Luka 7
1 Nake Jesũ aarĩkia kwaria maũndũ macio mothe andũ makĩmũiguaga, agĩtoonya Kaperinaumu.
După ce a terminat de vorbit în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
2 No kũu nĩ kwarĩ na ndungata ya mũnene-wa-thigari-igana, ĩrĩa mũmĩathi eendete mũno, nayo yarĩ ndwaru hakuhĩ gũkua.
Un slujitor al unui centurion, care îi era foarte drag, era bolnav și era la un pas de moarte.
3 Nake mũnene ũcio wa thigari igana aigua ũhoro wa Jesũ, agĩtũma athuuri a Ayahudi kũrĩ we makamũũrie oke ahonie ndungata yake.
Când a auzit despre Isus, a trimis la el pe bătrânii iudeilor, rugându-l să vină și să-i salveze slujitorul.
4 Nao maakinya kũrĩ Jesũ, makĩmũthaitha magwatĩirie mũno, makĩmwĩra atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ nĩagĩrĩirwo gwĩkwo ũguo nĩwe,
Când au ajuns la Isus, l-au rugat insistent, spunând: “Este vrednic ca tu să faci asta pentru el,
5 tondũ nĩendete rũrĩrĩ rwitũ na nĩatwakĩire thunagogi.”
pentru că el iubește neamul nostru și a zidit sinagoga noastră pentru noi”.
6 Nĩ ũndũ ũcio Jesũ agĩthiĩ nao. Na marĩ hakuhĩ gũkinya mũciĩ, mũnene ũcio wa thigari igana akĩmũtũmĩra arata makamwĩre atĩrĩ, “Mwathani, tiga gwĩthĩĩnia tondũ ndiagĩrĩire wee ũũke gwakwa mũciĩ.
Isus a mers cu ei. Când nu mai era acum departe de casă, centurionul a trimis la el niște prieteni, spunându-i: “Doamne, nu te îngrijora, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu.
7 O na nokĩo itanona njagĩrĩire gũũka kũrĩ we. No uga o kiugo, na ndungata yakwa nĩĩkũhona.
De aceea nici eu nu m-am considerat vrednic să vin la tine; dar spune cuvântul și robul meu va fi vindecat.
8 Nĩgũkorwo niĩ mwene ndĩ mũndũ wathagwo, na ndĩ na thigari njathaga. Ndeera ũmwe ‘Thiĩ,’ nĩathiiaga, na ndeera ũngĩ atĩrĩ, ‘Ũka,’ nĩokaga. Na ningĩ ndeera ndungata yakwa atĩrĩ, ‘Ĩka ũna,’ nĩĩkaga.”
Căci și eu sunt un om pus sub autoritate, având sub mine soldați. Îi spun acestuia: “Du-te!” și el se duce; altuia: “Vino!” și vine; iar robului meu: “Fă aceasta” și el o face”.”
9 Rĩrĩa Jesũ aiguire ũguo, akĩgega, akĩhũgũkĩra kĩrĩndĩ kĩrĩa kĩamũrũmĩrĩire, agĩkĩĩra atĩrĩ, “Ngũmwĩra atĩrĩ, ndionete mũndũ ũrĩ na wĩtĩkio mũnene ũũ Isiraeli guothe!”
Isus, auzind acestea, s-a mirat de el și, întorcându-se, a zis mulțimii care-L urma: “Vă spun că n-am găsit o credință atât de mare, nici în Israel.”
10 Nao andũ arĩa maatũmĩtwo magĩcooka mũciĩ magĩkora ngombo ĩyo ĩrĩ honu.
Cei care fuseseră trimiși, întorcându-se la casă, au constatat că servitorul care fusese bolnav era sănătos.
11 Ihinda inini rĩathira, Jesũ agĩthiĩ itũũra rĩetagwo Naini, nao arutwo ake na andũ gĩkundi kĩnene magĩthiĩ nake.
Curând după aceea, s-a dus într-o cetate numită Nain. Mulți dintre discipolii Săi, împreună cu o mare mulțime, au mers cu El.
12 Na rĩrĩa akuhĩrĩirie kĩhingo gĩa itũũra rĩu, mũndũ wakuĩte nĩarutagwo kuo na aarĩ mwana wa mũmwe, nake nyina aarĩ mũtumia wa ndigwa. Nao andũ aingĩ a itũũra rĩu maarĩ hamwe nake.
Când s-a apropiat de poarta cetății, iată că a fost dus afară un mort, singurul fiu născut al mamei sale, care era văduvă. Mulți oameni din cetate erau cu ea.
