Yohaannisa 4
1 Yesuusi Yohaannisayssafe dariya kaalleyssata baakko shiisheyssanne xammaqeyssa Farisaaweti si7idosona.
Când a aflat Domnul că fariseii au auzit că Isus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan
2 Gidikkoka Yesuusa tamaareti xammaqidosonappe attin Yesuusi oonakka xammaqibeena.
(deși nu Isus însuși boteza, ci ucenicii lui),
3 Yesuusi asay iyabaa geyssa si7ida wode Yihudappe denddidi Galiila bis.
a părăsit Iudeea și s-a dus în Galileea.
4 Galiila bishe Samaarera aadhdhanayssi iyaw attonnabaa gidis.
Trebuia să treacă prin Samaria.
5 Hessa gisho, Yayqoobi ba na7aa Yoosefas immida gadiya matan de7iya Sikaare giya Samaare katamaa bis.
Și a ajuns la o cetate din Samaria, numită Sihar, lângă parcela de pământ pe care Iacov o dăduse fiului său Iosif.
6 He bessan Yayqooba haathaa ollay de7ees. Yesuusi hamuthan daaburidi he haathaa olla matan uttis. He wode sa7ay usuppun saate heera.
Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, deci, fiind obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Era pe la ceasul al șaselea.
7 Issi Samaare katamaa maccas he ollaafe haathe tikkanaw yasu. Yesuusi he maccaseekko, “Tana haathe ushsharkkii” yaagis.
O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Isus i-a zis: “Dă-mi să beau”.
8 He wode Yesuusa tamaareti kathi shammanaw katama bidosonashin.
Căci ucenicii Săi plecaseră în cetate să cumpere mâncare.
9 He maccasiya zaarada, “Neeni Ayhude ase gidashe, Samaare maccas gidiya tana waanada haathe ushsha gay?” yaagasu. Hessa iya giday Ayhudeti Samaaretara gayttonna gishossa.
Atunci femeia samariteancă i-a zis: “Cum se face că Tu, care ești iudeu, ceri de la mine, o samariteancă, să beau ceva?” (Căci iudeii nu au de-a face cu samaritenii).
10 Yesuusi zaaridi, “Neeni Xoossaa imotaanne haathe tana ushsha geyssi ooneekko eridabaa gidiyakko iya ne woossana; ikka new de7o immiya haathi immanashin” yaagis.
Isus i-a răspuns: “Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: “Dă-Mi să beau”, L-ai fi rugat și El ți-ar fi dat apă vie.”
11 Maccasiya zaarada, “Godaw, new duuqqiyabay baawa; ollayka ziqqa. Yaatin, de7o immiya haathi ne awuppe ekkanee?
Femeia i-a zis: “Domnule, nu ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă. Atunci de unde iei apa aceea vie?
12 Nuus ha haathaa olla immida nu aawa Yayqoobappe neeni aadhdhay? I, iya naytinne iya mehey ha ollaafe uyidosona” yaagasu.
Ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacov, care ne-a dat fântâna și a băut el însuși din ea, la fel ca și copiii și vitele lui?”
13 Yesuusi, “Ha haathaafe uyida oonikka zaari saamottana.
Isus i-a răspuns: “Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși;
15 Maccasiya zaarada, “Godaw, taani saamottonna melanne haathe tikkanaw ha bessaa yoonna mela taw he haathaa imma” yaagasu.
Femeia I-a zis: “Dă-mi, Doamne, apa aceasta, ca să nu-mi fie sete și să nu vin până aici ca să beau.”
16 Yesuusi iikko, “Bada ne azina xeegada ya” yaagis.
Isus i-a zis: “Du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aici.”
17 Maccasiya zaarada, “Taw azini baawa” yaagasu. Yesuusi iikko, “Taw azini baawa guussan balabaakka.
Femeia a răspuns: “Nu am bărbat.” Isus i-a zis: “Bine ai zis: “Nu am bărbat”,
18 New kase ichchashu azinati de7oosona. Ha77i neera de7iya addey ne azina gidenna. Neeni ha77i tuma odadasa” yaagis.
căci ai avut cinci soți; și cel pe care-l ai acum nu este bărbatul tău. Aceasta ai spus-o cu adevărat”.
19 Maccasiya zaarada, “Godaw, neeni nabe gideyssa taani eras.
Femeia i-a zis: “Domnule, văd că ești prooroc.
20 Nu aawati ha deriya bolla Xoossaa goynnidosona. Shin hintte Ayhudeti asi Xoossas goynnanaw bessiya bessay Yerusalaamena geeta” yaagasu.
