Mariko 10
1 Jesũ agĩcooka akiuma kũu agĩthiĩ bũrũri wa Judea na mũrĩmo ũrĩa ũngĩ wa Jorodani. O rĩngĩ andũ ikundi magĩũka kũrĩ we, nake akĩmaruta ũhoro o ta ũrĩa aamenyerete gwĩka.
S-a ridicat de acolo și a ajuns în ținutul Iudeii și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou la El. Așa cum făcea de obicei, îi învăța din nou.
2 Na Afarisai amwe magĩũka kũrĩ we makĩenda kũmũgeria, makĩmũũria atĩrĩ, “Watho nĩwĩtĩkĩrĩtie mũndũ atigane na mũtumia wake?”
Fariseii, venind la El, L-au pus la încercare și L-au întrebat: “Este îngăduit ca un bărbat să divorțeze de nevasta sa?”
3 Nake agĩcookia ũhoro, akĩmooria atĩrĩ, “Musa aamwathire mwĩkage atĩa?”
El a răspuns: “Ce ți-a poruncit Moise?”
4 Nao makĩmwĩra atĩrĩ, “Musa nĩetĩkagĩria mũndũ aandĩkĩre mũtumia wake marũa ma gũtigana nake, amũte.”
Ei au zis: “Moise a îngăduit să se scrie un certificat de divorț și să se divorțeze de ea.”
5 Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Musa aamwandĩkĩire watho ũcio tondũ wa ũrĩa muomĩtie ngoro cianyu.
Dar Isus le-a zis: “Pentru împietrirea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta.
6 No kuuma o kĩambĩrĩria, Ngai ‘ombire mũndũ mũrũme na mũndũ-wa-nja’.
Dar, de la începutul creației, Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie.
7 ‘Gĩkĩ nĩkĩo gĩtũmaga mũndũ mũrũme atige ithe na nyina na anyiitane na mũtumia wake,
De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu soția sa,
8 nao eerĩ magatuĩka mwĩrĩ ũmwe.’ Nĩ ũndũ ũcio, acio ti andũ eerĩ rĩngĩ, no nĩ mũndũ ũmwe.
și cei doi se vor face un singur trup, astfel încât nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Nĩ ũndũ ũcio, arĩa Ngai anyiitithanĩtie, mũndũ ndakanamatigithanie.”
Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni să nu despartă.”
10 Na maatoonya nyũmba thĩinĩ, arutwo makĩũria Jesũ ũhoro ũcio o rĩngĩ.
În casă, ucenicii Lui L-au întrebat din nou despre același lucru.
11 Nake akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũndũ o wothe angĩtigana na mũtumia wake acooke ahikie mũtumia ũngĩ, mũndũ ũcio nĩ atharĩtie.
El le-a spus: “Oricine divorțează de soția sa și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei.
12 Nake mũtumia angĩtigana na mũthuuriwe, ahikĩre mũndũ mũrũme ũngĩ, o nake nĩ atharĩtie.”
Dacă o femeie însăși divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.”
13 Nao andũ makĩrehera Jesũ twana tũnini nĩguo atũhutie, no arutwo ake makĩmakaania.
Îi aduceau prunci, ca să se atingă de ei; dar ucenicii mustrau pe cei ce-i aduceau.
14 Rĩrĩa Jesũ oonire ũguo, akĩrakara, akĩmeera atĩrĩ, “Rekei twana tũu tũũke kũrĩ niĩ, tigai gũtũgiria, nĩgũkorwo ũthamaki wa Ngai nĩ wa arĩa matariĩ ta tuo.
Dar Isus, văzând aceasta, s-a indignat și le-a zis: “Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu le interziceți, căci Împărăția lui Dumnezeu aparține unora ca aceștia.
15 Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, ũrĩa wothe ũtakamũkĩra ũthamaki wa Ngai ta kaana ndakaũtoonya o na atĩa.”
Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
16 Nake akĩoya twana tũu, agĩtũigĩrĩra moko, agĩtũrathima.
El i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-și mâinile peste ei.
17 Na rĩrĩa Jesũ oimagaraga, mũndũ ũmwe nĩatengʼerire harĩ we, agĩturia ndu mbere yake, akĩmũũria atĩrĩ, “Mũrutani mwega, ingĩĩka atĩa nĩguo ngaagaya muoyo wa tene na tene?” (aiōnios g166)
Pe când ieșea El pe cale, a alergat unul la El, a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
18 Nake Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “Ũkũnjĩta mwega nĩkĩ? Gũtirĩ o na ũmwe mwega, tiga o Ngai we wiki.
Isus i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
19 Wee nĩ ũũĩ ũrĩa maathani moigĩte: ‘Ndũkanoragane, na ndũkanatharanie, na ndũkanaiye, na ndũkanaigĩrĩre mũndũ ũrĩa ũngĩ kĩgeenyo, na ndũkanaheenanie, na tĩĩa thoguo na nyũkwa.’”
Tu cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
20 Nake akĩmwĩra atĩrĩ, “Mũrutani, macio mothe ndũire ndĩmarũmĩtie kuuma ndĩ mũnini.”
El I-a zis: “Învățătorule, toate acestea le știu din tinerețe.”
21 Nake Jesũ amũrora, akĩmwenda, akĩmwĩra atĩrĩ, “Nĩ kũrĩ ũndũ ũmwe ũtigairie: Thiĩ wendie indo ciaku ciothe iria ũrĩ nacio ũhe athĩĩni mbeeca icio, na nĩũkagĩa na mũthithũ igũrũ. Ũcooke ũũke, ũnũmĩrĩre.”
Isus, uitându-se la el, l-a iubit și i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește. Du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; și vino, urmează-Mi, luându-ți crucea.”
22 Mwanake ũcio agĩtukia gĩthiithi. Agĩthiĩ arĩ na kĩeha, tondũ aarĩ na ũtonga mũingĩ.
Dar, când a auzit acest cuvânt, fața lui a căzut și a plecat mâhnit, pentru că era un om care avea multe averi.
23 Nake Jesũ akĩĩhũgũra, akĩĩra arutwo ake atĩrĩ, “Kaĩ nĩ ũndũ wĩ hinya gĩtonga gũtoonya ũthamaki-inĩ wa Ngai-ĩ!”
Isus s-a uitat în jur și a zis ucenicilor Săi: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!”
24 Nao arutwo makĩgega maigua ciugo ciake. No Jesũ akiuga o rĩngĩ atĩrĩ, “Ciana, kaĩ nĩ ũndũ wĩ hinya gũtoonya ũthamaki-inĩ wa Ngai-ĩ!
Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Dar Isus le-a răspuns din nou: “Copii, cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în bogății!
25 Nĩ ũhũthũ ngamĩĩra kũhungura irima rĩa cindano gũkĩra gĩtonga gũtoonya ũthamaki-inĩ wa Ngai.”
Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Arutwo ake magĩkĩrĩrĩria kũgega, makĩũrania atĩrĩ, “Nũũ ũngĩkĩhonoka?”
Ei au fost foarte mirați și I-au zis: “Cine poate fi mântuit?”
27 Nake Jesũ akĩmarora, akĩmeera atĩrĩ, “Harĩ mũndũ ũndũ ũyũ ndũngĩhoteka, no harĩ Ngai tiguo; maũndũ mothe nĩ mahotekaga nĩ Ngai.”
