< Πραξεις 7 >

1 Εἶπεν δὲ ὁ ἀρχιερεύς· εἶ ταῦτα οὕτως ἔχει;
Gobele salasu hina dunu da Sidibenema adole ba: i, “Amo da dafawanela: ?”
2 ὁ δὲ ἔφη, ἄνδρες ἀδελφοὶ καὶ πατέρες, ἀκούσατε. ὁ θεὸς τῆς δόξης ὤφθη τῷ πατρὶ ἡμῶν Ἀβραὰμ ὄντι ἐν τῇ Μεσοποταμίᾳ πρὶν ἢ κατοικῆσαι αὐτὸν ἐν Χαρράν,
Sidibene da bu adole i, “Na fi dunu amola ada huluane nabima! Ninia aowalalia aowa A: ibalaha: me da Ha: ila: ne sogega fila asi. Be hidadea, Hadigidafa Gode da Mesoubouda: imia sogega ema misi.
3 καὶ εἶπεν πρὸς αὐτόν, ἔξελθε ἐκ τῆς γῆς σου καὶ ἐκ τῆς συγγενείας σου, καὶ δεῦρο εἰς τὴν γῆν ἣν ἄν σοι δείξω.
Gode da ema amane sia: i, `Dia fidafa amola dia soge yolesili, na olelemu sogega masa.
4 τότε ἐξελθὼν ἐκ γῆς Χαλδαίων κατῴκησεν ἐν Χαρράν. κἀκεῖθεν μετὰ τὸ ἀποθανεῖν τὸν πατέρα αὐτοῦ μετῴκισεν αὐτὸν εἰς τὴν γῆν ταύτην εἰς ἣν ὑμεῖς νῦν κατοικεῖτε,
Amalalu, ea soge yolesili, e da Ha: ila: ne sogega fimusa: asi. A: ibalaha: me ea eda bogoloba, Gode da sia: beba: le, e da mugululi, dilia waha fibi soge amoga misi.
5 καὶ οὐκ ἔδωκεν αὐτῷ κληρονομίαν ἐν αὐτῇ οὐδὲ βῆμα ποδός, καὶ ἐπηγγείλατο δοῦναι αὐτῷ εἰς κατάσχεσιν αὐτὴν καὶ τῷ σπέρματι αὐτοῦ μετ’ αὐτόν, οὐκ ὄντος αὐτῷ τέκνου.
Amo esoga, Gode da amo soge A: ibalaha: mema hame i, E hamedafa i. Be amo soge E da hobea imunusa: sia: i. A: ibalaha: me egaga fi dunu da amo soge lama: ne E sia: i. Amo esoga, Gode da fa: no imunu sia: i amo eso, A:ibalaha: me da mano hamedei esalu.
6 ἐλάλησεν δὲ οὕτως ὁ θεὸς ὅτι ἔσται τὸ σπέρμα αὐτοῦ πάροικον ἐν γῇ ἀλλοτρίᾳ, καὶ δουλώσουσιν αὐτὸ καὶ κακώσουσιν ἔτη τετρακόσια·
Gode da A: ibalaha: mema amane sia: i, ‘Digaga fi dunu da soge eno amo ganodini esalumu. Ilia da se dabe iasu udigili hawa: hamosu dunu agoane esalumu. Ilia ouligisu dunu da ilima se bagade imunu. Ilia se nabawane amo soge ode 400 agoanega esalumu.
7 καὶ τὸ ἔθνος ᾧ ἐὰν δουλεύσουσιν κρινῶ ἐγώ, ὁ θεὸς εἶπεν, καὶ μετὰ ταῦτα ἐξελεύσονται καὶ λατρεύσουσίν μοι ἐν τῷ τόπῳ τούτῳ.
Be Na da ilima se imunu dunu fi, amoma se dabe iasu imunu. Fa: no amo soge ilia fisili asili, dia waha lelebe soge amo ganodini Nama nodone sia: ne gadomu.’
