< Jan 6 >

1 Apre sa, Jezi janbe lòt bò lanmè Galile a. Yo rele lanmè sa a lanmè Tiberyad tou.
După acestea, Isus a plecat de cealaltă parte a Mării Galileii, care se numește Marea Tiberiadei.
2 Yon gwo foul moun t'ap swiv li, paske yo te wè mirak li t'ap fè, jan li t'ap geri anpil moun malad tou.
O mare mulțime de oameni Îl urmau, pentru că vedeau semnele pe care le făcea asupra celor bolnavi.
3 Jezi moute sou yon ti mòn, li chita la ansanm ak disip li yo.
Isus s-a urcat pe munte și a șezut acolo cu discipolii Săi.
4 Jou fèt Delivrans jwif yo te vanse rive.
Se apropia Paștele, sărbătoarea iudeilor.
5 Jezi gade, li wè yon gwo foul moun ki t'ap vin jwenn li. Li rele Filip, li di l' konsa: Ki bò nou ta ka jwenn manje pou n' achte pou n' bay moun sa yo manje?
Isus, ridicându-și ochii și văzând că o mare mulțime venea la El, a zis lui Filip: “De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceștia?”
6 (Li t'ap di sa pou l' te wè sa Filip tapral reponn li; li menm li te byen konnen sa l' tapral fè.)
A spus aceasta ca să-l pună la încercare, căci știa el însuși ce va face.
7 Filip reponn li: Menm si nou ta gen desan (200) goud pou achte pen, pa ta gen ase pou chak moun ta jwenn ti kal.
Filip i-a răspuns: “Nu le ajunge pâinea de două sute de denari, ca să primească fiecare din ei câte puțin.”
8 Yon lòt nan disip yo, Andre, frè Simon Pyè a, di li:
Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, i-a zis:
9 Gen yon ti gason la a ki gen senk pen fèt ak farenn lòj, ak de ti pwason. Men, sa pa anyen pou tout kantite moun sa yo.
“Este aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești; dar ce sunt aceștia între atâția?”
10 Lè sa a, Jezi di yo: Fè moun yo chita. (Te gen anpil zèb bò la.) Moun yo chita, te gen senkmil (5.000) gason konsa.
Isus a zis: “Fă să șadă poporul.” Or, în locul acela era multă iarbă. Deci oamenii au luat loc, în număr de aproximativ cinci mii.
11 Jezi pran pen yo; lè li fin di Bondye mèsi pou yo, li bay tout moun ki te chita yo. Li fè menm jan an tou ak pwason yo. Yo tout te jwenn kantite yo te vle.
Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, a împărțit ucenicilor, iar ucenicii celor ce stăteau jos, la fel și din pește, atât cât au dorit.
12 Lè tout fin manje vant plen, Jezi di disip li yo: Ranmase tout ti moso ki rete yo. Pa kite anyen gaspiye.
După ce s-au săturat, a zis ucenicilor Săi: “Adunați bucățile rămase, ca să nu se piardă nimic.”
13 Yo ranmase tout moso ki te rete nan senk pen moun yo te manje yo. Yo plen douz panyen pote ale.
Ei le-au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu bucățile rupte din cele cinci pâini de orz, care rămăseseră de la cei care mâncaseră.
14 Lè moun yo wè mirak Jezi te fè a, yo di konsa: Se vre wi, nonm sa a se pwofèt ki te gen pou vini sou latè a.
De aceea, când a văzut poporul semnul pe care-l făcea Isus, a zis: “Acesta este cu adevărat profetul care vine în lume.”
15 Jezi te vin konnen yo tapral pran l' pa fòs pou yo fè l' wa. Li wete kò l' ankò sou ti mòn lan, men fwa sa a pou kont li.
Isus, deci, dându-și seama că sunt pe cale să vină și să îl ia cu forța ca să îl facă rege, s-a retras din nou pe munte, de unul singur.
16 Lè solèy fin kouche, disip li yo desann bò lanmè a.
Când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare.
17 Yo moute nan yon kannòt, yo pran travèse lanmè a nan direksyon Kapènawòm. Te fin fè nwit nèt, men Jezi pa t' ankò vin jwenn yo.
S-au urcat în corabie și se îndreptau peste mare spre Capernaum. Era deja întuneric și Isus nu venise la ei.
18 Dlo lanmè a te move paske van an te fò.
Marea era agitată de un vânt mare care sufla.
19 Yo te gen tan naje zaviwon senk a sis kilomèt konsa deja, lè yo wè Jezi ki t'ap vin bò kannòt la. Li t'ap mache sou dlo a. Yo tout te pè.
