Luka 2
1 Na rĩrĩ, matukũ-inĩ macio, Kaisari Augusito nĩarutire watho atĩ andũ othe a mabũrũri mothe marĩa maathanagwo nĩ Aroma matarwo.
În vremea aceea, Cezar Augustus a dat o poruncă prin care a poruncit ca toată lumea să fie înscrisă.
2 (Rĩĩrĩ nĩrĩo rĩarĩ itarana rĩa mbere rĩrĩa rĩataranirwo hĩndĩ ĩrĩa Kuirinio aarĩ barũthi wa Suriata.)
Aceasta a fost prima înscriere făcută când Quirinius era guvernator al Siriei.
3 Nao andũ magĩthiĩ kwĩyandĩkithia o mũndũ itũũra-inĩ rĩake mwene.
Toți s-au dus să se înscrie, fiecare în cetatea lui.
4 Nĩ ũndũ ũcio Jusufu o nake akĩambata kuuma itũũra rĩa Nazarethi kũu Galili, agĩthiĩ Judea, agĩkinya Bethilehemu itũũra rĩa Daudi, tondũ we aarĩ wa nyũmba o na wa mbarĩ ya Daudi.
Și Iosif s-a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că era din casa și din familia lui David,
5 Nake aathiire kuo nĩgeetha makeyandĩkithie marĩ na Mariamu, mũirĩtu ũrĩa endaga kũhikia, nake aarĩ mũritũ.
ca să se înscrie împreună cu Maria, care, fiind însărcinată, era făgăduită ca soție, pentru a se căsători cu el.
6 Na hĩndĩ ĩrĩa maarĩ o kũu, ihinda rĩa mwana gũciarwo rĩgĩkinya,
Pe când erau ei acolo, a venit ziua în care trebuia să nască.
7 Nake Mariamu akĩrigithatha kaana ga kahĩĩ. Agĩkooha na taama, agĩgakomia thĩinĩ wa mũharatĩ tondũ nĩmagĩte handũ ha kũraara thĩinĩ wa nyũmba ya ageni.
Ea a născut pe primul ei fiu născut. L-a înfășurat în benzi de pânză și l-a culcat într-o iesle, pentru că nu mai era loc pentru ei în han.
8 Na kũu bũrũri ũcio, nĩ kwarĩ arĩithi maikaraga mĩgũnda-inĩ, maikarĩtie mahiũ mao ũtukũ.
În același ținut erau niște păstori care stăteau la câmp și vegheau noaptea asupra turmei lor.
9 Mũraika wa Mwathani akĩmoimĩrĩra, naguo riiri wa Mwathani ũkĩmatherera hau maarĩ, nao makĩnyiitwo nĩ guoya.
Iată că un înger al Domnului stătea lângă ei și slava Domnului strălucea în jurul lor, și ei s-au îngrozit.
10 No mũraika ũcio akĩmeera atĩrĩ, “Tigai gwĩtigĩra. Ndamũrehera ũhoro mwega na wa gĩkeno kĩnene, ũrĩa ũgaatuĩka wa andũ othe.
Îngerul le-a zis: “Nu vă temeți, căci iată că vă aduc o veste bună de mare bucurie, care va fi pentru tot poporul.
11 Ũmũthĩ itũũra-inĩ rĩa Daudi, nĩmũciarĩirwo mũhonokia; nake nĩwe Kristũ ũrĩa Mwathani.
Căci vi s-a născut astăzi, în cetatea lui David, un Mântuitor, care este Hristos Domnul.
12 Na rĩrĩ, kĩrĩa kĩrĩmũmenyithia ũhoro ũcio nĩ gĩkĩ: Nĩmũrĩona gakenge koheetwo na taama gakometio thĩinĩ wa mũharatĩ.”
Iată semnul care vă este dat: veți găsi un prunc înfășurat în fâșii de pânză, culcat într-o iesle de mâncare.”