8 καὶ ἔδωκεν αὐτῷ διαθήκην περιτομῆς· καὶ οὕτως ἐγέννησεν τὸν Ἰσαὰκ καὶ περιέτεμεν αὐτὸν τῇ ἡμέρᾳ τῇ ὀγδόῃ, καὶ Ἰσαὰκ τὸν Ἰακώβ, καὶ Ἰακὼβ τοὺς δώδεκα πατριάρχας.
Amalalu, amo gousa: su hou hamoi dagoiba: le, dunu huluane dawa: ma: ne, Gode da A: ibalaha: mema ilegele olelei. Amo ilegei da A: ibalaha: me ea fi dunu huluane ilia gadofo damuma: ne, Gode Ea sia: i. Amaiba: le, fa: no A: ibalaha: me ea mano Aisage lalelegele, hi afae aligili, A:ibalaha: me da Aisage ea gadofo damui. Aisage ea mano Ya: igobe lalelegele, hi afae aligili, Aisage da ea gadofo damui. Amalalu, Ya: igobe ea mano lalelegele, hi afadafa aligili, afae afae ili gadofo damui. Ya: igobe ea mano fagoyale gala da ninia aowalali dunu esalu.
9 Καὶ οἱ πατριάρχαι ζηλώσαντες τὸν Ἰωσὴφ ἀπέδοντο εἰς Αἴγυπτον· καὶ ἦν ὁ θεὸς μετ’ αὐτοῦ,
Be Ya: igobe ea mano ilia eya Yousefe mudale ba: beba: le, e Idibidi soge ganodini se dabe iasu hawa: hamoma: ne, bidi lai dagoi.
10 καὶ ἐξείλατο αὐτὸν ἐκ πασῶν τῶν θλίψεων αὐτοῦ, καὶ ἔδωκεν αὐτῷ χάριν καὶ σοφίαν ἔναντι Φαραὼ βασιλέως Αἰγύπτου, καὶ κατέστησεν αὐτὸν ἡγούμενον ἐπ’ Αἴγυπτον καὶ ἐφ’ ὅλον τὸν οἶκον αὐτοῦ.
Be Gode da Yousefe mae yolesili, ea se nabasu hou amo ganodini fidisu. Yousefe da Idibidi hina bagade dunu ema doaga: beba: le, ea ba: su amola bagade dawa: su hou Gode fidibiba: le, Idibidi hina bagade da Yousefe hahawane ba: i. Amaiba: le, e da Yousefe da Idibidi soge, amola hina bagade ea diasu amo ouligima: ne sia: i.
11 ἦλθεν δὲ λιμὸς ἐφ’ ὅλην τὴν Αἴγυπτον καὶ Χανάαν καὶ θλῖψις μεγάλη, καὶ οὐχ εὕρισκον χορτάσματα οἱ πατέρες ἡμῶν.
Amalalu, Idibidi soge amola Ga: ina: ne soge, ha: i bagade doaga: beba: le, dunu huluane se bagade nabi. Ninia aowalali dunu da ha: i manu hamedafa ba: su.
12 ἀκούσας δὲ Ἰακὼβ ὄντα σιτία εἰς Αἴγυπτον ἐξαπέστειλεν τοὺς πατέρας ἡμῶν πρῶτον·
Ya: igobe da ha: i manu Idibidi soge amo ganodini dialebe nababeba: le, e da ea mano ilia ha: i manu bidiga lala masa: ne asunasi.
13 καὶ ἐν τῷ δευτέρῳ ἀνεγνωρίσθη Ἰωσὴφ τοῖς ἀδελφοῖς αὐτοῦ, καὶ φανερὸν ἐγένετο τῷ Φαραὼ τὸ γένος αὐτοῦ.
Bu Ga: ina: ne soge amoga misini, amalu ilia bu Idibidi sogega asi. Amo esoga, Yousefe da Ya: igobe ea mano ilia eya esala, amo e da ilima olelei. Amalalu, Idibidi ouligisu dunu da Yousefe ea sosogo fi dawa: i dagoi.
