Lik 24
1 Nan dimanch maten, byen bonè, medam yo ale nan kavo a. Yo te pote lwil santi bon yo te pare pou benyen kò a.
Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
2 Yo jwenn wòch ki te fèmen kavo a te woule byen lwen soti devan bouch kavo a.
Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
3 Yo antre, men yo pa jwenn kò Seyè Jezi.
Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
4 Yo te la konsa, yo pa t' konn sa pou yo te fè lè de moun parèt devan yo ak rad yo byen klere.
În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
5 Medam yo te pè anpil. Yo bese tèt yo atè; men de moun yo di yo konsa: Poukisa n'ap chache moun vivan an nan mitan mò yo?
Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
6 (Li pa isit; li leve soti vivan nan lanmò.) Chonje sa l' te di nou lè l' te Galile a:
El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
7 Moun Bondye voye nan lachè a gen pou tonbe anba men pechè yo; yo gen pou yo kloure l' sou yon kwa. Men, sou twa jou l'ap leve soti vivan ankò.
spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
8 Yo vin chonje pawòl Jezi te di yo.
Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
9 Yo soti kite kavo a, y' al rakonte onz disip yo ak lòt moun yo tout bagay sa yo.
s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
10 Men non medam yo: se te Mari, moun Magdala a, Jan ak Mari, manman Jak. Te gen lòt fanm avèk yo tou. Yo menm tou, yo te rakonte apòt yo menm bagay la.
Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
11 Men, apòt yo te pran sa medam yo t'ap di a pou istwa san sans, yo pa t' kwè yo.
Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
12 Lè sa a, Pyè leve, li kouri al nan kavo a. Li bese, li wè dra mò a sèlman. Apre sa, li tounen lakay li. Li te sezi anpil pou sak te rive a.
Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
13 Menm jou sa a, te gen de disip ki tapral nan yon bouk yo rele Emayis. Bouk la te yon ti distans onz kilomèt konsa ak lavil Jerizalèm.
Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
14 De disip yo t'ap koze sou tou sa ki te pase.
Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
15 Yo t'ap pale, yo t'ap diskite yonn ak lòt. Lè sa a, Jezi pwoche bò kote yo, li tanmen fè wout ak yo.
În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 Yo te wè l', men te gen kichòy ki te anpeche yo rekonèt li.
Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
17 Li di yo: Sou kisa n'ap pale konsa antan n'ap mache a? Yo rete yo kanpe tou tris.
El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
18 Yonn ladan yo ki te rele Kleopas reponn li: Gen lè ou se sèl moun k'ap viv lavil Jerizalèm ki pa konn sak te rive nan senmenn ki sot pase a?
Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
19 Li di yo: Ki sak te rive konsa? Yo reponn li: Tou sak te rive Jezi, moun Nazarèt la. Nonm sa a te yon gwo pwofèt devan Bondye ak devan tout pèp la: li te fè anpil bèl bagay epi li te pale byen.
El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
20 Enben, chèf prèt yo ak otorite nou yo fè yo kondannen l' amò, epi yo kloure l' sou yon kwa.
și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
21 Nou te gen espwa se li menm ki t'ap vin delivre pep Izrayèl la. Men, jòdi a fè twa jou depi bagay sa yo pase.
Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
22 Fòk nou di ou tou gen kèk fanm nan gwoup nou an ki fè nou byen sezi. Yo te al nan kavo a granmaten jòdi a.
De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
23 Men, yo pa jwenn kò a. Yo tounen vin rakonte te gen zanj Bondye ki te parèt devan yo, ki te di yo li vivan.
și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
24 Gen kèk zanmi nou yo ki al nan kavo a tou. Yo jwenn tout bagay jan medam yo te di l' la; men li menm, yo pa wè li.
Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
25 Lè sa a Jezi di yo: Ala moun san konprann! Ki jan lespri nou fè lou pou kwè tou sa pwofèt yo te di konsa!
El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
26 Eske se pa pou Kris la te soufri bagay sa yo anvan pou l' te resevwa lwanj li?
Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
27 Epi li pran esplike yo tou sa ki te ekri sou li nan Liv yo; li kòmanse ak Liv Moyiz yo, li pase nan tout Liv pwofèt yo.
Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
28 Lè yo rive toupre ti bouk kote yo t'ap prale a, Jezi fè tankou li ta vle al pi lwen.
Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
29 Yo kenbe l', yo di li: Rete avèk nou non. Solèy fin kouche, pral fènwa. Li antre pou l' rete ak yo.
Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
30 Li chita bò tab la ak yo pou manje. Li pran pen, li di Bondye mèsi, li kase l', epi li ba yo li.
După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
31 Menm lè a, je yo louvri, yo rekonèt li. Men, li disparèt lamenm devan yo.
Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
32 Yonn pran di lòt: Eske nou pa t' santi tankou yon dife k'ap boule nan kè nou lè l' t'ap pale avèk nou sou tout wout la, lè l' t'ap esplike nou sak te ekri nan Liv yo?
Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
33 Latou, yo leve, yo tounen Jerizalèm. Lè yo rive, yo jwenn onz disip yo reyini ak zanmi yo.
Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
34 Yo tout yo t'ap di: Se vre wi, Seyè a leve vivan. Simon wè li.
spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
35 Lè sa a, de disip yo pran rakonte sak te rive yo sou wout la, ki jan yo te rekonèt li lè l' te kase pen an.
Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
36 Pandan yo t'ap pale konsa, Jezi li menm vin kanpe nan mitan yo, li di yo: benediksyon Bondye sou nou tout.
Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
37 Yo te pè, yo pran tranble: yo te kwè se yon revenan.
Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
38 Men, Jezi di yo: Poukisa nou pè konsa? Pouki tout lide sa yo nan tèt nou?
El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
39 Gade men m' ak pye m' yo. Se mwen menm wi. Nou mèt mangen m'. Gade m' byen: yon revenan pa gen vyann ak zo jan nou wè m' genyen an.
Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
40 Antan li t'ap di yo sa, li moutre yo men l' ak pye l' yo.
După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 Yon sèl kè kontan pran disip yo, men yo pa t' kwè toujou sitèlman yo te sezi. Lè sa a, Jezi di yo: Eske nou gen kichòy la a pou manje?
Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
42 Yo ofri l' yon moso pwason boukannen.
I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
43 Li pran l', li manje l' devan je yo.
El le-a luat și a mâncat în fața lor.
44 Epi li di yo: Men sa m' t'ap di nou an lè m' te la avèk nou toujou a. Tou sa ki te ekri sou mwen nan lalwa Moyiz la, nan Liv pwofèt yo, menm nan sòm yo, fòk tou sa te rive.
El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
45 Lè sa a, li louvri lespri yo pou yo te ka konprann tou sa ki te ekri nan Liv yo.
Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
46 Li di yo: Men sa ki te ekri: Kris la gen pou l' soufri jouk li mouri, men sou twa jou li gen pou l' soti vivan nan lanmò.
Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
47 Y'a pran non l' pou yo mache fè konnen mesaj la nan tout peyi, kòmanse lavil Jerizalèm, pou mande tout moun pou yo tounen vin jwenn Bondye pou yo ka resevwa padon peche yo.
iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
48 Nou temwen tout bagay sa yo.
Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49 Mwen menm, mapral voye ban nou sa Papa m' te pwomèt la. Nou menm, rete lavil Jerizalèm jouk pouvwa k'ap soti anwo nan syèl la va desann sou nou.
Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
50 Apre sa, li mennen yo an deyò lavil la, bò Betani, epi li leve men li pou l' beni yo.
I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
51 Antan l'ap beni yo konsa, li separe ak yo, li moute nan syèl la.
În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
52 Yo menm menm, lè yo fin adore l', yo tounen lavil Jerizalèm ak yon gwo kè kontan.
Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
53 Se tout tan yo te nan tanp lan ap fè lwanj Bondye.
și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