13 Na o rĩmwe hakiumĩra gĩkundi kĩnene kĩa araika a igũrũ hamwe na mũraika ũcio, makĩgooca Ngai, makiuga atĩrĩ,
Deodată, a fost împreună cu îngerul o mulțime de oștiri cerești care lăudau pe Dumnezeu și spuneau
14 “Ngai arokumio kũu igũrũ mũno, naguo thayũ ũrogĩa gũkũ thĩ kũrĩ andũ arĩa akenagĩra.”
“Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, pe pământ pace, bunăvoință față de oameni.”
15 Na rĩrĩa araika acio maamatigire magĩcooka igũrũ-rĩ, arĩithi acio makĩĩrana atĩrĩ, “Nĩtũthiĩ Bethilehemu tũkoone ũndũ ũcio wĩkĩkĩte, ũcio Mwathani aatũhe ũhoro waguo.”
Când îngerii au plecat de la ei în cer, păstorii și-au zis unul altuia: “Să mergem acum la Betleem, ca să vedem ce s-a întâmplat și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”
16 Nĩ ũndũ ũcio magĩthiĩ mahiũhĩte, magĩkora Mariamu na Jusufu o na gakenge kau gakometio thĩinĩ wa mũharatĩ.
Au venit în grabă și i-au găsit pe Maria și pe Iosif, iar pruncul era culcat în iesle.
17 Na maarĩkia gũkoona, makĩmemerekia ũhoro ũrĩa maaheetwo ũkoniĩ kaana kau,
Când l-au văzut, au făcut să se răspândească pe larg cuvântul care le fusese spus despre acest copil.
18 nao arĩa othe maũiguire makĩgegio mũno nĩ maũndũ marĩa arĩithi acio maameeraga.
Toți cei care auzeau se mirau de cele ce le spuseseră păstorii.
19 Nowe Mariamu akĩiga maũndũ macio mothe ngoro-inĩ yake, na agĩikara akĩmeciiragia.
Dar Maria a păstrat toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei.
20 Nao arĩithi acio makĩhũndũka, magĩkumagia na makĩgoocaga Ngai nĩ ũndũ wa maũndũ macio mothe maiguĩte na makoona, o ta ũrĩa meerĩĩtwo.
Păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră și le văzuseră, așa cum le fusese spus.
21 Mũthenya wa kanana wakinya, rĩrĩa ihinda rĩako rĩa kũrua rĩakinyire-rĩ, kaana kau gagĩtuuo Jesũ, rĩĩtwa rĩrĩa mũraika aakaheete mbere ya nyina kũgĩa nda yako.
După ce s-au împlinit cele opt zile pentru tăierea împrejur a copilului, i s-a pus numele de Isus, care fusese dat de înger înainte de a fi conceput în pântece.
22 Na rĩrĩ, rĩrĩa ihinda rĩao rĩa gũtherio rĩakinyire kũringana na Watho wa Musa-rĩ, Jusufu na Mariamu magĩgatwara Jerusalemu nĩguo magakaneane harĩ Mwathani
După ce s-au împlinit zilele de curățire a lor, după legea lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să-l prezinte Domnului
23 (o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo Watho-inĩ wa Mwathani atĩrĩ, “Irigithathi rĩothe rĩa kahĩĩ nĩ rĩrĩamũragĩrwo Mwathani”),
(după cum este scris în legea Domnului: “Orice bărbat care va deschide pântecele va fi numit sfânt pentru Domnul”),
24 na marute igongona kũringana na ũrĩa Watho wa Mwathani uugĩte: “Nĩ ndirahũgĩ igĩrĩ kana tũtutuura twĩrĩ.”
și să aducă jertfă, după cum este scris în legea Domnului: “O pereche de turturele sau doi pui de porumbel”.
25 Na rĩrĩ, nĩ kwarĩ mũndũ kũu Jerusalemu wetagwo Simeoni, warĩ mũthingu na mwĩtigĩri Ngai. Nake aatũire etereire kũhonokio kwa Isiraeli, nake Roho Mũtheru aarĩ hamwe nake.
