Κατα Λουκαν 18
1 Ἔλεγεν δὲ (καὶ *ko*) παραβολὴν αὐτοῖς πρὸς τὸ δεῖν πάντοτε προσεύχεσθαι (αὐτοὺς *no*) καὶ μὴ ἐγκακεῖν
Și le-a mai spus o pildă, ca să se roage mereu și să nu se dea bătut,
2 λέγων· κριτής τις ἦν ἔν τινι πόλει τὸν θεὸν μὴ φοβούμενος καὶ ἄνθρωπον μὴ ἐντρεπόμενος.
zicând: “Într-o cetate era un judecător care nu se temea de Dumnezeu și nu avea respect față de oameni.
3 χήρα δὲ ἦν ἐν τῇ πόλει ἐκείνῃ καὶ ἤρχετο πρὸς αὐτὸν λέγουσα· ἐκδίκησόν με ἀπὸ τοῦ ἀντιδίκου μου.
În acel oraș era o văduvă care venea adesea la el și îi spunea: “Apără-mă de adversarul meu!”.
4 καὶ οὐκ (ἤθελεν *N(k)O*) ἐπὶ χρόνον. μετὰ δὲ ταῦτα εἶπεν ἐν ἑαυτῷ· εἰ καὶ τὸν θεὸν οὐ φοβοῦμαι (οὐδὲ *N(k)O*) ἄνθρωπον ἐντρέπομαι,
El nu a vrut pentru o vreme, dar după aceea și-a zis: “Deși nu mă tem de Dumnezeu și nici nu respect pe om,
5 διά γε τὸ παρέχειν μοι κόπον τὴν χήραν ταύτην ἐκδικήσω αὐτήν, ἵνα μὴ εἰς τέλος ἐρχομένη ὑπωπιάζῃ με.
totuși, pentru că această văduvă mă deranjează, o voi apăra, altfel mă va obosi prin venirea ei continuă.””
6 Εἶπεν δὲ ὁ κύριος· ἀκούσατε τί ὁ κριτὴς τῆς ἀδικίας λέγει·
Domnul a zis: “Ascultă ce spune judecătorul nedrept.
7 ὁ δὲ θεὸς οὐ μὴ (ποιήσῃ *N(k)O*) τὴν ἐκδίκησιν τῶν ἐκλεκτῶν αὐτοῦ τῶν βοώντων (πρὸς *k*) (αὐτῷ *N(k)O*) ἡμέρας καὶ νυκτός, καὶ (μακροθυμεῖ *N(k)O*) ἐπ᾽ αὐτοῖς;
Nu-i va răzbuna oare Dumnezeu pe aleșii Săi care strigă la El zi și noapte și totuși are răbdare cu ei?
8 λέγω ὑμῖν ὅτι ποιήσει τὴν ἐκδίκησιν αὐτῶν ἐν τάχει. πλὴν ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου ἐλθὼν ἆρα εὑρήσει τὴν πίστιν ἐπὶ τῆς γῆς;
Eu vă spun că îi va răzbuna repede. Cu toate acestea, când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ?”
9 Εἶπεν δὲ καὶ πρός τινας τοὺς πεποιθότας ἐφ᾽ ἑαυτοῖς ὅτι εἰσὶν δίκαιοι καὶ (ἐξουθενοῦντας *NK(o)*) τοὺς λοιποὺς τὴν παραβολὴν ταύτην.
Și a spus pilda aceasta unor oameni care erau convinși de dreptatea lor și care disprețuiau pe toți ceilalți:
10 Ἄνθρωποι δύο ἀνέβησαν εἰς τὸ ἱερὸν προσεύξασθαι, ὁ εἷς Φαρισαῖος καὶ ὁ ἕτερος τελώνης.
“Doi oameni s-au urcat în templu să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameș.
11 ὁ Φαρισαῖος σταθεὶς πρὸς ἑαυτὸν ταῦτα προσηύχετο· ὁ θεός, εὐχαριστῶ σοι ὅτι οὐκ εἰμὶ (ὥσπερ *NK(o)*) οἱ λοιποὶ τῶν ἀνθρώπων, ἅρπαγες, ἄδικοι, μοιχοί, ἢ καὶ ὡς οὗτος ὁ τελώνης.
Fariseul stătea în picioare și se ruga de unul singur, așa: 'Doamne, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: șantajiști, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș.
12 νηστεύω δὶς τοῦ σαββάτου, ἀποδεκατῶ πάντα ὅσα κτῶμαι.
Eu postesc de două ori pe săptămână. Dau zeciuială din tot ce primesc'.
13 (καὶ *ko*) Ὁ (δὲ *no*) τελώνης μακρόθεν ἑστὼς οὐκ ἤθελεν οὐδὲ τοὺς ὀφθαλμοὺς ἐπᾶραι εἰς τὸν οὐρανόν, ἀλλ᾽ ἔτυπτεν (εἰς *k*) τὸ στῆθος (αὐτοῦ *NK(o)*) λέγων· ὁ θεός, ἱλάσθητί μοι τῷ ἁμαρτωλῷ.