14 ἀποστείλας δὲ Ἰωσὴφ μετεκαλέσατο Ἰακὼβ τὸν πατέρα αὐτοῦ καὶ πᾶσαν τὴν συγγένειαν ἐν ψυχαῖς ἑβδομήκοντα πέντε,
Amalalu, Yousefe da Ya: igobe amola ea fi dunu huluane (dunu huluane da 75), ilia Idibidi sogega fimusa: misa: ne sia: i.
15 καὶ κατέβη Ἰακὼβ εἰς Αἴγυπτον. καὶ ἐτελεύτησεν αὐτὸς καὶ οἱ πατέρες ἡμῶν,
Ya: igobe amola ea mano huluane, da Idibidi sogega doaga: i. Amo soge ganodini ilia bogoi.
16 καὶ μετετέθησαν εἰς Συχὲμ καὶ ἐτέθησαν ἐν τῷ μνήματι ᾧ ὠνήσατο Ἀβραὰμ τιμῆς ἀργυρίου παρὰ τῶν υἱῶν Ἑμμὼρ ἐν Συχέμ.
Ilia da: i hodo huluane ilia Siegeme sogega gaguli asili, uli dogoi musa: A:ibalaha: me da Ha: imo fi ilima muniga bidilai, amo ganodini sali dagoi.
17 καθὼς δὲ ἤγγιζεν ὁ χρόνος τῆς ἐπαγγελίας ἧς ὡμολόγησεν ὁ θεὸς τῷ Ἀβραάμ, ηὔξησεν ὁ λαὸς καὶ ἐπληθύνθη ἐν Αἰγύπτῳ,
Asili, Gode Ea musa: A:ibalaha: mema ilegei eso da gadenenewane doaga: loba, ninia aowalalia Idibidi soge ganodini ilia idi da bagade heda: i dagoi ba: i.
18 ἄχρι οὗ ἀνέστη βασιλεὺς ἕτερος ἐπ’ Αἴγυπτον ὃς οὐκ ᾔδει τὸν Ἰωσήφ.
Hina bagade eno, e Yousefe ea hou hame dawa: su dunu da Idibidi ouligisu hawa: hamosu lai dagoi.
19 οὗτος κατασοφισάμενος τὸ γένος ἡμῶν ἐκάκωσεν τοὺς πατέρας τοῦ ποιεῖν τὰ βρέφη ἔκθετα αὐτῶν εἰς τὸ μὴ ζῳογονεῖσθαι.
E da ninia aowalalima ogogole amola nimi bagadewane hamoi. E da ninia aowalali ilia mano dudubusa bogoma: ne, gadili hadigima: ne sia: i.
20 ἐν ᾧ καιρῷ ἐγεννήθη Μωϋσῆς, καὶ ἦν ἀστεῖος τῷ θεῷ· ὃς ἀνετράφη μῆνας τρεῖς ἐν τῷ οἴκῳ τοῦ πατρός·
Amo esoga, Mousese da lalelegei. E da mano dudubusa ida: iwane ba: i. Oubi udiana amoga, ea ame da amo mano diasu ganodini ouligisu.
21 ἐκτεθέντος δὲ αὐτοῦ ἀνείλατο αὐτὸν ἡ θυγάτηρ Φαραὼ καὶ ἀνεθρέψατο αὐτὸν ἑαυτῇ εἰς υἱόν.
Be amo mano ilia da diasu gadili ligisili, Idibidi hina bagade ea uda mano a: fini, Mousese ba: beba: le, ea fofoi. E da Mousese ea manodafa agoane esaloma: ne fofoi.
22 καὶ ἐπαιδεύθη Μωϋσῆς ἐν πάσῃ σοφίᾳ Αἰγυπτίων, ἦν δὲ δυνατὸς ἐν λόγοις καὶ ἔργοις αὐτοῦ.
Olelesu dunu da olelebeba: le, Mousese da Idibidi dunu ilia bagade dawa: su hou huluane lalegagui dagoi. E da bagade dawa: su amola gasa bagade hawa: hamosu dunu agoane asigilai.
