Ruthu 3

1 Mũthenya ũmwe-rĩ, Naomi, nyaciarawe wa Ruthu, akĩmwĩra atĩrĩ, “Mwarĩ wakwa, githĩ ndiagĩrĩirwo ngũcarĩrie mũciĩ waku, kũrĩa wee ũngĩona maũndũ mega?

Atunci Naomi, soacra ei, i-a spus: Fiica mea, să nu caut odihnă pentru tine, ca să îţi fie bine?

2 Githĩ Boazu ũcio wee ũkoretwo na ndungata ciake cia airĩtu ti mũndũ wa rũrĩra rwitũ? Ũtukũ ũyũ nĩguo ekũhuha cairi kĩhuhĩro-inĩ.

Şi acum, nu este Boaz din rudenia noastră, cu ale cărui tinere ai fost? Iată, deseară el vântură orzul în arie.

3 Wĩthambe na wĩhake maguta mekũnunga wega, ningĩ wĩhumbe nguo ciaku iria njega mũno. Ũcooke ũikũrũke ũkinye kĩhuhĩro-inĩ, no ndũkeyonithie mũndũ ũcio nginya arĩkie kũrĩa na kũnyua.

De aceea spală-te şi unge-te şi pune­-ţi haina pe tine şi coboară-te la arie, dar nu te face cunoscută bărbatului, până va fi terminat de mâncat şi de băut.

4 Rĩrĩa arĩkoma, wone harĩa akoma. Ningĩ ũthiĩ ho na ũhumbũrie magũrũ make, ũkome ho. Nake nĩegũkwĩra ũrĩa wagĩrĩirwo nĩ gwĩka.”

Şi aşa va fi, când se culcă, însemnează locul unde se culcă şi intră şi dezveleşte-i picioarele şi culcă-te; iar el îţi va spune ce să faci.

5 Ruthu akĩmũcookeria, akĩmwĩra atĩrĩ, “Maũndũ macio mothe wanjĩĩra no mo ngwĩka.”

Iar Rut i-a spus: Voi face tot ce îmi spui.

6 Nĩ ũndũ ũcio agĩikũrũka agĩkinya kĩhuhĩro-inĩ kĩu, na agĩĩka ũrĩa wothe nyaciarawe aamwĩrĩte eeke.

Şi a coborât la arie şi a făcut conform cu tot ce i-a poruncit soacra ei.

7 Na rĩrĩa Boazu aarĩkirie kũrĩa na kũnyua, na agĩkorwo arĩ mũkenu, agĩthiĩ agĩkoma mũthia-inĩ biũ wa hĩba ya cairi. Nake Ruthu agĩthiĩ acemete, akĩmũhumbũria magũrũ, agĩkoma ho.

Şi după ce Boaz a mâncat şi a băut şi inima lui era veselă, a mers să se culce la capătul stogului de grâne; şi ea a venit încet şi i-a dezvelit picioarele şi s-a întins.

8 Ũtukũ gatagatĩ, kĩndũ gĩkĩhahũra Boazu, nake egarũra, agĩkora nĩ mũndũ-wa-nja wakomete magũrũ-inĩ make.

Şi s-a întâmplat, la miezul nopţii, că bărbatul s-a speriat şi s-a întors; şi, iată, o femeie întinsă la picioarele lui.

9 Akĩmũũria atĩrĩ, “Nĩwe ũ?” Nake akĩmũcookeria atĩrĩ, “Nĩ niĩ ndungata yaku Ruthu. Tambũrũkia gĩcurĩ kĩa nguo yaku ũũhumbĩre, nĩ ũndũ wee nĩwe ũngĩtũmenyerera.”

Şi el a spus: Cine eşti? Iar ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, de aceea întinde­-ţi învelitoarea peste roaba ta, pentru că eşti răscumpărătorul meu.

10 Nake akĩmwĩra atĩrĩ, “Jehova arokũrathima mwarĩ wakwa. Ũtugi ũrĩa wonania nĩũkĩrĩte ũrĩa wonanirie kĩambĩrĩria-inĩ, nĩ ũndũ ndũnenda kũrũmanĩrĩra na aanake, marĩ athĩĩni kana marĩ itonga.

