Προς Εβραιους 7
1 Οὗτος γὰρ ὁ Μελχισέδεκ, βασιλεὺς Σαλήμ, ἱερεὺς τοῦ Θεοῦ τοῦ Ὑψίστου, ὁ συναντήσας Ἀβραὰμ ὑποστρέφοντι ἀπὸ τῆς κοπῆς τῶν βασιλέων καὶ εὐλογήσας αὐτόν,
Căci acest Melchisedec, regele Salemului, preot al lui Dumnezeu Cel Preaînalt, care a întâlnit pe Avraam la întoarcerea de la măcelul regilor și l-a binecuvântat,
2 ᾧ καὶ δεκάτην ἀπὸ πάντων ἐμέρισεν Ἀβραάμ, πρῶτον μὲν ἑρμηνευόμενος βασιλεὺς δικαιοσύνης, ἔπειτα δὲ καὶ βασιλεὺς Σαλήμ, ὅ ἐστιν βασιλεὺς εἰρήνης,
căruia Avraam i-a împărțit și a zecea parte din toate (fiind mai întâi, prin interpretare, “rege al dreptății”, apoi și “rege al Salemului”, adică “rege al păcii”,
3 ἀπάτωρ, ἀμήτωρ, ἀγενεαλόγητος, μήτε ἀρχὴν ἡμερῶν μήτε ζωῆς τέλος ἔχων, ἀφωμοιωμένος δὲ τῷ Υἱῷ τοῦ Θεοῦ, μένει ἱερεὺς εἰς τὸ διηνεκές.
fără tată, fără mamă, fără genealogie, fără început de zile și fără sfârșit de viață, ci făcut asemenea Fiului lui Dumnezeu), rămâne preot în permanență.
4 Θεωρεῖτε δὲ πηλίκος οὗτος ᾧ δεκάτην Ἀβραὰμ ἔδωκεν ἐκ τῶν ἀκροθινίων ὁ πατριάρχης.
Și gândește-te cât de mare era acest om, căruia chiar și patriarhul Avraam i-a dat o zecime din prada cea mai bună.
5 καὶ οἱ μὲν ἐκ τῶν υἱῶν Λευεὶ τὴν ἱερατείαν λαμβάνοντες ἐντολὴν ἔχουσιν ἀποδεκατοῖν τὸν λαὸν κατὰ τὸν νόμον, τοῦτ’ ἔστιν τοὺς ἀδελφοὺς αὐτῶν, καίπερ ἐξεληλυθότας ἐκ τῆς ὀσφύος Ἀβραάμ·
Într-adevăr, cei dintre fiii lui Levi care primesc slujba de preot au poruncă să ia zeciuiala de la popor, conform legii, adică de la frații lor, deși aceștia au ieșit din trupul lui Avraam,
6 ὁ δὲ μὴ γενεαλογούμενος ἐξ αὐτῶν δεδεκάτωκεν Ἀβραάμ, καὶ τὸν ἔχοντα τὰς ἐπαγγελίας εὐλόγηκεν.
dar cel a cărui genealogie nu se numără de la ei a acceptat zeciuiala de la Avraam și a binecuvântat pe cel care are făgăduințele.
7 χωρὶς δὲ πάσης ἀντιλογίας τὸ ἔλαττον ὑπὸ τοῦ κρείττονος εὐλογεῖται.
Dar, fără nicio contestație, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.
8 καὶ ὧδε μὲν δεκάτας ἀποθνῄσκοντες ἄνθρωποι λαμβάνουσιν, ἐκεῖ δὲ μαρτυρούμενος ὅτι ζῇ.
Aici primesc zeciuială oamenii care mor, dar acolo primește zeciuială unul despre care s-a mărturisit că trăiește.
9 καὶ ὡς ἔπος εἰπεῖν, δι’ Ἀβραὰμ καὶ Λευεὶς ὁ δεκάτας λαμβάνων δεδεκάτωται·
Putem spune că, prin Avraam, chiar și Levi, care primește zeciuiala, a plătit zeciuiala,
10 ἔτι γὰρ ἐν τῇ ὀσφύϊ τοῦ πατρὸς ἦν ὅτε συνήντησεν αὐτῷ Μελχισέδεκ.
căci el era încă în trupul tatălui său când Melchisedec l-a întâlnit.
11 Εἰ μὲν οὖν τελείωσις διὰ τῆς Λευειτικῆς ἱερωσύνης ἦν, ὁ λαὸς γὰρ ἐπ’ αὐτῆς νενομοθέτηται, τίς ἔτι χρεία κατὰ τὴν τάξιν Μελχισέδεκ ἕτερον ἀνίστασθαι ἱερέα καὶ οὐ κατὰ τὴν τάξιν Ἀαρὼν λέγεσθαι;
Și dacă desăvârșirea a fost prin preoția levitică, căci sub ea a primit poporul Legea, ce nevoie mai era ca un alt preot să se ridice după rânduiala lui Melchisedec, și să nu fie chemat după rânduiala lui Aaron?
12 μετατιθεμένης γὰρ τῆς ἱερωσύνης ἐξ ἀνάγκης καὶ νόμου μετάθεσις γίνεται.
Căci, fiind schimbată preoția, este necesar să se facă o schimbare și în lege.
13 ἐφ’ ὃν γὰρ λέγεται ταῦτα, φυλῆς ἑτέρας μετέσχηκεν, ἀφ’ ἧς οὐδεὶς προσέσχηκεν τῷ θυσιαστηρίῳ·
Căci cel despre care se spun aceste lucruri aparține unei alte seminții, din care nimeni nu a oficiat la altar.