23 ὡς δὲ ἐπληροῦτο αὐτῷ τεσσερακονταετὴς χρόνος, ἀνέβη ἐπὶ τὴν καρδίαν αὐτοῦ ἐπισκέψασθαι τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ τοὺς υἱοὺς Ἰσραήλ.
Mousese da lalelegele, ode 40 esalu, e da ea Isala: ili fidafa dunu ilia hou ba: musa: asi.
24 καὶ ἰδών τινα ἀδικούμενον ἠμύνατο καὶ ἐποίησεν ἐκδίκησιν τῷ καταπονουμένῳ πατάξας τὸν Αἰγύπτιον.
E da Idibidi dunu afae Isala: ili dunu afae bagadewane fananebe ba: i. Mousese da dabe imunusa: dawa: beba: le, Idibidi dunu medole legei.
25 ἐνόμιζεν δὲ συνιέναι τοὺς ἀδελφοὺς ὅτι ὁ θεὸς διὰ χειρὸς αὐτοῦ δίδωσιν σωτηρίαν αὐτοῖς, οἱ δὲ οὐ συνῆκαν.
(Gode da Mousese ea loboga Isala: ili dunu ilia se dabe iasu diasu logo doasimu amo Mousese da dawa: i galu. Amola Isala: ili dunu da amo hou asigiwane dawa: mu, e da dawa: i galu. Be ilia da hame dawa: i.)
26 τῇ τε ἐπιούσῃ ἡμέρᾳ ὤφθη αὐτοῖς μαχομένοις καὶ συνήλλασσεν αὐτοὺς εἰς εἰρήνην εἰπών, ἄνδρες, ἀδελφοί ἐστε· ἱνατί ἀδικεῖτε ἀλλήλους;
Golale, eso enoga, e da Isala: ili dunu aduna ela gegenanebe ba: i. E da ela olofoma: ne, elama amane sia: i, ‘Alia nabima! Alia da Isala: ili fi dunu. Amaiba: le, abuliba: le gegesala: ?’
27 ὁ δὲ ἀδικῶν τὸν πλησίον ἀπώσατο αὐτὸν εἰπών, τίς σε κατέστησεν ἄρχοντα καὶ δικαστὴν ἐφ’ ἡμῶν;
Be Isala: ili dunu afadafa, e da eno dunuma osa: le heda: musa: dawa: beba: le, ougiliwane Mousese fulifasi. ‘E amane adole ba: i, “Di da ninima ouligisu esalabala? Di da ninima fofada: su dunula: ?
28 μὴ ἀνελεῖν με σὺ θέλεις ὃν τρόπον ἀνεῖλες ἐχθὲς τὸν Αἰγύπτιον;
Di da aya Idibidi dunu medole legei, amo defele dia na medole legema: bela: ?’
29 ἔφυγεν δὲ Μωϋσῆς ἐν τῷ λόγῳ τούτῳ, καὶ ἐγένετο πάροικος ἐν γῇ Μαδιάμ, οὗ ἐγέννησεν υἱοὺς δύο.
Amo sia: nababeba: le, Mousese da hobeale, Idibidi soge fisili, Midia: ne sogega fimusa: asi. Amo soge ganodini, ea dunu mano aduna lalelegei.
30 Καὶ πληρωθέντων ἐτῶν τεσσεράκοντα ὤφθη αὐτῷ ἐν τῇ ἐρήμῳ τοῦ ὄρους Σινᾶ ἄγγελος ἐν φλογὶ πυρὸς βάτου.
Ode 40 gidigili, dunu hame esalebe hafoga: i soge Sainai Goumi gadenene, Mousese da a: igele dunu, ifa dunumunihadi laluga nenanebe ba: i be hame sui, amo ganodini ba: i.
