Travay 14
1 Nan Ikoniòm, Pòl ak Banabas antre nan sinagòg jwif yo tou. Yo pale sitèlman byen, anpil jwif ak anpil moun lòt nasyon te kwè.
În Iconiu, au intrat împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit astfel încât o mare mulțime de iudei și de greci au crezut.
2 Men jwif ki pa t' kwè yo moute tèt moun lòt nasyon yo, yo fè yo vire sou do Pòl ak Banabas.
Dar iudeii necredincioși au stârnit și au învrăjbit sufletele neamurilor împotriva fraților.
3 Pòl ak Banabas rete nan lavil la lontan ankò, yo t'ap fè konnen favè Bondye a avèk anpil konviksyon, paske yo te gen konfyans nan Seyè a. Seyè a menm te bay disip yo pouvwa fè anpil bèl bagay ak anpil mirak pou l' te moutre sa yo t'ap di a te vre.
De aceea au rămas acolo multă vreme, vorbind cu îndrăzneală în Domnul, care dădea mărturie despre cuvântul harului său, îngăduind să se facă semne și minuni prin mâinile lor.
4 Nan lavil la moun te fè de kan: yon bò te gen patizan jwif yo, lòt bò a te gen patizan apòt yo.
Dar mulțimea din cetate era împărțită. O parte era de partea iudeilor și o parte de partea apostolilor.
5 Jwif yo, moun lòt nasyon yo ansanm ak chèf yo t'ap pare pou maltrete Pòl ak Banabas, pou touye yo ak kout wòch.
Când o parte dintre neamuri și iudei, împreună cu conducătorii lor, au încercat cu violență să-i maltrateze și să-i ucidă cu pietre,
6 Lè Pòl ak Banabas wè sa, yo kouri met deyò, y' al nan peyi Likaoni, yo rete lavil List ak lavil Dèb ak nan vwazinaj yo.
ei au luat cunoștință de aceasta și au fugit în orașele Licaonia, Listra, Derbe și în regiunea înconjurătoare.
7 Yo t'ap anonse bon nouvèl la la tou.
Acolo au propovăduit Vestea cea Bună.
8 Nan List te gen yon nonm enfim ki te toujou rete chita, paske de pye l' yo te paralize. Li te fèt tou konsa, li pa t' janm mache menm.
La Listra ședea un om neputincios la picioare, olog din pântecele mamei sale, care nu umblase niciodată.
9 Li t'ap koute sa Pòl t'ap di. Pòl fikse je l' sou li, li wè nonm lan te gen kont konfyans nan Bondye pou l' te geri.
El asculta vorbind pe Pavel, care, fixând ochii asupra lui și văzând că are credința de a fi vindecat,
10 Pòl pale byen fò, li di: Leve, kanpe dwat sou de pye ou yo! Nonm lan vole kanpe, epi li pran mache.
a zis cu glas tare: “Ridică-te în picioare!” El a sărit în picioare și a mers.
11 Lè foul moun yo wè sa Pòl te fè a, yo pran rele an likaonyen, lang peyi a: Men bondye yo pran fòm moun, yo desann vin jwenn nou.
Când mulțimea a văzut ce făcuse Pavel, a ridicat glasul și a zis în limba Licaoniei: “Zeii s-au coborât la noi în chip de oameni!”
12 Yo rele Banabas Zeyis, yo rele Pòl Emès paske se li menm ki t'ap pale.
Ei îl numeau pe Barnaba “Jupiter”, iar pe Pavel “Mercur”, pentru că el era cel care vorbea cel mai mult.
13 Prèt ki sèvi nan tanp Zeyis ki te bò pòtay lavil la mennen kèk towo bèf ak kolye flè devan pòtay la. Ansanm ak pèp la, yo t'ap pare pou yo te fè ofrann bèt pou yo touye bay Pòl ak Banabas.
Preotul lui Jupiter, al cărui templu se afla în fața cetății lor, a adus boi și ghirlande la porți și ar fi vrut să facă un sacrificiu împreună cu mulțimea.