Isus, uitându-se la ei, a zis: “La oameni este cu neputință, dar nu și la Dumnezeu, căci la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
28 Petero akĩmwĩra atĩrĩ, “Ithuĩ tũtigĩte maũndũ mothe tũgakũrũmĩrĩra!”
Și Petru a început să-i spună: “Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Nake Jesũ akĩmũcookeria atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ na ma, gũtirĩ mũndũ ũtigĩte mũciĩ kana ariũ a nyina, kana aarĩ a nyina, kana nyina, kana ithe, kana ciana, o na kana ithaka nĩ ũndũ wakwa, na nĩ ũndũ wa Ũhoro-ũrĩa-Mwega,
Isus a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, tată, mamă, nevastă, copii sau pământ, pentru Mine și pentru Buna Vestire,
31 No rĩrĩ, andũ aingĩ arĩa marĩ mbere nĩmagatuĩka a thuutha, na a thuutha matuĩke a mbere.”
Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă cei dintâi.”
32 Na rĩrĩa maarĩ njĩra-inĩ makĩambata merekeire Jerusalemu, Jesũ amatongoretie, arutwo ake nĩmagegire, nao arĩa maamarũmĩrĩire magĩĩtigĩra. O rĩngĩ Jesũ agĩtwara arutwo arĩa ikũmi na eerĩ keheri-inĩ, akĩambĩrĩria kũmeera maũndũ marĩa maakirie kũmũkora.
Ei erau pe drum, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor, și ei erau uimiți, iar cei ce-i urmau se temeau. El i-a luat din nou pe cei doisprezece și a început să le spună lucrurile care aveau să i se întâmple.
33 Akĩmeera atĩrĩ, “Nĩtũkwambata tũthiĩ Jerusalemu, nake Mũrũ wa Mũndũ nĩegũkunyanĩrwo kũrĩ athĩnjĩri-Ngai arĩa anene na kũrĩ arutani a watho. Nao mamũtuĩre kũũragwo na mamũneane kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ,
“Iată, ne suim la Ierusalim. Fiul Omului va fi dat pe mâna preoților de seamă și a cărturarilor. Aceștia îl vor condamna la moarte și îl vor da pe mâna neamurilor.
34 nao mamũnyũrũrie na mamũtuĩre mata, na mamũhũũre iboko o na mamũũrage. No thuutha wa mĩthenya ĩtatũ nĩakariũka.”
Îl vor batjocori, îl vor scuipa, îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi va învia.”
35 Na rĩrĩ, Jakubu na Johana, ariũ a Zebedi, magĩũka kũrĩ Jesũ. Makĩmwĩra atĩrĩ, “Mũrutani, tũkwenda ũtwĩkĩre o ũrĩa tũgũkũhooya.”
Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, s-au apropiat de El și I-au zis: “Învățătorule, vrem să faci pentru noi tot ce-Ți vom cere.”
36 Nake akĩmooria atĩrĩ, “Mũkwenda ndĩmwĩkĩre atĩa?”
El le-a zis: “Ce vreți să fac pentru voi?”
37 Nao makĩmũcookeria atĩrĩ, “Ũtwĩtĩkĩrie tũgaikara ũmwe guoko-inĩ gwaku kwa ũrĩo na ũrĩa ũngĩ guoko-inĩ gwaku kwa ũmotho riiri-inĩ waku.”
Și I-au zis: “Dă-ne nouă să ședem, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în slava Ta.”
38 Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũtiũĩ kĩrĩa mũrahooya. Mwahota kũnyuĩra gĩkombe kĩrĩa niĩ ngũnyuĩra, kana mũbatithio na ũbatithio ũrĩa ngũbatithio naguo?”
Dar Isus le-a zis: “Nu știți ce cereți. Sunteți în stare să beți paharul pe care îl beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?”
39 Nao magĩcookia atĩrĩ, “Ĩĩ no tũhote.” Jesũ akĩmeera atĩrĩ, “Gĩkombe kĩrĩa ngũnyuĩra nĩ mũkaanyuĩra, o na mũbatithio na ũbatithio ũrĩa ngũbatithio naguo.
Ei i-au zis: “Putem.” Isus le-a zis: “Voi veți bea paharul pe care îl beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu;
40 No ha ũhoro wa gũikara guoko-inĩ gwakwa kwa ũrĩo kana kwa ũmotho ti niĩ heanaga. Itĩ icio ikaaheo arĩa mathondekeirwo cio.”
dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită.”