Dar vameșul, care stătea departe, nici măcar nu voia să-și ridice ochii spre cer, ci își bătea pieptul, zicând: 'Doamne, ai milă de mine, păcătosul!
14 λέγω ὑμῖν· κατέβη οὗτος δεδικαιωμένος εἰς τὸν οἶκον αὐτοῦ (ἢ *k*) (παρ᾽ *n(o)*) (ἐκεῖνον. *N(k)O*) ὅτι πᾶς ὁ ὑψῶν ἑαυτὸν ταπεινωθήσεται, ὁ δὲ ταπεινῶν ἑαυτὸν ὑψωθήσεται.
Vă spun că acesta s-a coborât la casa lui mai degrabă îndreptățit decât celălalt; căci oricine se înalță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.”
15 Προσέφερον δὲ αὐτῷ καὶ τὰ βρέφη ἵνα αὐτῶν ἅπτηται· ἰδόντες δὲ οἱ μαθηταὶ (ἐπετίμων *N(k)O*) αὐτοῖς.
Îi aduceau și pruncii lor, ca să se atingă de ei. Dar, văzând aceasta, discipolii i-au mustrat.
16 ὁ δὲ Ἰησοῦς (προσεκαλέσατο *N(k)O*) αὐτὰ (λέγων· *N(k)O*) ἄφετε τὰ παιδία ἔρχεσθαι πρός με καὶ μὴ κωλύετε αὐτά· τῶν γὰρ τοιούτων ἐστὶν ἡ βασιλεία τοῦ θεοῦ.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i împiedicați, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia.
17 ἀμὴν λέγω ὑμῖν· ὃς (ἂν *N(k)O*) μὴ δέξηται τὴν βασιλείαν τοῦ θεοῦ ὡς παιδίον, οὐ μὴ εἰσέλθῃ εἰς αὐτήν.
Mai mult ca sigur, vă spun că oricine nu primește Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
18 Καὶ ἐπηρώτησέν τις αὐτὸν ἄρχων λέγων· διδάσκαλε ἀγαθέ, τί ποιήσας ζωὴν αἰώνιον κληρονομήσω; (aiōnios g166)
Un domnitor L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
19 εἶπεν δὲ αὐτῷ ὁ Ἰησοῦς· τί με λέγεις ἀγαθόν; οὐδεὶς ἀγαθὸς εἰ μὴ εἷς ὁ θεός.
Isus l-a întrebat: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
20 τὰς ἐντολὰς οἶδας· μὴ μοιχεύσῃς, μὴ φονεύσῃς, μὴ κλέψῃς, μὴ ψευδομαρτυρήσῃς, τίμα τὸν πατέρα σου καὶ τὴν μητέρα (σου. *k*)
Tu cunoști poruncile: Să nu comiți adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
21 ὁ δὲ εἶπεν· ταῦτα πάντα (ἐφύλαξα *N(k)O*) ἐκ νεότητος (μου. *ko*)
El a zis: “Am observat toate aceste lucruri din tinerețea mea.”
22 Ἀκούσας δὲ (ταῦτα *k*) ὁ Ἰησοῦς εἶπεν αὐτῷ· ἔτι ἕν σοι λείπει· πάντα ὅσα ἔχεις πώλησον καὶ διάδος πτωχοῖς, καὶ ἕξεις θησαυρὸν ἐν (τοῖς *no*) (οὐρανοῖς· *N(k)O*) καὶ δεῦρο, ἀκολούθει μοι.
Isus, auzind acestea, i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește încă. Vinde tot ce ai și dă-le săracilor. Atunci vei avea o comoară în ceruri; apoi vino și urmează-mă.”
23 Ὁ δὲ ἀκούσας ταῦτα περίλυπος (ἐγενήθη· *N(k)O*) ἦν γὰρ πλούσιος σφόδρα.
Dar când a auzit acestea, s-a întristat foarte tare, căci era foarte bogat.
24 Ἰδὼν δὲ αὐτὸν ὁ Ἰησοῦς περίλυπον γενόμενον εἶπεν· πῶς δυσκόλως οἱ τὰ χρήματα ἔχοντες εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ θεοῦ (εἰσπορεύονται. *N(k)O*)
Isus, văzând că se întrista foarte tare, a zis: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!
25 εὐκοπώτερον γάρ ἐστιν κάμηλον διὰ (τρήματος βελόνης *N(k)O*) εἰσελθεῖν ἢ πλούσιον εἰς τὴν βασιλείαν τοῦ θεοῦ εἰσελθεῖν.
Căci este mai ușor pentru o cămilă să intre prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 εἶπαν δὲ οἱ ἀκούσαντες· καὶ τίς δύναται σωθῆναι;
Și cei ce au auzit au zis: “Atunci cine poate fi mântuit?”