31 ὁ δὲ Μωϋσῆς ἰδὼν ἐθαύμαζεν τὸ ὅραμα· προσερχομένου δὲ αὐτοῦ κατανοῆσαι ἐγένετο φωνὴ κυρίου,
Fofogadigili, noga: le ba: musa: gini gadenene misini, Mousese da Gode Ea sia: nabi, amane,
32 ἐγὼ ὁ θεὸς τῶν πατέρων σου, ὁ θεὸς Ἀβραὰμ καὶ Ἰσαὰκ καὶ Ἰακώβ. ἔντρομος δὲ γενόμενος Μωϋσῆς οὐκ ἐτόλμα κατανοῆσαι.
“Na da dia aowalalia Gode Esala. Na da A: ibalaha: me, Aisage amola Ya: igobe, ilima Gode Esala.” Mousese da beda: iba: le, yagugui. E da beda: iba: le, ba: mu higa: i galu.
33 εἶπεν δὲ αὐτῷ ὁ κύριος, λῦσον τὸ ὑπόδημα τῶν ποδῶν σου, ὁ γὰρ τόπος ἐφ’ ᾧ ἕστηκας γῆ ἁγία ἐστίν.
Hina Gode da ema amane sia: i, “Dia emo salasu fadegama! Dia waha lela sogebi da hadigi soge!
34 ἰδὼν εἶδον τὴν κάκωσιν τοῦ λαοῦ μου τοῦ ἐν Αἰγύπτῳ, καὶ τοῦ στεναγμοῦ αὐτῶν ἤκουσα, καὶ κατέβην ἐξελέσθαι αὐτούς· καὶ νῦν δεῦρο ἀποστείλω σε εἰς Αἴγυπτον.
Na da Na fidafa ilia se nabasu Idibidi soge ganodini ba: lala. Na da ilia se nabasu dawa: beba: le, ilia se dabe iasu diasu logo doasima: ne doaga: i dagoi. Misa! Na da di Idibidi sogega asunasimu!”
35 Τοῦτον τὸν Μωϋσῆν, ὃν ἠρνήσαντο εἰπόντες, τίς σε κατέστησεν ἄρχοντα καὶ δικαστήν; τοῦτον ὁ θεὸς καὶ ἄρχοντα καὶ λυτρωτὴν ἀπέσταλκεν σὺν χειρὶ ἀγγέλου τοῦ ὀφθέντος αὐτῷ ἐν τῇ βάτῳ.
Isala: ili dunu fi da musa: Mousese higa: i galu. Ilia amane sia: i, `Nowa da di ninima ouligisu amola fofada: su dunu hamobela: ?’ Be Isala: ili fi ilia se dabe iasu diasu logo doasima: ne amola ilima ouligisu hamoma: ne, Gode da Mousese asunasi dagoi. A: igele amo da ifa dunumuni laluga nenanebe amo ganodini ba: i, e da Mousese fidisu.
36 οὗτος ἐξήγαγεν αὐτοὺς ποιήσας τέρατα καὶ σημεῖα ἐν γῇ Αἰγύπτῳ καὶ ἐν ἐρυθρᾷ θαλάσσῃ καὶ ἐν τῇ ἐρήμῳ ἔτη τεσσεράκοντα.
Mousese da ea fi ilima bisili asili, Idibidi soge yolesili, musa: hame ba: su gasa bagade hou Idibidi ganodini amola Maga: me Hano Wayabo ganodini, hamosu. Ode 40 amoga ilia da dunu hame esalebe wadela: i soge ganodini ahoanu, amo hou ba: su.
37 οὗτός ἐστιν ὁ Μωϋσῆς ὁ εἴπας τοῖς υἱοῖς Ἰσραήλ, προφήτην ὑμῖν ἀναστήσει ὁ θεὸς ἐκ τῶν ἀδελφῶν ὑμῶν ὡς ἐμέ.
Mousese da Isala: ili fi ilima amane sia: i, “Gode da na dilima asunasi amo defele E da Balofede dunu eno, dilia fi dunu, amo dilima asunasimu.”