14 Lè apòt yo tande sa, yo chire rad sou yo, yo kouri nan mitan foul la, yo pale byen fò, yo t'ap di:
Apostolii Barnaba și Pavel, auzind, și-au rupt hainele și au sărit în mulțime, strigând:
15 Mezanmi, sa n'ap fè konsa? Nou se moun tankou nou tou: nou vin isit la anonse nou yon bon nouvèl: Se pou nou kite tout zidòl sa yo ki pa vo anyen pou n' vire bò kot Bondye ki vivan an. Se li menm ki fè syèl la, tè a, lanmè a ansanm ak tout sa ki ladan yo.
“Bărbaților, pentru ce faceți aceste lucruri? Și noi suntem oameni de aceeași natură ca și voi și vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele;
16 Nan tan lontan, li te kite tout nasyon swiv chemen pa yo.
care, în generațiile trecute, a lăsat toate neamurile să umble pe căile lor.
17 Men, li te toujou ap fè yo konnen ki moun li ye, li te fè anpil byen pou yo: li ban nou lapli ki soti nan syèl la ak sezon rekòt. Li ban nou manje an kantite, epi li fè kè nou kontan anpil.
Și totuși nu s-a lăsat fără mărturie, căci a făcut binele și v-a dat ploi din cer și anotimpuri roditoare, umplându-ne inimile de hrană și de bucurie.”
18 Menm avèk tout pawòl sa yo, se pa t' ti traka anvan apòt yo te resi rive anpeche moun yo fè ofrann bèt yo.
Și chiar dacă spuneau aceste lucruri, cu greu au împiedicat mulțimile să le aducă jertfe.
19 Kèk jwif soti Antiòch (ki nan peyi Pisidi) ak Ikoniòm. Yo pran tèt foul la, yo kalonnen Pòl kout wòch pou yo touye li. Apre sa, yo trennen l' mete andeyò lavil la, yo te kwè l' te mouri.
Dar au venit acolo niște iudei din Antiohia și din Iconiu și, după ce au convins mulțimile, l-au ucis cu pietre pe Pavel și l-au târât afară din cetate, crezând că este mort.
20 Men, lè disip yo vin sanble bò kote l', li leve kanpe, epi l' tounen antre nan lavil la. Nan denmen, li pati avèk Banabas, y' al lavil Dèb.
Dar, pe când stăteau ucenicii în jurul Lui, S-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a ieșit cu Barnaba la Derbe.
21 Pòl ak Banabas anonse bon nouvèl la nan lavil Dèb. Yo te fè anpil disip la. Apre sa, yo tounen, yo pase List, Ikoniòm, Antiòch (ki nan peyi Pisidi).
După ce au propovăduit vestea cea bună în cetatea aceea și au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconiu și la Antiohia,
22 Yo t'ap bay disip yo fòs, yo t'ap ankouraje yo pou yo rete fèm nan konfyans yo. Yo t'ap di yo: Nou gen pou nou soufri anpil anvan pou n' antre nan peyi kote Bondye wa a.
și au întărit sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână în credință și să le spună că prin multe necazuri trebuie să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu.
23 Nan chak legliz, yo chwazi kèk chèf fanmi. Yo fè jèn, yo lapriyè. Apre sa, yo renmèt yo nan men Bondye, Seyè ki te gen tout konfyans yo a.
După ce au numit pentru ei prezbiteri în fiecare adunare și s-au rugat cu post, i-au încredințat Domnului în care crezuseră.
24 Yo travèse peyi Pisidi, yo rive nan Panfili.
Au trecut prin Pisidia și au ajuns în Pamfilia.
25 Yo anonse pawòl Bondye a lavil Pèj. Apre sa, yo desann Atali.
După ce au rostit cuvântul în Perga, s-au coborât în Attalia.
26 Antan yo la, yo pran batiman pou Antiòch. Se la nan menm Antiòch sa a yo te renmèt yo nan men Bondye ki te ba yo favè l' pou yo te al fè tout travay yo sot fè a.
De acolo au navigat spre Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndepliniseră.
27 Lè yo rive Antiòch, yo reyini legliz la, yo rakonte tou sa Bondye te ba yo pouvwa fè pou li, ki jan li te louvri pòt pou moun ki pa jwif yo kapab kwè tou.
După ce au ajuns și au adunat adunarea, au relatat toate lucrurile pe care Dumnezeu le făcuse cu ei și faptul că deschisese o ușă a credinței pentru națiuni.
28 Apre sa, yo rete lontan avèk disip Antiòch yo.
Au rămas acolo cu discipolii pentru o lungă perioadă de timp.