13 Rĩrĩa Mwathani onire mũtumia ũcio, akĩmũiguĩra tha, akĩmwĩra atĩrĩ, “Tiga kũrĩra.”
Domnul, când a văzut-o, i s-a făcut milă de ea și i-a zis: “Nu plânge!”
14 Agĩcooka agĩthiĩ, akĩhutia ithandũkũ, nao arĩa maarĩkuuĩte makĩrũgama. Agĩcooka akiuga atĩrĩ, “Mwanake, ndakwĩra atĩrĩ, ũkĩra!”
S-a apropiat și s-a atins de sicriu, iar purtătorii s-au oprit. El a spus: “Tinere, îți spun: ridică-te!”.
15 Mũndũ ũcio wakuĩte agĩũkĩra, akĩambĩrĩria kwaria, nake Jesũ akĩmũnengerana kũrĩ nyina.
Cel care era mort s-a așezat și a început să vorbească. Apoi l-a dat mamei sale.
16 Andũ othe makĩiyũrwo nĩ guoya na makĩgooca Ngai, makiuga atĩrĩ, “Mũnabii mũnene nĩokĩte gatagatĩ gaitũ. Ngai nĩokĩte gũteithia andũ ake.”
Toți s-au temut și au slăvit pe Dumnezeu, zicând: “Un mare prooroc s-a ridicat printre noi!” și: “Dumnezeu a vizitat pe poporul Său!”.
17 Nayo ngumo ya Jesũ ĩkĩhunja Judea guothe o na bũrũri ũrĩa wagũthiũrũrũkĩirie.
Această veste s-a răspândit despre el în toată Iudeea și în toată regiunea înconjurătoare.
18 Nao arutwo a Johana nĩmamũheire ũhoro wa maũndũ macio mothe. Nake Johana agĩĩta arutwo ake eerĩ,
Ucenicii lui Ioan i-au povestit toate acestea.
19 akĩmatũma kũrĩ Mwathani makamũũrie atĩrĩ, “Wee nĩwe ũrĩa werĩtwo nĩagooka kana tweterere mũndũ ũngĩ?”
Ioan, chemând la el doi dintre ucenicii săi, i-a trimis la Isus, zicând: “Tu ești Cel ce vine, sau trebuie să căutăm pe altul?”
20 Nao arutwo acio maakinya kũrĩ Jesũ makĩmwĩra atĩrĩ, “Johana Mũbatithania aatũtũma kũrĩ we tũkũũrie atĩrĩ, ‘Wee nĩwe ũrĩa werĩtwo nĩagooka kana tweterere mũndũ ũngĩ?’”
După ce au venit la el, au spus: “Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, spunând: “Tu ești cel care vine, sau trebuie să căutăm pe altul?””
21 Ihinda-inĩ o rĩu Jesũ akĩhonia andũ aingĩ arĩa maarĩ na mĩrimũ, na ndwari, na akĩingata ngoma thũku o na agĩtũma andũ aingĩ arĩa maarĩ atumumu macooke kuona.
În ceasul acela a vindecat pe mulți de boli, de molime și de duhuri rele, și multora dintre cei orbi le-a dat vederea.
22 Nĩ ũndũ ũcio agĩcookeria arĩa maatũmĩtwo atĩrĩ, “Cookai mũkeere Johana maũndũ marĩa muonete na mũkaigua: atĩ atumumu nĩ marona, na ithua nĩiretwara, na arĩa marĩ na mangũ nĩ marahonio, na andũ arĩa mataiguaga nĩmaraigua, na arĩa akuũ nĩmarariũkio, na Ũhoro-ũrĩa-Mwega nĩũrahunjĩrio arĩa athĩĩni.
Isus le-a răspuns: “Duceți-vă și spuneți lui Ioan lucrurile pe care le-ați văzut și le-ați auzit: că orbii își primesc vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază și săracilor li se vestește o veste bună.
23 Kũrathimwo nĩ mũndũ ũrĩa ũtarahĩngwo nĩ ũndũ wakwa.”
Ferice de cel care nu găsește în mine nici un prilej de poticnire.”
24 Andũ acio maatũmĩtwo nĩ Johana moima harĩ Jesũ, Jesũ akĩambĩrĩria kwarĩria andũ aingĩ ũhoro wa Johana, akĩmooria atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ mwathiĩte kuona werũ-inĩ? Hihi mwathiĩte kuona kamũrangi kainainagio nĩ rũhuho?
După ce au plecat trimișii lui Ioan, a început să spună mulțimii despre Ioan: “Ce ați ieșit în pustie ca să vedeți? O trestie scuturată de vânt?
25 Angĩkorwo ti guo-rĩ, mwathiĩte kuona kĩ? Hihi nĩ mũndũ wĩhumbĩte nguo njega? Aca, arĩa mehumbaga nguo cia goro na magekenia na mĩago ya thĩ maikaraga nyũmba cia ũthamaki.