Iar el a spus: Binecuvântată fii de DOMNUL, fiica mea, fiindcă ai arătat mai multă bunătate la sfârşit decât la început, deoarece nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi.

11 Na rĩrĩ, mwarĩ wakwa, ndũgetigĩre. Nĩngũgwĩkĩra ũrĩa wothe ũkũũhooya. Andũ othe a itũũra rĩĩrĩ riitũ nĩmooĩ atĩ wee ũrĩ mũndũ-wa-nja ngatha.

Şi acum, fiica mea, nu te teme, îţi voi face tot ceea ce ceri, fiindcă toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie virtuoasă.

12 O na gũtuĩka ndĩ ũmwe wa arĩa mangĩkũmenyerera-rĩ, nĩ harĩ mũndũ ũngĩ ũngĩkũmenyerera wa hakuhĩ kũngĩra.

Şi acum este adevărat că eu sunt răscumpărătorul tău; totuşi, este un răscumpărător mai aproape decât mine.

13 Rĩu kĩraare haha ũtukũ ũyũ, na rũciinĩ gwakĩa angĩkorwo nĩekwenda gũkũmenyerera, nĩ wega; nĩagakũmenyerera. No angĩkorwo ndekwenda, o ta ũrĩa Jehova atũũraga muoyo, nĩngakũmenyerera. Kĩraare haha nginya rũciũ rũciinĩ.”

Rămâi în această noapte şi dimineaţă va fi aşa, dacă te va răscumpăra, bine; să te răscumpere; dar dacă nu voieşte să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu, precum DOMNUL trăieşte; întinde-te până dimineaţa.

14 Nĩ ũndũ ũcio Ruthu agĩkoma hau magũrũ-inĩ make nginya rũciinĩ, no akĩroka gũũkĩra rũciinĩ tene kũrĩ mairia, nake Boazu akĩmwĩra atĩrĩ, “Ndũkareke kũmenyeke atĩ nĩ kũrĩ mũndũ-wa-nja ũrokĩte kĩhuhĩro-inĩ.”

Şi ea s-a întins la picioarele lui până dimineaţa; şi ea s-a ridicat înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Iar el a spus: Să nu se ştie că o femeie a venit în arie.

15 Ningĩ akĩmwĩra atĩrĩ, “Rehe nguo ĩyo wĩigĩrĩire wanĩrĩrie.” Rĩrĩa eekire ũguo, Boazu agĩitĩrĩra ibaba ithathatũ cia cairi, akĩmũigĩrĩra. Nake Ruthu agĩcooka itũũra-inĩ.

Şi a mai spus: Adu voalul pe care îl ai pe tine şi ţine-l. Şi când ea l-a ţinut, el i-a măsurat şase măsuri de orz şi le-a aşezat pe ea; şi ea a mers în cetate.

16 Na rĩrĩa Ruthu aacookire kũrĩ nyaciarawe-rĩ, Naomi akĩmũũria atĩrĩ, “Mwarĩ wakwa, kũraathiire atĩa?” Nake akĩmwĩra maũndũ marĩa mothe Boazu aamwĩkĩire.

Şi când a venit la soacra ei, Naomi a spus: Cine eşti tu, fiica mea? Iar Rut i-a spus tot ce i-a făcut acel bărbat.

17 Ningĩ agĩcooka akĩmwĩra atĩrĩ, “Ibaba ici ithathatũ cia cairi nĩwe ũũheire, na anjĩĩra atĩrĩ, ‘Tiga kũinũkĩra nyaciaraguo moko matheri.’”

Şi a zis: Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, fiindcă mi-a spus: Nu merge la soacra ta cu mâna goală.

18 Nake Naomi akĩmwĩra atĩrĩ, “Eterera o ro ũguo, mwarĩ wakwa, nginya ũmenye ũrĩa ũhoro ũcio ũgũthiĩ, nĩgũkorwo mũndũ ũcio ndangĩhurũka nginya rĩrĩa aniine ũhoro ũcio ũmũthĩ.”

Atunci ea a zis: Stai liniştită, fiica mea, până ce cunoşti cum se va termina acest lucru, fiindcă bărbatul nu se va odihni până ce nu va fi terminat acest lucru astăzi.