Jòb 36
1 Eliyou pran pale ankò, li di konsa:
Elihu de asemenea a continuat și a spus:
2 -Pran yon ti pasyans. Kite m' fè yon ti pale ankò, paske m' poko fin di sa m' gen pou m' di pou pran defans Bondye.
Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai [am] să vorbesc pentru Dumnezeu.
3 Mwen pral sèvi ak tou sa mwen konnen pou m' moutre ou se Bondye ki kreye m' lan ki gen rezon.
Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu.
4 Mwen p'ap bay manti nan sa m'ap di la a. Se yon nonm ki gen anpil konesans k'ap pale avè ou la a.
Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine.
5 Bondye gen pouvwa. Li pa meprize pesonn. Pa gen anyen li pa konprann.
Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune.
6 Li p'ap kite mechan yo viv lontan. Li toujou aji ak pòv yo san patipri.
El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci.
7 Li defann kòz moun ki mache dwat yo. Li mete yo chèf pou yo gouvènen tankou wa. Toutan tout moun ap pale byen pou yo.
El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați.
8 Men, si Bondye mete yo nan chenn, si lafliksyon makònen nan tout kò yo,
Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii,
9 Bondye va louvri je yo pou yo ka wè tou sa y'ap fè a. Li moutre yo se lògèy k'ap fè yo fè peche.
Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut.
10 Li pale nan zòrèy yo pou avèti yo. Li mande yo pou yo sispann fè sa ki mal.
El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire.
11 Si yo koute Bondye, si yo soumèt devan li, y'a viv rès lavi yo nan kè kontan ak nan plezi.
Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri.
12 Si se pa sa, y'ap rete konsa y'ap mouri. Y'ap desann kote mò yo ye a san yo pa konnen.
Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere.
13 Men, mechan yo ap fè tèt di. Yo fache pi rèd. Yo te mèt anba kou, yo p'ap mande sekou.
Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă.
14 Yo jenn gason toujou, yo gen tan mouri. Yo t'ap mennen yon lavi dezòd.
Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați.
15 Men, Bondye pran soufrans lan, li sèvi avè l' pou li moutre lèzòm anpil bagay. Se lè yo anba tray, li louvri lespri yo.
El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare.
16 Ou menm tou, Bondye vle wete ou nan gwo lapenn sa a, pou ou ka rive gen jwisans san moun pa chache ou kont. Te gen yon lè tab ou te chaje ak bon manje.
Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime.
17 Lè sa a, ou te fè menm lide ak mechan yo. Koulye a, yo pral pini ou jan ou merite l' la.
Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă.
18 Veye zo ou! Pa kite richès vire tèt ou ankò! Pa kite yo achte ou ak lajan osinon ak gwo kado!
Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera.
19 Se pou ou jije tout moun, rich kou pòv, gwonèg la tankou nèg fèb la.
Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei.
20 Pa kraze moun ki pa anyen pou ou pou mete fanmi ou nan plas yo.
Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor.
21 Atansyon pou ou pa fè sa ki mal. Se pou sa menm w'ap soufri konsa.
Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire.
22 Gade jan Bondye gen anpil pouvwa. Pa gen pi gran mèt pase l'.
Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el?
23 Pesonn pa ka di Bondye sa pou l' fè. Pesonn pa ka di l' sa l' fè a mal.
Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire?
24 Se pou ou fè lwanj travay li pito, tankou tout moun toujou fè l' la.
Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc.
25 Se bèl bagay pou tout moun wè. Yo rete byen lwen, y'ap gade.
Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe.
26 Wi. Nou p'ap janm ka fin konprann jan Bondye gen pouvwa! Nou p'ap janm ka fin konnen depi kilè Bondye la.
Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat.
27 Se li menm ki rale dlo sou latè, ki fè l' tounen vapè nan nwaj yo pou bay lapli.
Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor,
28 Lèfini, li kite lapli soti nan syèl la tonbe sou tout moun sou latè.
Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om.
29 Pesonn pa konnen ki jan nwaj yo fè deplase, ki jan loraj fè gwonde nan syèl kote Bondye rete a.
De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său?
30 Li kouvri syèl la ak nwaj yo. Li kouvri tout tèt mòn yo.
Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării.
31 Se konsa li bay pèp la manje. Li ba yo manje an kantite.
Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență.
32 Li kenbe zèklè yo nan pla men li. Li bay lòd pou loraj tonbe kote li menm li vize a.
Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc.
33 Loraj la anonse move tan. Ata bèt yo santi move tan an ap vini.
Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.