14 πρόδηλον γὰρ ὅτι ἐξ Ἰούδα ἀνατέταλκεν ὁ Κύριος ἡμῶν, εἰς ἣν φυλὴν περὶ ἱερέων οὐδὲν Μωϋσῆς ἐλάλησεν.
Căci este evident că Domnul nostru a ieșit din Iuda, trib despre care Moise nu a vorbit nimic cu privire la preoție.
15 Καὶ περισσότερον ἔτι κατάδηλόν ἐστιν, εἰ κατὰ τὴν ὁμοιότητα Μελχισέδεκ ἀνίσταται ἱερεὺς ἕτερος,
Acest lucru este încă și mai evident dacă, după asemănarea lui Melchisedec, se ridică un alt preot,
16 ὃς οὐ κατὰ νόμον ἐντολῆς σαρκίνης γέγονεν ἀλλὰ κατὰ δύναμιν ζωῆς ἀκαταλύτου.
care a fost făcut nu după legea unei porunci trupești, ci după puterea unei vieți fără sfârșit;
căci este mărturisit, “Ești preot pentru totdeauna, conform ordinului lui Melchisedec.” (aiōn g165)
18 ἀθέτησις μὲν γὰρ γίνεται προαγούσης ἐντολῆς διὰ τὸ αὐτῆς ἀσθενὲς καὶ ἀνωφελές,
Căci este o anulare a unei porunci anterioare, din cauza slăbiciunii și a lipsei ei de folos
19 οὐδὲν γὰρ ἐτελείωσεν ὁ νόμος, ἐπεισαγωγὴ δὲ κρείττονος ἐλπίδος, δι’ ἧς ἐγγίζομεν τῷ Θεῷ.
(căci Legea nu a făcut nimic desăvârșit), și o introducere a unei speranțe mai bune, prin care ne apropiem de Dumnezeu.
20 Καὶ καθ’ ὅσον οὐ χωρὶς ὁρκωμοσίας, —οἱ μὲν γὰρ χωρὶς ὁρκωμοσίας εἰσὶν ἱερεῖς γεγονότες,
Întrucât nu a fost făcut preot fără jurământ
21 ὁ δὲ μετὰ ὁρκωμοσίας διὰ τοῦ λέγοντος πρὸς αὐτόν Ὤμοσεν Κύριος, καὶ οὐ μεταμεληθήσεται Σὺ ἱερεὺς εἰς τὸν αἰῶνα· (aiōn g165)
(căci, într-adevăr, au fost făcuți preoți fără jurământ), ci el cu jurământ, prin cel care spune despre el, “Domnul a jurat și nu se va răzgândi, 'Ești preot pentru totdeauna, conform ordinului lui Melchisedec.”” (aiōn g165)
22 —κατὰ τοσοῦτο καὶ κρείττονος διαθήκης γέγονεν ἔγγυος Ἰησοῦς.
Prin aceasta, Isus a devenit garanția unui legământ mai bun.
23 Καὶ οἱ μὲν πλείονές εἰσιν γεγονότες ἱερεῖς διὰ τὸ θανάτῳ κωλύεσθαι παραμένειν·
Mulți au fost făcuți preoți, pentru că moartea i-a împiedicat să continue.
Dar el, pentru că trăiește veșnic, are o preoție neschimbată. (aiōn g165)
25 ὅθεν καὶ σῴζειν εἰς τὸ παντελὲς δύναται τοὺς προσερχομένους δι’ αὐτοῦ τῷ Θεῷ, πάντοτε ζῶν εἰς τὸ ἐντυγχάνειν ὑπὲρ αὐτῶν.
De aceea și el este în măsură să salveze până la capăt pe cei care se apropie de Dumnezeu prin el, întrucât el trăiește în veac ca să mijlocească pentru ei.
26 Τοιοῦτος γὰρ ἡμῖν καὶ ἔπρεπεν ἀρχιερεύς, ὅσιος, ἄκακος, ἀμίαντος, κεχωρισμένος ἀπὸ τῶν ἁμαρτωλῶν, καὶ ὑψηλότερος τῶν οὐρανῶν γενόμενος·
Căci un astfel de mare preot se cuvenea pentru noi: sfânt, fără vină, fără pată, despărțit de păcătoși și mai înalt decât cerurile;
27 ὃς οὐκ ἔχει καθ’ ἡμέραν ἀνάγκην, ὥσπερ οἱ ἀρχιερεῖς, πρότερον ὑπὲρ τῶν ἰδίων ἁμαρτιῶν θυσίας ἀναφέρειν, ἔπειτα τῶν τοῦ λαοῦ· τοῦτο γὰρ ἐποίησεν ἐφάπαξ ἑαυτὸν ἀνενέγκας.
care nu are nevoie, ca acei mari preoți, să aducă zilnic jertfe, mai întâi pentru păcatele sale și apoi pentru păcatele poporului. Căci el a făcut acest lucru o dată pentru totdeauna, când s-a jertfit pe sine însuși.
28 ὁ νόμος γὰρ ἀνθρώπους καθίστησιν ἀρχιερεῖς ἔχοντας ἀσθένειαν, ὁ λόγος δὲ τῆς ὁρκωμοσίας τῆς μετὰ τὸν νόμον Υἱόν εἰς τὸν αἰῶνα τετελειωμένον. (aiōn g165)
Căci legea numește ca mari preoți pe oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, care a venit după lege, numește pentru totdeauna un Fiu care a fost desăvârșit. (aiōn g165)