Iată, era un om în Ierusalim, al cărui nume era Simeon. Omul acesta era neprihănit și evlavios, căutând mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.
26 Nĩaguũrĩirio nĩ Roho Mũtheru atĩ ndagakua atoneete Kristũ ũrĩa wa Mwathani.
I se descoperise prin Duhul Sfânt că nu avea să vadă moartea înainte de a-L vedea pe Hristosul Domnului.
27 Nake agĩtoonya thĩinĩ wa hekarũ atongoretio nĩ Roho. Na rĩrĩa aciari a kaana kau ti Jesũ, maagatwarire hekarũ thĩinĩ nĩguo mahingie ũrĩa mũtugo wa watho watuĩte-rĩ,
El a venit în Duhul Sfânt în templu. Când părinții au adus copilul Isus, ca să facă cu privire la el după obiceiul legii,
28 Simeoni agĩkaiyũkia moko-inĩ make na akĩgooca Ngai, akiuga atĩrĩ:
el l-a primit în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis
29 “Mwathani Mwene-Hinya, rĩu rekereria ndungata yaku ĩthiĩ na thayũ, o ta ũrĩa wanjĩĩrĩire.
“Acum, Stăpâne, dai drumul robului tău, după cuvântul Tău, în pace;
30 Nĩgũkorwo maitho makwa nĩmonete ũhonokio waku,
Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31 ũrĩa ũhaarĩirie mbere ya andũ othe,
pe care ai pregătit-o înaintea ochilor tuturor popoarelor;
32 ũrĩ ũtheri wa kũguũrĩria andũ-a-Ndũrĩrĩ, o na riiri kũrĩ andũ aku a Isiraeli.”
ca o lumină de revelație pentru neamuri, și slava poporului Tău Israel.”
33 Nake ithe na nyina makĩgega mũno nĩ ũndũ wa maũndũ marĩa maaririo igũrũ rĩako.
Iosif și mama sa se mirau de cele ce se spuneau despre el.
34 Simeoni agĩcooka akĩmarathima akĩĩra Mariamu, nyina wa kaana kau atĩrĩ, “Kaana gaka nĩ gatuĩtwo ga kũgũithia na gũũkĩria andũ aingĩ thĩinĩ wa Isiraeli, na gatuĩke kĩmenyithia kĩrĩa kĩrĩmenagĩrĩrio,
Simeon i-a binecuvântat și a zis mamei sale, Maria: “Iată, copilul acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru un semn despre care se vorbește.
35 nĩgeetha meciiria ma ngoro nyingĩ maguũrio. O na ngoro yaku o nayo nĩĩgatheecwo na rũhiũ rwa njora.”
Da, o sabie va străpunge prin sufletul vostru, ca să fie descoperite gândurile multor inimi.”
36 Ningĩ nĩ kwarĩ na mũtumia mũnabii, wetagwo Anna mwarĩ wa Fanueli, wa mũhĩrĩga wa Asheri. Mũtumia ũcio aarĩ mũkũrũ mũno; aikarire na mũthuuriwe mĩaka mũgwanja kuuma ahika,
Era o proorociță, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer (era de o vârstă înaintată, căci trăise cu un bărbat șapte ani de la feciorie,
37 agĩcooka agĩikara arĩ wa ndigwa na hĩndĩ ĩyo aarĩ na mĩaka mĩrongo ĩnana na ĩna. Nake ndoimaga hekarũ-inĩ, no aatũire kuo ahooyaga Ngai ũtukũ na mũthenya, na akehiingaga kũrĩa irio na akahooyaga.
și era văduvă de vreo optzeci și patru de ani), care nu se depărta de templu, închinându-se zi și noapte cu post și cu cereri.
38 Hĩndĩ o ĩyo agĩũka harĩo, agĩcookeria Ngai ngaatho, na akĩaria ũhoro wa kaana kau kũrĩ arĩa othe meetagĩrĩra kuona gũkũũrwo kwa Jerusalemu.