41 Rĩrĩa arutwo acio angĩ ikũmi maiguire ũhoro ũcio, makĩrakarĩra Jakubu na Johana.
Cei zece, când au auzit, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan.
42 Nake Jesũ akĩmeeta hamwe akĩmeera atĩrĩ, “Nĩ mũũĩ atĩ andũ arĩa matuuagwo aathani a andũ-a-Ndũrĩrĩ nĩmetũũgagĩria igũrũ rĩao, nao anene ao nĩmamaathaga.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că cei ce sunt socotiți stăpâni peste neamuri stăpânesc peste ele și că cei mari stăpânesc peste ele.
43 No rĩrĩ, inyuĩ mũtitariĩ ũguo. Handũ ha ũguo, ũrĩa wothe ũngĩenda gũtuĩka mũnene thĩinĩ wanyu no nginya atuĩke ndungata yanyu,
Dar la voi nu va fi așa, ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru.
44 nake ũrĩa wothe ũkwenda gũtuĩka wa mbere thĩinĩ wanyu, no nginya atuĩke ngombo ya andũ othe.
Oricine dintre voi va vrea să devină cel dintâi dintre voi va fi robul tuturor.
45 Nĩgũkorwo o na Mũrũ wa Mũndũ ndookire gũtungatĩrwo, no ookire gũtungata na arute muoyo wake nĩguo arĩhe thogora wa gũkũũra andũ aingĩ.”
Căci și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
46 Nao magĩkinya Jeriko. Na rĩrĩa Jesũ na arutwo ake, hamwe na kĩrĩndĩ kĩnene moimaga itũũra-inĩ rĩu, mũndũ warĩ mũtumumu wetagwo Baritimayo (ũguo nĩ kuuga mũrũ wa Timayo), aikarĩte thĩ mũkĩra-inĩ wa njĩra akĩhooya thendi.
Au ajuns la Ierihon. Pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea lângă drum.
47 Na rĩrĩa aiguire atĩ nĩ Jesũ wa Nazarethi, akĩambĩrĩria kwanĩrĩra akiugaga atĩrĩ, “Jesũ, Mũrũ wa Daudi, njiguĩra tha!”
Când a auzit că era Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48 Andũ aingĩ makĩmũkaania, makĩmwĩra akire, nowe agĩkĩrĩrĩria kwanĩrĩra, akiugaga atĩrĩ, “Mũrũ wa Daudi, njiguĩra tha!”
Mulți îl mustrau, ca să tacă, dar el striga mult mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
49 Nake Jesũ akĩrũgama, akiuga atĩrĩ, “Mwĩtei.” Nĩ ũndũ ũcio magĩĩta mũndũ ũcio warĩ mũtumumu, makĩmwĩra atĩrĩ, “Wĩyũmĩrĩrie! Rũgama! Nĩaragwĩta.”
Isus s-a oprit și a zis: “Cheamă-l.” L-au chemat pe orb și i-au zis: “Înveselește-te! Ridică-te! El te cheamă!”
50 Agĩteania nguo yake ya igũrũ, agĩũkĩra na ihenya agĩthiĩ harĩ Jesũ.
El, aruncându-și haina, s-a ridicat și a venit la Isus.
51 Jesũ akĩmũũria atĩrĩ, “Ũkwenda ngwĩkĩre atĩa?” Nake mũndũ ũcio warĩ mũtumumu akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mũrutani, ngwenda o njooke kuona.”
Isus l-a întrebat: “Ce vrei să fac pentru tine?” Orbul i-a zis: “Rabboni, ca să văd din nou”.
52 Nake Jesũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Wĩthiĩre, wĩtĩkio waku nĩguo watũma ũhone.” O rĩmwe akĩambĩrĩria kuona, nake akĩrũmĩrĩra Jesũ.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Credința ta te-a făcut sănătos”. Imediat și-a recăpătat vederea și l-a urmat pe Isus pe drum.