După ce au vâslit, așadar, vreo douăzeci și cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Isus mergând pe mare și apropiindu-se de barcă; și s-au temut.
20 Men, Jezi di yo: Se mwen menm. Nou pa bezwen pè.
Dar El le-a zis: “Eu sunt; nu vă temeți.”
21 Yo te vle pran l' nan kannòt la, men lamenm yo fè tè: yo te gen tan rive kote yo taprale a.
Ei au fost deci dispuși să îl primească în barcă. Imediat, barca a ajuns la țărmul spre care se îndreptau.
22 Nan denmen, foul moun ki te rete lòt bò lanmè a te wè te gen yon sèl kannòt ase. Yo te konnen Jezi pa t' moute nan kannòt la avèk disip li yo. Disip li yo te pati pou kont yo.
A doua zi, mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că nu mai era acolo altă corabie decât cea în care se îmbarcaseră ucenicii Lui și că Isus nu intrase cu ucenicii Lui în corabie, ci ucenicii Lui plecaseră singuri.
23 Men, te gen lòt kannòt ki te soti lavil Tiberyad ki te rive bò kote yo te manje pen an apre Seyè a te di Bondye mèsi a.
Cu toate acestea, niște bărci venite dinspre Tiberiada s-au apropiat de locul unde mâncaseră pâinea după ce Domnul a mulțumit.
24 Lè foul moun yo wè ni Jezi, ni disip li yo pa t' la, yo moute nan kannòt sa yo, y' al chache l' lavil Kapènawòm.
Așadar, când mulțimea a văzut că Isus și discipolii lui nu erau acolo, s-a urcat ea însăși în bărci și a venit la Capernaum, căutându-l pe Isus.
25 Yo jwenn Jezi lòt bò lanmè a. Yo di li: Mèt, kilè ou gen tan rive isit la?
Când L-au găsit pe partea cealaltă a mării, L-au întrebat: “Rabi, când ai venit aici?”
26 Jezi reponn yo: Sa m'ap di nou la a, se vre wi: Se pa paske nou wè mirak mwen fè yo non kifè n'ap chache m' konsa. Se paske nou manje pen plen vant nou.
Isus le-a răspuns: “Adevărat vă spun că Mă căutați, nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat.
27 Pa travay pou manje k'ap gate! Travay pito pou manje k'ap konsève, manje k'ap bay lavi ki p'ap janm fini an. Kalite manje sa a, se Moun Bondye voye nan lachè a ki va ban nou l', paske se pou sa Bondye Papa a voye li. (aiōnios g166)
Nu lucrați pentru hrana care piere, ci pentru hrana care rămâne pentru viața veșnică, pe care v-o va da Fiul Omului. Căci Dumnezeu Tatăl l-a pecetluit.” (aiōnios g166)
28 Lè sa a, yo mande li: Kisa pou n' fè si nou vle fè travay Bondye?
Și I-au zis: “Ce trebuie să facem ca să lucrăm lucrările lui Dumnezeu?”
29 Jezi reponn yo: Sèl travay Bondye mande nou pou n' fè, se pou nou mete konfyans nou nan moun li voye a.
Isus le-a răspuns: “Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în Cel pe care L-a trimis El.”
30 Yo di li: Ki mirak ou ka fè nou wè pou nou ka kwè nan ou? Kisa ou pral fè?
Și I-au zis: “Ce faci Tu ca semn, ca să te vedem și să te credem? Ce lucrare faci tu?
31 Zansèt nou yo te manje laman nan dezè a, jan sa ekri nan Liv la: Li ba yo pen ki soti nan syèl la pou yo manje.
Părinții noștri au mâncat mană în pustiu. După cum este scris: “Le-a dat să mănânce pâine din cer”.”
32 Jezi reponn yo: Sa m'ap di nou la a, se vre wi: Moyiz pa t' ban nou pen ki soti nan syèl la. Men, se Papa m' k'ap ban nou pen ki soti nan syèl tout bon an.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer.
33 Paske pen Bondye bay la, se moun ki desann sot nan syèl la pou bay lèzòm lavi.
Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer și dă viață lumii.”
34 Yo di li: Mèt, toujou ban n' nan kalite pen sa a.
Și I-au zis: “Doamne, dă-ne totdeauna pâinea aceasta.”
35 Jezi di yo: Se mwen menm pen ki bay lavi a. Moun ki vin jwenn mwen p'ap janm grangou; moun ki kwè nan mwen p'ap janm swaf dlo.
Isus le-a zis: “Eu sunt pâinea vieții. Cine vine la mine nu va flămânzi și cine crede în mine nu va înseta niciodată.
36 Men, mwen te di nou sa: nou wè m', men nou pa kwè toujou.
Dar v-am spus că m-ați văzut și totuși nu credeți.