38 οὗτός ἐστιν ὁ γενόμενος ἐν τῇ ἐκκλησίᾳ ἐν τῇ ἐρήμῳ μετὰ τοῦ ἀγγέλου τοῦ λαλοῦντος αὐτῷ ἐν τῷ ὄρει Σινᾶ καὶ τῶν πατέρων ἡμῶν, ὃς ἐδέξατο λόγια ζῶντα δοῦναι ἡμῖν,
Mousese da Isala: ili dunu ilia gilisisu wadela: i soge amo ganodini esalebe ba: i. E amola ninia aowalali, amola a: igele da Sainai Goumia ema sia: i, ilima gilisi. E da Gode Ea esalalalusu sia: ninima bu olelema: ne, lai dagoi.
39 ᾧ οὐκ ἠθέλησαν ὑπήκοοι γενέσθαι οἱ πατέρες ἡμῶν ἀλλὰ ἀπώσαντο καὶ ἐστράφησαν ἐν ταῖς καρδίαις αὐτῶν εἰς Αἴγυπτον,
Be ninia aowalali dunu da Mousese ea sia: hamedafa nabi. Ilia da ema hihini, bu Idibidi sogega sinidigimusa: dawa: i galu.
40 εἰπόντες τῷ Ἀαρών· ποίησον ἡμῖν θεοὺς οἳ προπορεύσονται ἡμῶν· ὁ γὰρ Μωϋσῆς οὗτος, ὃς ἐξήγαγεν ἡμᾶς ἐκ γῆς Αἰγύπτου, οὐκ οἴδαμεν τί ἐγένετο αὐτῷ.
Amaiba: le, ilia da Elanema amane sia: i, ‘Dia ‘gode’ liligi ninima bisili masa: ne hahamoma! Mousese da Idibidi yolesili ninima bisili asi, be e da habila: ? Ninia hame dawa: !’
41 καὶ ἐμοσχοποίησαν ἐν ταῖς ἡμέραις ἐκείναις καὶ ἀνήγαγον θυσίαν τῷ εἰδώλῳ, καὶ εὐφραίνοντο ἐν τοῖς ἔργοις τῶν χειρῶν αὐτῶν.
Amalalu, ilia ogogosu ‘gode’ loboga hamoi liligi bulamagau gawali agoaila hamone, ilima gobele salasu hou hamoi. Ilia loboga hamoi liligi ilima nodone sia: ma: ne, lolo nabe bagade hamosu.
42 ἔστρεψεν δὲ ὁ θεὸς καὶ παρέδωκεν αὐτοὺς λατρεύειν τῇ στρατιᾷ τοῦ οὐρανοῦ, καθὼς γέγραπται ἐν βίβλῳ τῶν προφητῶν, μὴ σφάγια καὶ θυσίας προσηνέγκατέ μοι ἔτη τεσσεράκοντα ἐν τῇ ἐρήμῳ, οἶκος Ἰσραήλ;
Amaiba: le, Gode da Ea dunu fi fisili asili, ilia gasumuni ilima sia: ne gadoma: ne, Gode da fisi dagoi. Amo hou da balofede buga amo ganodini dedei diala, amane, ‘Isala: ili fi dunu! Dilia ode 40 amoga wadela: i sogega ahoanu, ohe fi bagohame medole, gobele salasu hou hamosu. Be dilia da Nama nodone dawa: ma: ne hame hamoi.
43 καὶ ἀνελάβετε τὴν σκηνὴν τοῦ Μολὸχ καὶ τὸ ἄστρον τοῦ θεοῦ Ῥομφάν, τοὺς τύπους οὓς ἐποιήσατε προσκυνεῖν αὐτοῖς; καὶ μετοικιῶ ὑμᾶς ἐπέκεινα Βαβυλῶνος.
Be dilia ogogosu ‘gode’ Moulege ea abula diasu amola ogogosu ‘gode’ loboga hamoi liligi ea dio amo Lefa: ne – gasumuni hina dunu - amo aguni asi. Amo ogogosu ‘gode’ liligi dilia loboga hamone, ilima nodone sia: ne gadoi. Amaiba: le, dilia soge fisimusa: , Na da dili Ba: bilone moilai bai bagade baligima: ne, soge enoga masa: a:ne, mugululi sefasimu.’