Subind chiar în ceasul acela, ea aducea mulțumiri Domnului și vorbea despre el tuturor celor care așteptau răscumpărarea în Ierusalim.
39 Rĩrĩa Jusufu na Mariamu maarĩkirie gwĩka maũndũ marĩa mothe maathanĩtwo nĩ watho wa Mwathani-rĩ, magĩcooka Galili, makĩinũka itũũra rĩao kũu Nazarethi.
După ce au împlinit tot ce era după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40 Nako kaana kau gagĩkũra, gakĩgĩa na hinya; gakĩiyũrwo nĩ ũũgĩ, naguo wega wa Ngai warĩ hamwe nako.
Copilul creștea și se întărea în spirit, fiind plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste el.
41 Mwaka o mwaka aciari ake nĩmathiiaga Jerusalemu nĩ ũndũ wa Gĩathĩ kĩa Bathaka.
Părinții lui se duceau în fiecare an la Ierusalim, la sărbătoarea Paștelui.
42 Jesũ aakinyia mĩaka ikũmi na ĩĩrĩ, makĩambata nake magĩthiĩ Gĩathĩ-inĩ kĩu kũringana na mũtugo.
Când a împlinit vârsta de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii;
43 Na Gĩathĩ kĩu gĩathira, rĩrĩa aciari ake mainũkaga-rĩ, kamwana kau ti Jesũ, gagĩtigwo na thuutha kũu Jerusalemu, no matiamenyire.
și, după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Iosif și mama lui nu știau acest lucru,
44 Nao magĩthiĩ rũgendo rwa mũthenya mũgima, magĩĩciiragia atĩ aarĩ gĩkundi-inĩ kĩao. Thuutha ũcio makĩambĩrĩria kũmũcaria kũrĩ andũ a mbarĩ yao o na kũrĩ arata.
dar, presupunând că este în companie, au plecat o zi de drum; și l-au căutat printre rudele și cunoscuții lor.
45 Hĩndĩ ĩrĩa mamwaagire, magĩcooka Jerusalemu makamũcarie.
Cum nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim, în căutarea lui.
46 Thuutha wa mĩthenya ĩtatũ makĩmũkora hekarũ-inĩ aikarĩte gatagatĩ ka arutani, amathikĩrĩirie na akĩmooragia ciũria.
După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învățătorilor, atât pentru a-i asculta, cât și pentru a le pune întrebări.
47 Ũrĩa wothe waiguaga akĩaria nĩagegagio nĩ ũmenyo wake na ũrĩa aacookagia.
Toți cei care îl ascultau erau uimiți de înțelegerea și de răspunsurile lui.
48 Rĩrĩa aciari ake maamuonire, makĩgega. Nyina akĩmũũria atĩrĩ, “Mũriũ, ũgũtwĩka ũguo nĩkĩ? Niĩ na thoguo nĩ tũgũcarĩtie tũrĩ na kĩeha mũno.”
Când l-au văzut, au rămas uimiți, iar mama lui i-a zis: “Fiule, de ce te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl tău și cu mine te așteptam cu nerăbdare”.
49 Nake Jesũ akĩmooria atĩrĩ, “Nĩ kĩĩ gĩtũmĩte mũnjarie? Kaĩ mũtooĩ atĩ njagĩrĩirwo gũkorwo ndĩ nyũmba-inĩ ya Baba?”
El le-a zis: “Pentru ce Mă căutați? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”
50 No-o matiataũkĩirwo nĩ ũrĩa aameeraga.
Ei nu au înțeles cuvântul pe care li-l spunea.
51 Nake agĩcooka hamwe nao nginya Nazarethi, na nĩamathĩkagĩra. No nyina nĩaigaga maũndũ macio mothe ngoro-inĩ yake.
Și, coborând cu ei, a venit la Nazaret. El era supus lor, iar mama lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.
52 Nake Jesũ agĩkũra, akĩũhĩgaga, na akĩnenehaga, akĩendagwo nĩ Ngai, o na andũ.
Și Isus creștea în înțelepciune și în statură și în favoare înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