37 Tout moun Papa a ban mwen, gen pou vin jwenn mwen. Mwen p'ap janm mete moun ki vin jwenn mwen yo deyò.
Toți cei pe care mi-i dă Tatăl vor veni la mine. Pe cel care vine la mine nu-l voi da afară în niciun fel.
38 Paske, se pa pou fè volonte pa m' mwen desann sot nan syèl la, men pou m' fè volonte moun ki voye m' lan.
Căci Eu m-am coborât din cer, nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis.
39 Men sa moun ki voye m' lan vle: li vle pou m' pa pèdi yonn nan moun li ban mwen yo, men pou m' fè yo leve soti vivan nan lanmò nan dènye jou a.
Aceasta este voia Tatălui Meu care m-a trimis: ca din toți cei pe care Mi i-a dat să nu pierd nimic, ci să-i înviez în ziua de apoi.
40 Men sa Papa m' vle: Tout moun ki wè Pitit la, ki kwè nan li, se pou yo gen lavi ki p'ap janm fini an. Mwen gen pou m' fè yo leve soti vivan nan lanmò nan dènye jou a. (aiōnios g166)
Aceasta este voia Celui care m-a trimis: ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.” (aiōnios g166)
41 Jwif yo te fache anpil sou Jezi poutèt li te di: Se mwen menm ki pen ki desann sot nan syèl la.
De aceea Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zicea: “Eu sunt pâinea care S-a pogorât din cer”.
42 Yo t'ap di: Apa Jezi, pitit gason Jozèf la? Nou konn papa l' ak manman li. Ki jan li ka fè di koulye a li desann sot nan syèl la?
Ei ziceau: “Nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, al cărui tată și mamă îi știm? Cum de spune atunci: “Eu am coborât din cer?”?”
43 Jezi reponn yo: Nou pa bezwen ap bougonnen konsa.
De aceea Isus le-a răspuns: “Nu vă certați între voi.
44 Pesonn pa ka vin jwenn mwen si Papa ki voye m' lan pa rele l' vini. Mwen menm, m'a fè l' leve soti vivan nan lanmò nan dènye jou a.
Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl care M-a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.
45 Se sa ki ekri nan liv pwofèt yo: Bondye menm ap moutre yo tout bagay. Tout moun ki koute Papa a, ki asepte tou sa l' moutre yo, y'ap vin jwenn mwen.
Este scris în profeți: “Toți vor fi învățați de Dumnezeu”. De aceea, oricine aude de la Tatăl și a învățat, vine la mine.
46 Sa pa vle di gen pesonn ki janm wè Papa a. Sèl moun ki wè Papa a, se moun ki soti bò kote Bondye ye a.
Nu că cineva a văzut pe Tatăl, decât cel care vine de la Dumnezeu. El l-a văzut pe Tatăl.
47 Sa m'ap di nou la a, se vre wi: moun ki mete konfyans yo nan Bondye, se yo ki gen lavi ki p'ap janm fini an. (aiōnios g166)
Adevărat, vă spun, cel ce crede în Mine are viața veșnică. (aiōnios g166)
48 Se mwen menm pen ki bay lavi a.
Eu sunt pâinea vieții.
49 Zansèt nou yo te manje laman nan dezè a, atousa yo mouri.
Părinții voștri au mâncat mană în pustiu și au murit.
50 Men, moun ki manje pen ki desann sot nan syèl la, yo p'ap janm mouri.
Aceasta este pâinea care se coboară din cer, ca oricine să mănânce din ea și să nu moară.
51 Se mwen menm pen ki bay lavi a, pen ki desann sot nan syèl la. Si yon moun manje nan pen sa a, l'ap viv pou tout tan. Pen mwen gen pou m' bay la, se kò mwen. M'ap bay li pou tout moun ki sou latè ka jwenn lavi. (aiōn g165)
Eu sunt pâinea vie care s-a coborât din cer. Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta, va trăi în veci. Da, pâinea pe care o voi da pentru viața lumii este carnea mea.” (aiōn g165)
52 Pawòl sa yo fè jwif yo tonbe diskite yonn ak lòt. Yo t'ap mande: Kouman nonm sa a kapab ban nou kò l' pou n' manje?
Și iudeii se certau între ei, zicând: “Cum ne va da Acesta să mâncăm carnea Lui?”
53 Jezi di yo: Sa m'ap di nou la a, se vre wi: si nou pa manje kò Moun Bondye voye nan lachè a, si nou pa bwè san li, nou p'ap gen lavi nan nou.
Isus le-a zis: “Adevărat vă spun că, dacă nu mâncați carnea Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă.