Dar voi ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care sunt îmbrăcați frumos și trăiesc delicat sunt la curțile regilor.
26 Mwagĩthiĩte kuona kĩ? Hihi mwathiĩte kuona mũnabii? Ĩĩ, ngũmwĩra atĩrĩ, muonire mũndũ ũkĩrĩte mũnabii.
Dar tu ce ai ieșit să vezi? Un profet? Da, vă spun, și chiar mai mult decât un profet.
27 Ũyũ nĩwe ũrĩa ũhoro wake wandĩkĩtwo atĩrĩ: “‘Nĩngatũma mũtũmwo wakwa athiĩ mbere yaku, nake nĩagagũthondekera njĩra.’
Acesta este cel despre care este scris, “Iată, trimit pe mesagerul Meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta.
28 Ngũmwĩra atĩrĩ, harĩ andũ arĩa manaciarwo nĩ atumia-rĩ, gũtirĩ o na ũmwe mũnene gũkĩra Johana; no mũndũ ũrĩa mũnini mũno ũthamaki-inĩ wa Ngai, nĩ mũnene kũmũkĩra.”
“Căci vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este un prooroc mai mare decât Ioan Botezătorul; dar cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.”
29 (Andũ othe, o na etia mbeeca cia igooti, rĩrĩa maiguire ciugo cia Jesũ, magĩtĩkĩra atĩ njĩra ya Ngai nĩ ya ma, tondũ maabatithĩtio nĩ Johana.
Când a auzit aceasta, tot poporul și vameșii au declarat că Dumnezeu este drept, după ce a fost botezat cu botezul lui Ioan.
30 No Afarisai na arutani a watho makĩregana na ũrĩa Ngai endaga meke, tondũ o matiabatithĩtio nĩ Johana.)
Dar fariseii și avocații au respins sfatul lui Dumnezeu, nefiind ei înșiși botezați de el.
31 Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Andũ a rũciaro rũrũ ingĩmagerekania na kĩ? Matariĩ ta kĩ?
Cu ce aș putea să compar pe oamenii acestui neam? Cu ce se aseamănă ei?
32 Matariĩ ta ciana ciikarĩte ndũnyũ igĩĩta iria ingĩ, igaciĩra atĩrĩ: “‘Twamũhuhĩire mũtũrirũ, mũkĩaga kũina; twamũinĩire rwĩmbo rwa macakaya, no mũtiarĩrire.’
Sunt ca niște copii care stau în piață și se strigă unii pe alții, zicând: “Noi v-am cântat la cimpoi, și voi n-ați dansat”. Noi am jelit, iar voi nu ați plâns'.
33 Nĩgũkorwo Johana Mũbatithania ookire atekũrĩa na atekũnyua ndibei, na inyuĩ mũkiuga atĩrĩ, ‘Arĩ na ndaimono.’
Căci Ioan Botezătorul n-a venit nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi spuneți: 'Are un demon'.
34 Mũrũ wa Mũndũ ookire akĩrĩĩaga na akĩnyuuaga, na inyuĩ mũkiuga atĩrĩ, ‘Onei mũndũ mũkoroku na mũrĩĩu, mũrata wa etia mbeeca cia igooti na “ehia”.’
Fiul Omului a venit mâncând și bând și voi ziceți: 'Iată un mâncăcios și un bețiv, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor!'.
35 No ũũgĩ nĩũmenyekaga nĩ wa kĩhooto nĩ ciana ciaguo ciothe.”
Înțelepciunea este îndreptățită de toți copiii ei.”
36 Na rĩrĩ, Mũfarisai ũmwe nĩetire Jesũ gwake makarĩanĩre irio cia hwaĩ-inĩ nake, nĩ ũndũ ũcio Jesũ agĩthiĩ nyũmba ya Mũfarisai ũcio, agĩikara metha-inĩ.
Unul dintre farisei l-a invitat să mănânce cu el. El a intrat în casa fariseului și s-a așezat la masă.
37 Rĩrĩa mũndũ-wa-nja watũũrĩte mũtũũrĩre wa mehia itũũra-inĩ rĩu aamenyire atĩ Jesũ nĩararĩa irio nyũmba ya Mũfarisai ũcio-rĩ, agĩũka na cuba wa maguta manungi wega,
Iată că o femeie din cetate, care era păcătoasă, când a aflat că el se odihnește în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu unguent.
38 na akĩrũgama thuutha wake, o hau magũrũ-inĩ make, akĩrĩraga, na akĩambĩrĩria kũmũihũgia nyarĩrĩ na maithori make. Agĩcooka akĩmũgiria nyarĩrĩ na njuĩrĩ yake, agĩcimumunya, na agĩciitĩrĩria maguta manungi wega.