44 Ἡ σκηνὴ τοῦ μαρτυρίου ἦν τοῖς πατράσιν ἡμῶν ἐν τῇ ἐρήμῳ, καθὼς διετάξατο ὁ λαλῶν τῷ Μωϋσῇ ποιῆσαι αὐτὴν κατὰ τὸν τύπον ὃν ἑωράκει,
Ninia aowalali da wadela: i hafoga: i sogega ahoanoba, Gode Ea Abula Diasu (Da: bena: gele-amo ganodini Gode Ea Gousa: su Sema Gagili amola Gode Ea Sema igi da: iya dedei dialebe ba: i) aguni asi. Amo abula diasu, Gode Ea Mousesema adoi, amo defele ilia hamoi dagoi.
45 ἣν καὶ εἰσήγαγον διαδεξάμενοι οἱ πατέρες ἡμῶν μετὰ Ἰησοῦ ἐν τῇ κατασχέσει τῶν ἐθνῶν ὧν ἐξῶσεν ὁ θεὸς ἀπὸ προσώπου τῶν πατέρων ἡμῶν ἕως τῶν ἡμερῶν Δαυείδ,
Fa: nowane, ninia aowalali da Yosiuama fa: no bobogele, ilia Ga: ina: ne soge huluane lalegagui. Gode da hidadea amo soge fi huluane sefasi. Amo esoga, ilia da Da: bena: gele Abula Diasu aguni asi. Da: bena: gele Diasu da Isala: ili soge amo ganodini dialu, Da: ibidi ea eso doaga: i.
46 ὃς εὗρεν χάριν ἐνώπιον τοῦ θεοῦ καὶ ᾐτήσατο εὑρεῖν σκήνωμα τῷ οἴκῳ Ἰακώβ.
Gode da Da: ibidima hahawane galu. Da: ibidi da Ya: igobe ea Godedafa amo da diasu ganodini esaloma: ne, diasu gagumusa: Godema adole ba: i.
47 Σαλωμῶν δὲ οἰκοδόμησεν αὐτῷ οἶκον.
Be Soloumane hifawane da Gode Ea diasu gagui dagoi.
48 ἀλλ’ οὐχ ὁ ὕψιστος ἐν χειροποιήτοις κατοικεῖ· καθὼς ὁ προφήτης λέγει,
Be Gode Gadodafa da diasu amo dunu ea loboga hamoi liligi, amo ganodini hame esala. Balofede dunu ea sia: agoane dedei diala: ,
49 ὁ οὐρανός μοι θρόνος, ἡ δὲ γῆ ὑποπόδιον τῶν ποδῶν μου· ποῖον οἶκον οἰκοδομήσετέ μοι, λέγει κύριος, ἢ τίς τόπος τῆς καταπαύσεώς μου;
`Hina Gode da amane sia: sa, Na fisu da Hebene, Na emo ligisisu da osobo bagade. Na ganodini esaloma: ne adi diasu gaguma: bela: ? Na da adi sogebi amoga esaloma: bela: ?
50 οὐχὶ ἡ χείρ μου ἐποίησεν ταῦτα πάντα;
Amo liligi huluane Nisu Na hamoi, amo dilia hame dawa: bela: ?’”
51 Σκληροτράχηλοι καὶ ἀπερίτμητοι καρδίαις καὶ τοῖς ὠσίν, ὑμεῖς ἀεὶ τῷ πνεύματι τῷ ἁγίῳ ἀντιπίπτετε, ὡς οἱ πατέρες ὑμῶν καὶ ὑμεῖς.
Sidibene bu amane sia: i, ‘Dilia dogo da igi agoane hamoi. Dilia dogo da Gode Ea hou hamedafa dawa: Gode Ea sia: hamedafa naba. Dilia da dilia aowalalia hou defele lalegagui dagoi. Eso huluane dilia Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala Ema gegenana.