Părinții noștri s-au închinat în muntele acesta, iar voi, iudeii, spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
21 Yesuusi, “Ha maccasete tana ammana; ha deriya bolla woykko Yerusalaamen Aawas hintte goynnona wodey yaana.
Isus i-a zis: “Femeie, crede-mă, vine ceasul când nici în muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui.
22 Hintte Samaareti eronnayssa goynneeta. Shin nuuni atotethay Ayhudeppe yaa gisho nu ereyssa goynnos.
Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei.
23 Shin Aawas tuman goynneyssati Ayyaananinne tumatethan goynnana wodey matattis; ha77ika gakkis. Hiza, Aaway koyey hayssa mela ogiyan goynneyssata.
Dar vine ceasul, și acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, pentru că Tatăl caută astfel de închinători pentru a fi închinătorii Lui.
24 Xoossay Ayyaana; iyaw goynneyssati Ayyaananinne tumatethan goynnanaw bessees” yaagis.
Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să se închine în duh și în adevăr.”
25 Maccasiya zaarada, “Kiristtoosi yaanayssa taani erays. I yaa wode nuus ubbabaa odana” yaagasu.
Femeia I-a zis: “Știu că vine Mesia, Cel ce se numește Hristos. Când va veni, ne va spune toate lucrurile.”
26 Yesuusi, “Ha neera odettey taani iya” yaagis.
Isus i-a zis: “Eu sunt Cel ce vorbește cu tine.”
27 Entti odettishin, Yesuusa tamaareti bida bessaafe simmidosona. Yesuusi maccasara odettishin entti be7idi daro malaalettidosona. Shin maccaseekko, “Ay koyay?” giday woykko Yesuusakko, “Iira ays odettay?” giday oonikka baawa.
În clipa aceea au venit ucenicii Lui. Ei s-au mirat că vorbea cu o femeie; dar nimeni nu i-a întrebat: “Ce cauți?” sau “De ce vorbești cu ea?”.
28 Hessafe guye, maccasiya ba haatha otuwa aggada guye katamaa bada asaakko,
Femeia a lăsat vasul cu apă, s-a dus în cetate și a spus oamenilor:
29 “Taani oothidabaa ubbaa taw odida addiya be7anaw yedhdhite. I Kiristtoosa gidanddeshshaa?” yaagasu.
“Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut. Poate fi acesta Hristosul?”
30 Asay katamaappe keyidi Yesuusakko bidosona.
Ei au ieșit din cetate și veneau la el.
31 Hessi hanishin, iya tamaareti Yesuusakko, “Guuthabaa markkii” yaagidi woossidosona.
Între timp, ucenicii îl îndemnau, zicând: “Rabi, mănâncă.”
32 Shin I, “Taw hintte eronna kathi ta meyssi de7ees” yaagis.
Dar El le-a zis: “Am de mâncat o mâncare de care voi nu știți.”
33 Hessa gisho, iya tamaareti bantta giddon, “Iyaw miyabaa asi ehonna aggenna?” yaagidosona.
Și ucenicii ziceau unul către altul: “I-a adus cineva ceva de mâncare?”
34 Yesuusi enttako, “Ta kathay tana kiittidayssa sheniya oothanayssanne iya oosuwa polanayssa.
Isus le-a zis: “Hrana Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.
35 Hintte, ‘Oyddu ageenappe guye kathay cakettana’ geekketiyye? Shin taani hinttew odays; kathay kaxidi shiishoos gakkidayssa loythi xeellite.
Nu spuneți voi: “Mai sunt încă patru luni până la seceriș?”? Iată, vă spun: ridicați-vă ochii și priviți câmpurile, că ele sunt deja albe pentru seceriș.
36 Zereyssinne cakkeyssi issife ufayttana mela cakkeyssi damooziya ekkees qassi kathaa merinaa de7os shiishees. (aiōnios g166)
Cel care seceră primește plata și culege roade pentru viața veșnică, pentru ca atât cel care seamănă, cât și cel care seceră să se bucure împreună. (aiōnios g166)
37 Hiza, ‘Issoy zerees; hankkoy qassi cakkees’ giya oday tuma.
Căci în aceasta este adevărată zicala: “Unul seamănă, iar altul culege”.
38 Hintte daaburiboonayssa shiishana mela taani hinttena kiittas. Harati oothi daaburidasuwan gelidi hintte entta daaburaa ayfiyaa ekkideta” yaagis.
Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu ați muncit. Alții au muncit, iar tu ai intrat în munca lor.”
39 Maccasiya, “I, taani oothida ubbabaa odis” gada markkattida gisho he kataman de7iya Samaare asaappe daroti Yesuusa ammanidosona.
Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El, din pricina cuvântului femeii care mărturisea: “El mi-a spus tot ce am făcut.”
40 Samaare asay Yesuusakko yidi, bantta matan gam77ana mela Yesuusa woossin I yan nam77u gallas uttis.
Când au venit la el, samaritenii l-au rugat să rămână cu ei. El a rămas acolo două zile.
41 I odiya qaala gisho kaseyssafe daro asay ammanidosona.
Mulți alții au crezut datorită cuvântului lui.
42 Qassi entti maccaseekko, “Ha77i nu ammaney nu huu7en I geyssa si7ida gishossafe attin neeni markkattida gishossa gidenna. Qassi I tuma ha alamiya ashsheyssa gideyssa nuuni erida” yaagidosona.
Ei i-au spus femeii: “Acum credem, nu din cauza vorbelor tale, ci pentru că am auzit cu ochii noștri și știm că acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.”
43 Nam77u gallasappe guye, Yesuusi yaappe keyidi Galiila biitta bis.
După cele două zile, a ieșit de acolo și s-a dus în Galileea.
44 Yesuusi ba huu7en, “Nabey ba biittan bonchchettena” yaagidi kasetidi odis.
Căci Isus însuși a mărturisit că un profet nu are onoare în țara sa.
45 Yesuusi Galiila gakkida wode Galiila asay iya mokkidosona. Ays giikko, Faasika Baale bonchchiya gallas entti Yerusalaamen de7iya gisho I oothidabaa ubbaa be7idosona.
Când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit, după ce au văzut tot ce făcuse la Ierusalim la sărbătoare, căci și ei mergeau la sărbătoare.
46 Yesuusi haathaa woyne ushshi laammida bessaa, Galiilan de7iya Qaana katama bis. Qifirnahoomen kawo keethan oothiya issi shuumaas na7ay harggettis.
Isus a venit deci din nou la Cana Galileii, unde a transformat apa în vin. Era un nobil al cărui fiu era bolnav la Capernaum.
47 Yesuusi Yihudappe Galiila yidayssa he shuumay si7idi iyaakko yis. Hayqqanaw matida ba na7aa bidi pathana mela Yesuusa woossis.
Când a auzit că Isus a ieșit din Iudeea în Galileea, s-a dus la el și l-a rugat să se coboare și să-i vindece fiul, căci era la un pas de moarte.
48 Yesuusi shuumakko, “Xoossay oothiya malaatatanne oorathabata be7onna de7ishe hintte ubbarakka ammanekketa” yaagis.
Isus i-a zis: “Dacă nu vei vedea semne și minuni, nu vei crede nicidecum”.
49 Shuumay zaaridi, “Godaw, ta na7ay hayqqonna de7ishin taara yedhdharkki” yaagis.
Și nobilul i-a zis: “Domnule, coboară-te, până nu moare copilul meu.”
50 Yesuusi, “Ne soo ba; ne na7ay paxana” yaagis. He shuumay Yesuusi gidayssa ammanidi ba soo bis.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Fiul tău trăiește”. Omul a crezut cuvântul pe care i-l spusese Isus și a plecat.
51 I ba soo bishin iya aylleti iyaakko yishe iyara ogen gayttidi, “Ne na7ay paxis” gidosona.
Pe când cobora, l-au întâlnit slujitorii lui și i-au raportat: “Fiul tău trăiește!”
52 I ba aylleta ba na7aas ay saaten lo77idaakko oychchis. Entti zaaridi, “Zine laappun saaten mishay aggis” yaagidosona.
Și i-a întrebat pe ei la ce oră a început să se facă bine. Ei i-au spus deci: “Ieri, în ceasul al șaptelea, febra l-a lăsat.”
53 Na7aa aaway Yesuusi baakko, “Ne na7ay paxana” giday he saatiyan gideyssa akeekis. Hessa gisho, inne iya soo asay ubbay ammanidosona.
Astfel, tatăl a știut că a fost în ceasul acela în care Isus i-a spus: “Fiul tău trăiește.” El a crezut, ca și toată casa lui.
54 Hessi Yesuusi Yihudappe Galiila yidi oothida nam77antho malaataa.
Acesta este iarăși al doilea semn pe care l-a făcut Isus, după ce a ieșit din Iudeea în Galileea.
