te rele l' Batime, pitit Time.
Au ajuns la Ierihon. Pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea lângă drum.
47 Lè li tande se Jezi, moun Nazarèt la, ki t'ap pase, li pran rele: -Jezi, pitit David la, gen pitye pou mwen.
Când a auzit că era Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48 Anpil moun t'ap kouri dèyè l' pou te fè l' pe bouch li, men li t'ap rele pi rèd: -Pitit David la, gen pitye pou mwen.
Mulți îl mustrau, ca să tacă, dar el striga mult mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
49 Jezi kanpe, li di konsa: -Rele l' pou mwen. Yo rele avèg la, yo di li: -Pran kouray, leve, men li ap rele ou.
Isus s-a oprit și a zis: “Cheamă-l.” L-au chemat pe orb și i-au zis: “Înveselește-te! Ridică-te! El te cheamă!”
50 Avèg la voye rad li jete, se vole li t'ap vole pou l' te vin bò kot Jezi.
El, aruncându-și haina, s-a ridicat și a venit la Isus.
51 Jezi mande li: -Kisa ou vle m' fè pou ou? Avèg la reponn li: -Mèt, fè m' wè ankò.
Isus l-a întrebat: “Ce vrei să fac pentru tine?” Orbul i-a zis: “Rabboni, ca să văd din nou”.
52 Jezi di li: -Ale non, se konfyans ou nan Bondye ki geri ou. Menm lè a, avèg la wè, epi li swiv Jezi nan chemen an.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Credința ta te-a făcut sănătos”. Imediat și-a recăpătat vederea și l-a urmat pe Isus pe drum.
