Thimo 16
1 Mĩbango ya ngoro nĩ ya mũndũ, no icookio rĩa rũrĩmĩ riumaga harĩ Jehova.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Mũndũ onaga mĩthiĩre yake yothe ĩrĩ mĩega, no Jehova nĩwe ũthimaga matanya.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Rekagĩrĩria Jehova maũndũ mothe marĩa ũrĩĩkaga, nayo mĩbango yaku nĩĩrĩgaacagĩra.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Jehova ombire indo ciothe irĩ na gĩtũmi gĩacio, ĩĩ-ni, o na arĩa aaganu aamoombire nĩ ũndũ wa mũthenya wa thĩĩna.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Mũndũ wothe wa ngoro ya mwĩtĩĩo nĩ kĩndũ kĩrĩ magigi harĩ Jehova. Menyai na ma atĩrĩ, ndakaaga kũherithio.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Mehia nĩmahorohagĩrio nĩ wendo na wĩhokeku, na nĩ ũndũ wa gwĩtigĩra Jehova-rĩ, mũndũ nĩeheragĩra ũũru.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Rĩrĩa mĩthiĩre ya mũndũ yakenia Jehova-rĩ, atũmaga o na thũ ciake itũũranie nake na thayũ.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Kaba indo nini cionekete na njĩra ya ũthingu, gũkĩra uumithio mũnene ũtarĩ wa kĩhooto.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Mũndũ nĩabangaga na ngoro mũthiĩre wake, no Jehova nĩwe ũroragia makinya make kũrĩa ekũgerera.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Mĩromo ya mũthamaki yaragia ũhoro taarĩ ndũmĩrĩri, na kanua gake gatiagĩrĩirwo kuogomia kĩhooto.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Igeri na ratiri cia ma nĩ cia Jehova; mahiga mothe ma gũthima marĩa marĩ mũhuko-rĩ, o namo no wĩra wake.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Kũrĩ athamaki-rĩ, gwĩka ũũru nĩ ũndũ ũrĩ magigi, nĩgũkorwo gĩtĩ kĩa ũnene kĩĩhaandaga nĩ ũndũ wa ũthingu.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Athamaki nĩmakenagĩra mĩromo ĩrĩa yaragia ma; nĩ marĩ bata na mũndũ waragia ũhoro wa ma.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Mangʼũrĩ ma mũthamaki nĩ ta mũtũmwo wa gĩkuũ, no mũndũ mũũgĩ nĩakamahooreria.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Gũthererwo gĩthiithi nĩ mũthamaki nĩ muoyo; ũtugi wake ũtariĩ ta itu rĩa mbura ĩrĩa ĩkũragia irio.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Hĩ! Kaĩ kũgĩa ũũgĩ nĩ kwega gũkĩra thahabu-ĩ, gũthuura ũtaũku gũgakĩra kũgĩa na betha!
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Njĩra njariĩ ya arĩa arũngĩrĩru yeheragĩra ũũru; mũndũ ũrĩa ũmenyagĩrĩra mĩthiĩre yake nĩ muoyo wake mwene agitagĩra.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Mwĩtĩĩo ũrũmagĩrĩrwo nĩ mwanangĩko, roho wa mwĩtũũgĩrio ũkarũmĩrĩrwo nĩ kũgũa.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Nĩ kaba roho wa kwĩnyiihia na gũkorwo hamwe na arĩa ahinyĩrĩrie, gũkĩra kũgayana indo cia ndaho na arĩa etĩĩi.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Mũndũ ũrĩa ũrũmbũyagia mataaro nĩagaacagĩra, na kũrathimwo nĩ mũndũ ũrĩa wĩhokaga Jehova.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Arĩa oogĩ ngoro-inĩ metagwo akũũrani maũndũ, na ciugo njega itũũgagĩria ũtaaro.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Ũtaũku nĩ gĩthima kĩa muoyo kũrĩ arĩa marĩ naguo, no ũrimũ ũrehaga iherithia kũrĩ andũ arĩa akĩĩgu.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Ngoro ya mũndũ mũũgĩ nĩyo ĩtongoragia kanua gake, nayo mĩromo yake ĩtũũgagĩria ũtaaro.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Ndeto njega nĩ igua rĩa ũũkĩ, irĩ mũrĩo ngoro-inĩ, na harĩ mahĩndĩ nĩ ũgima.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Kũrĩ njĩra mũndũ onaga ta yagĩrĩire, no marigĩrĩrio mayo yerekagĩra gĩkuũ-inĩ.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Kũhũũta kwa mũruti wa wĩra nĩkuo kũmũteithagia, ngʼaragu yake nĩyo ĩmũtindĩkaga.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Kĩmaramari gĩthugundaga ũũru, na mĩario yakĩo nĩ ta mwaki wa gũcina.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Mũndũ mwaganu arehaga ngarari, na mũhuhu ũtigithanagia andũ marĩ ũrata mũnene.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Mũndũ wa haaro aheenagĩrĩria mũndũ wa itũũra rĩake, akamũtongoria njĩra-inĩ ĩtarĩ njega.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Mũndũ ũrĩa uunagĩra andũ riitho akoragwo agĩthugunda waganu, ũrĩa ũtembanagia mĩromo akoragwo agĩthugunda ũũru.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Mbuĩ nĩ thũmbĩ ya riiri; cionekaga nĩ ũndũ wa mũtũũrĩre wa ũthingu.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Nĩ kaba mũndũ mũkirĩrĩria gũkĩra njamba ya ita, na nĩ kaba mũndũ ũrĩa ũrigagĩrĩria marakara make gũkĩra ũrĩa wĩnyiitagĩra itũũra inene.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Mĩtĩ ĩcuukagĩrwo maru-inĩ, no itua o rĩothe riumaga kũrĩ Jehova.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