52 τίνα τῶν προφητῶν οὐκ ἐδίωξαν οἱ πατέρες ὑμῶν; καὶ ἀπέκτειναν τοὺς προκαταγγείλαντας περὶ τῆς ἐλεύσεως τοῦ δικαίου οὗ νῦν ὑμεῖς προδόται καὶ φονεῖς ἐγένεσθε,
Dilia aowalali da balofede dunu huluanedafa ilima se bagade iasu. Amo dunu da musa: Gode Ea Ida: iwane Hawa: Hamosu Dunu da misunu sia: i, be dilia amo huluane medole legei dagoi. Amola wali, amo misi Dunu Yesu Gelesu dilia hohonone, medole legei dagoi.
53 οἵτινες ἐλάβετε τὸν νόμον εἰς διαταγὰς ἀγγέλων, καὶ οὐκ ἐφυλάξατε.
Gode Ea Sema huluane, a:igele ilia da ninima i liligi, dilia huluane gega naba, be hamedafa hamosa!”
54 Ἀκούοντες δὲ ταῦτα διεπρίοντο ταῖς καρδίαις αὐτῶν καὶ ἔβρυχον τοὺς ὀδόντας ἐπ’ αὐτόν.
Gasolo dunu da Sidibene ea sia: nababeba: le, ougi bagade ba: i. Ougiba: le, ilia lafi gagamui.
55 ὑπάρχων δὲ πλήρης πνεύματος ἁγίου ἀτενίσας εἰς τὸν οὐρανὸν εἶδεν δόξαν θεοῦ καὶ Ἰησοῦν ἑστῶτα ἐκ δεξιῶν τοῦ θεοῦ,
Be Sidibene, ea dogo Gode Ea A: silibu amoga nabaiba: le, ea si ba: le gadole, Gode Ea hadigi amola Yesu da Gode Ea afodafa amo dafulili lelebe ba: i.
56 καὶ εἶπεν, ἰδοὺ θεωρῶ τοὺς οὐρανοὺς διηνοιγμένους καὶ τὸν υἱὸν τοῦ ἀνθρώπου ἐκ δεξιῶν ἑστῶτα τοῦ θεοῦ.
“Ba: ma!” e sia: i. “Na da Hebene doasili, Dunu Egefe, Gode Ea lobodafadi dafulili lelebe ba: sa!”
57 κράξαντες δὲ φωνῇ μεγάλῃ συνέσχον τὰ ὦτα αὐτῶν, καὶ ὥρμησαν ὁμοθυμαδὸν ἐπ’ αὐτόν,
Gasolo dunu da ha: giwane halasu. Ilia ge ilia da loboga ga: si. Amalalu ilia Sidibenema hehenane, gagulaligili,
58 καὶ ἐκβαλόντες ἔξω τῆς πόλεως ἐλιθοβόλουν. καὶ οἱ μάρτυρες ἀπέθεντο τὰ ἱμάτια αὐτῶν παρὰ τοὺς πόδας νεανίου καλουμένου Σαύλου.
moilai bai bagade gagoi gadili galadigili, igiga medoi. Ba: su dunu ilia abula fadegale, ayeligi dunu ea dio amo Solo, amo ouligima: ne ema i.
59 καὶ ἐλιθοβόλουν τὸν Στέφανον ἐπικαλούμενον καὶ λέγοντα, κύριε Ἰησοῦ, δέξαι τὸ πνεῦμά μου.
Ilia da mae yolesili, Sidibene igiga medolaloba, Sidibene da Hina Yesuma amane wele sia: i, “Hina Yesu Gelesu! Dia na a: silibu lama!”
60 θεὶς δὲ τὰ γόνατα ἔκραξεν φωνῇ μεγάλῃ· κύριε, μὴ στήσῃς αὐτοῖς τὴν ἁμαρτίαν ταύτην. καὶ τοῦτο εἰπὼν ἐκοιμήθη.
E da muguni bugili, ha: giwane wei, “Hina Gode! Amo ilia wadela: i hou wali hamoi, Dia gogolema: ne olofoma!” Amo sia: nu, e da bogoi.

< Πραξεις 7 >