54 Moun ki manje kò mwen, ki bwè san mwen, li gen lavi ki p'ap janm fini an. Mwen gen pou m' fè l' leve soti vivan nan lanmò nan dènye jou a. (aiōnios g166)
Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua de apoi. (aiōnios g166)
55 Paske kò m', se yon manje tout bon, san mwen, se yon bwason tout bon.
Căci carnea Mea este cu adevărat hrană și sângele Meu este cu adevărat băutură.
56 Moun ki manje kò m', ki bwè san m', y'ap fè yonn avè m', epi m'ap fè yonn avè yo tou.
Cine mănâncă carnea Mea și bea sângele Meu trăiește în Mine și Eu în el.
57 Papa ki voye m' lan, li vivan. Se li menm ki ban m' lavi. Konsa tou, moun ki manje m', m'a ba yo lavi.
După cum Tatăl cel viu m-a trimis pe mine și eu trăiesc datorită Tatălui, tot așa și cel care se hrănește din mine va trăi datorită mie.
58 Men pen ki desann sot nan syèl la. Li pa tankou pen zansèt nou yo te manje a, paske pen yo a pa t' anpeche yo mouri. Moun ki manje pen sa a ap viv pou tout tan. (aiōn g165)
Aceasta este pâinea care s-a coborât din cer — nu cum au mâncat părinții noștri mana și au murit. Cel care mănâncă această pâine va trăi în veci.” (aiōn g165)
59 Jezi te di pawòl sa yo antan l' te nan sinagòg Kapènawòm lan ap moutre moun yo anpil bagay.
El spunea aceste lucruri în sinagogă, pe când învăța în Capernaum.
60 Lè yo fin tande sa, anpil nan disip Jezi yo di: Pawòl sa a twò rèd. Ki moun ki ka pran li?
De aceea mulți dintre ucenicii Lui, auzind aceasta, au zis: “Greu este să spui aceasta! Cine poate să o asculte?”
61 Jezi te gen tan wè disip li yo t'ap bougonnen sou pawòl la. Li di yo: Sa ofiske nou, pa vre?
Dar Isus, știind că ucenicii Săi murmurau din pricina aceasta, le-a zis: “Oare vă împiedică aceasta?
62 Kisa n'a di lè n'a wè Moun Bondye voye nan lachè a tounen moute kote l' te ye anvan an?
Atunci, dacă ați vrea să vedeți pe Fiul Omului înălțându-se la locul unde era mai înainte?
63 Se lespri a ki bay lavi, kò a pa vo anyen. Pawòl mwen di nou yo soti nan Lespri Bondye, yo bay lavi.
Spiritul este cel care dă viață. Carnea nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le spun sunt spirit și sunt viață.
64 Men, gen kèk moun pami nou ki pa kwè. (Jezi te pale konsa, paske depi nan konmansman li te konnen moun ki pa t'ap kwè yo ansanm ak moun ki te gen pou trayi l' la.)
Dar sunt unii dintre voi care nu cred.” Pentru că Isus știa de la început cine sunt cei care nu credeau și cine sunt cei care aveau să-l trădeze.
65 Li di ankò: Se poutèt sa mwen te di nou: pesonn pa ka vin jwenn mwen si se pa Bondye Papa a ki fè sa pou li.
El a spus: “De aceea v-am spus că nimeni nu poate veni la mine, dacă nu-i este dat de Tatăl meu.”
66 Depi lè sa a, anpil nan disip yo wete kò yo, yo pa mache avè l' ankò.
Mulți din ucenicii Lui s-au întors și nu mai umblau cu El.
67 Lè Jezi wè sa, li di douz disip yo: Nou menm, nou pa vle ale tou?
Isus le-a zis deci celor doisprezece: “Nu cumva vreți și voi să plecați?”
68 Simon Pyè reponn li: Seyè, ki moun pou n' al jwenn? Se ou menm ki gen pawòl k'ap bay lavi ki p'ap janm fini an. (aiōnios g166)
Simon Petru I-a răspuns: “Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. (aiōnios g166)
69 Koulye a nou kwè, nou konnen se ou menm ki moun Bondye chwazi a.
Noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.”
70 Jezi reponn yo: Eske se pa mwen ki chwazi nou touledouz? Malgre sa, yonn nan nou se yon dyab.
Isus le-a răspuns: “Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece, și unul dintre voi este un diavol?”
71 Li t'ap pale sou Jida, pitit Simon Iskariòt la. Paske, atout Jida te yonn nan douz disip yo, se li ki tapral trayi li.
Și vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el era cel care avea să-L trădeze, fiind unul dintre cei doisprezece.

< Jan 6 >