Stând în spate la picioarele lui, plângând, a început să îi ude picioarele cu lacrimile ei, le-a șters cu părul capului, i-a sărutat picioarele și le-a uns cu mirul.
39 Rĩrĩa Mũfarisai ũrĩa wamwĩtĩte onire ũndũ ũcio, akĩĩra na ngoro atĩrĩ, “Korwo mũndũ ũyũ nĩ mũnabii, nĩangĩamenya ũrĩa ũramũhutia nĩ mũndũ-wa-nja wa mũthemba ũrĩkũ, na atĩ nĩ mwĩhia.”
Fariseul care îl invitase, văzând aceasta, și-a zis în sinea lui: “Omul acesta, dacă ar fi fost profet, și-ar fi dat seama cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge, că este o păcătoasă.”
40 Jesũ akĩmwĩra atĩrĩ, “Simoni, ndĩ na ũndũ wa gũkwĩra.” Nake akiuga atĩrĩ, “Mũrutani, njĩĩra.”
Isus i-a răspuns: “Simon, am să-ți spun ceva.” El a spus: “Învățătorule, spune mai departe”.
41 “Kũrĩ andũ eerĩ maarĩ na thiirĩ wa mũndũ wakombithanagia mbeeca. Ũmwe aarĩ na thiirĩ wa dinari magana matano, na ũrĩa ũngĩ dinari mĩrongo ĩtano.
“Un creditor avea doi datornici. Unul datora cinci sute de denari, iar celălalt cincizeci.
42 Na rĩrĩ, gũtirĩ o na ũmwe wao warĩ na mbeeca cia kũmũrĩha, nĩ ũndũ ũcio marĩ o eerĩ akĩmarekera thiirĩ ũcio. Rĩu-rĩ, acio eerĩ nũũ ũngĩmwenda makĩria?”
Când n-au putut plăti, i-a iertat pe amândoi. Așadar, care dintre ei îl va iubi mai mult?”
43 Simoni akĩmũcookeria atĩrĩ, “Ngwĩciiria nĩ ũrĩa warekeirwo thiirĩ ũrĩa mũnene.” Jesũ akiuga atĩrĩ, “Nĩwatua wega.”
Simon a răspuns: “Cred că pe acela pe care l-a iertat cel mai mult.” El i-a spus: “Ai judecat corect”.
44 Agĩcooka akĩĩhũgũrĩra mũndũ-wa-nja ũcio, akĩĩra Simoni atĩrĩ, “Nĩũkuona mũndũ-wa-nja ũyũ? Njũkire nyũmba gwaku, no ndũnaahe maaĩ ma gwĩthamba nyarĩrĩ, no nĩanjihũgia nyarĩrĩ na maithori make, na acigiria na njuĩrĩ yake.
Și, întorcându-se spre femeie, i-a zis lui Simon: “Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu mi-ai dat apă pentru picioarele mele, dar ea mi-a udat picioarele cu lacrimile ei și le-a șters cu părul capului ei.
45 Wee-rĩ, ndũnaamumunya, no mũndũ-wa-nja ũyũ, kuuma rĩrĩa ndonyire ndarĩ aratigithĩria kũmumunya nyarĩrĩ ciakwa.
Tu nu mi-ai dat nici o sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-mi sărute picioarele.
46 Wee-rĩ, ndũnanjitĩrĩria maguta mũtwe, no ũyũ nĩanjitĩrĩirie maguta manungi wega nyarĩrĩ.
Tu nu mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea mi-a uns picioarele cu mir.
47 Nĩ ũndũ ũcio ngũkwĩra atĩrĩ, nĩarekeirwo mehia make maingĩ. Nĩgũkorwo nĩendanĩte mũno. No ũrĩa ũrekeirwo mehia manini, endanaga o hanini.”
De aceea vă spun că păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, pentru că a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.”
48 Jesũ agĩcooka akĩĩra mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ, “Nĩwarekerwo mehia maku.”
El i-a zis: “Păcatele tale sunt iertate”.
49 Ageni arĩa angĩ makĩambĩrĩria kwĩrana atĩrĩ, “Kaĩ ũyũ akĩrĩ ũ, ũrarekanĩra o na mehia?”
Și cei ce ședeau la masă cu El au început să se întrebe: “Cine este Acesta, care chiar iartă păcatele?”
50 Jesũ akĩĩra mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ, “Gwĩtĩkia gwaku nĩ gwakũhonokia; thiĩ na thayũ.”
El a zis femeii: “Credința ta te-a mântuit. Du-te în pace.”