27 ὁ δὲ εἶπεν· τὰ ἀδύνατα παρὰ ἀνθρώποις δυνατὰ παρὰ τῷ θεῷ ἐστιν.
Dar El a zis: “Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.”
28 Εἶπεν δὲ ὁ Πέτρος· ἰδοὺ ἡμεῖς (ἀφέντες *N(k)O*) (τὰ *no*) (ἴδια *N(k)O*) (καὶ *k*) ἠκολουθήσαμέν σοι.
Petru a zis: “Uite, am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Ὁ δὲ εἶπεν αὐτοῖς· ἀμὴν λέγω ὑμῖν ὅτι οὐδείς ἐστιν ὃς ἀφῆκεν οἰκίαν ἢ γυναῖκα ἢ ἀδελφοὺς ἢ γονεῖς ἢ τέκνα ἕνεκεν τῆς βασιλείας τοῦ θεοῦ,
El le-a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă, sau nevastă, sau frați, sau părinți, sau copii, pentru Împărăția lui Dumnezeu,
31 Παραλαβὼν δὲ τοὺς δώδεκα εἶπεν πρὸς αὐτούς· ἰδοὺ ἀναβαίνομεν εἰς (Ἰερουσαλήμ, *N(k)O*) καὶ τελεσθήσεται πάντα τὰ γεγραμμένα διὰ τῶν προφητῶν τῷ υἱῷ τοῦ ἀνθρώπου·
Apoi a luat pe cei doisprezece deoparte și le-a zis: “Iată, ne vom sui la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32 παραδοθήσεται γὰρ τοῖς ἔθνεσιν καὶ ἐμπαιχθήσεται καὶ ὑβρισθήσεται καὶ ἐμπτυσθήσεται,
Căci El va fi predat neamurilor, va fi batjocorit, tratat cu rușine și scuipat.
33 καὶ μαστιγώσαντες ἀποκτενοῦσιν αὐτόν, καὶ τῇ ἡμέρᾳ τῇ τρίτῃ ἀναστήσεται.
Îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi, va învia.”
34 καὶ αὐτοὶ οὐδὲν τούτων συνῆκαν, καὶ ἦν τὸ ῥῆμα τοῦτο κεκρυμμένον ἀπ᾽ αὐτῶν, καὶ οὐκ ἐγίνωσκον τὰ λεγόμενα.
Ei n-au înțeles nimic din toate acestea. Acest cuvânt le-a fost ascuns și nu au înțeles ce se spunea.
35 Ἐγένετο δὲ ἐν τῷ ἐγγίζειν αὐτὸν εἰς Ἰεριχὼ τυφλός τις ἐκάθητο παρὰ τὴν ὁδὸν (ἐπαιτῶν. *N(k)O*)
Pe când se apropia de Ierihon, un orb stătea pe drum și cerșea.
36 ἀκούσας δὲ ὄχλου διαπορευομένου ἐπυνθάνετο τί (ἂν *o*) εἴη τοῦτο.
Auzind o mulțime care trecea, a întrebat ce înseamnă aceasta.
37 ἀπήγγειλαν δὲ αὐτῷ ὅτι Ἰησοῦς ὁ Ναζωραῖος παρέρχεται.
Ei i-au spus că Isus din Nazaret trecea pe acolo.
38 καὶ ἐβόησεν λέγων· Ἰησοῦ υἱὲ Δαυίδ, ἐλέησόν με.
El a strigat: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
39 Καὶ οἱ προάγοντες ἐπετίμων αὐτῷ ἵνα (σιγήσῃ. *N(k)O*) αὐτὸς δὲ πολλῷ μᾶλλον ἔκραζεν· υἱὲ Δαυίδ, ἐλέησόν με.
Cei care mergeau în frunte îl mustrau, ca să tacă; dar el striga și mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
40 Σταθεὶς δὲ ὁ Ἰησοῦς ἐκέλευσεν αὐτὸν ἀχθῆναι πρὸς αὐτόν. ἐγγίσαντος δὲ αὐτοῦ ἐπηρώτησεν αὐτόν·
Isus, stând în picioare, a poruncit să fie adus la El. După ce s-a apropiat, l-a întrebat:
41 (λέγων *ko*) τί σοι θέλεις ποιήσω; ὁ δὲ εἶπεν· κύριε, ἵνα ἀναβλέψω.
“Ce vrei să fac?”. El a spus: “Doamne, ca să văd din nou”.
42 καὶ ὁ Ἰησοῦς εἶπεν αὐτῷ· ἀνάβλεψον· ἡ πίστις σου σέσωκέν σε.
Isus i-a zis: “Primește-ți vederea. Credința ta te-a vindecat”.
43 καὶ παραχρῆμα ἀνέβλεψεν καὶ ἠκολούθει αὐτῷ δοξάζων τὸν θεόν. καὶ πᾶς ὁ λαὸς ἰδὼν ἔδωκεν αἶνον τῷ θεῷ.
Și îndată și-a recăpătat vederea și a mers după el, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul, când a văzut, a lăudat pe Dumnezeu.
